Tag: dobanzi

  • Isarescu: Bancherii tin dobanzile sus, dar apar in presa si comenteaza ca BNR nu stimuleaza creditul in lei

    “Ma astept ca dobanzile la credite in lei, atat pentru
    populatie, cat si pentru companii, sa scada spre nivelul nostru in
    perioada urmatoare, daca vor avea incredere. Totul este o chestiune
    de incredere”, a spus Isarescu la un seminar pe tema
    inflatiei.

    El a aratat ca bancile comerciale mentin dobanzile la lei pe piata
    monetara la un nivel dublu fata de rata de politica monetara a
    BNR, care in prezent se situeaza la 6,25%.

    “Stau cu dobanzile la creditare cu mult peste dobanda noastra si in
    timpul acesta mai apar prin presa si ne explica cum Banca Nationala
    nu stimuleaza creditul in lei”, a afirmat Isarescu. Guvernatorul
    BNR a adaugat ca una dintre explicatiile pentru aceasta situatie
    este ca bancile nu au avut incredere in trecerea impasului cu
    inflatia ridicata. In plus, “nu avem inca o piata care sa se lege
    foarte bine, iar bancherii se fragmenteaza intre dansii”, a mai
    spus guvernatorul.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Cresc dobanzile?

    Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
    limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
    Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
    majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
    preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
    dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
    de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
    puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
    dobanda in cursul urmatoarei luni.

    Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
    original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
    parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
    politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
    (anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
    “vigilenta puternica”).

    Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
    majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
    in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
    1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
    un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
    de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
    Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
    sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
    actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
    – SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
    reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
    inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
    deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
    pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
    la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
    Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.

    La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
    politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
    asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
    aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
    internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
    liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
    eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
    transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
    pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
    (adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
    scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
    pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
    daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
    consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
    monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
    exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
    au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
    lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?

    In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
    finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
    in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
    consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
    jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
    In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
    arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
    special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
    ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
    politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
    mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
    urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
    acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
    mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).

    Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
    exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
    anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
    nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
    Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
    bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
    iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
    de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
    inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
    sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.

    “Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
    activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
    negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
    exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
    relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
    negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
    de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
    tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
    politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
    ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
    intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
    unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
    readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
    Sinca.

  • Erste: Pretul aurului va creste la 2.000 de dolari in urmatoarele 12 luni

    “De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma
    cu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea
    expertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung
    de 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea
    conservatoare acum”, apreciaza Ronald Stöferle, analistul pentru
    aur al Erste Group. “Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel
    putin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de
    2.300 dolari/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere
    exuberanta a pietei”, a estimat Stöferle.

    Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor,
    in conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau
    rambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel
    scazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva
    moduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in
    maniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau
    alternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii
    rigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii
    1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de
    cresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea
    monedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. “Ne asteptam
    ca aurul sa castige in toate aceste scenarii”, afirma Stöferle.

    In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu
    cresterea veniturilor disponibile, “va avea cu siguranta un efect
    pozitiv asupra cererii pentru aur”. Pana in 2020, pietele emergente
    vor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.

    Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule
    speculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea
    investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul
    2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. “Ne
    putem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea
    etapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii
    ar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea
    redusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu
    obligatiuni.”

    “Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de
    incredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu
    cresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem
    ca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea
    curand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil
    risc/randament”, conchide Stöferle, care e de parere ca investitia
    in aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui
    investitor.

    In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este
    realista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. “Dar
    totusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa
    mai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete”, a declarat
    Stöferle.

  • Cresterea economica se va incetini anul acesta in zona euro – Raiffeisen

    Pe de o parte, motorul zonei euro, format din tari precum
    Germania si Austria, a recuperat deja pierderile din 2009. “Pentru
    2011, ne asteptam la o rata de crestere de 3,3% pentru Austria si
    de 3,6% pentru Germania”, spune Peter Brezinschek, analistul sef al
    Raiffeisen Bank International AG. “Pe de alta parte, Portugalia si
    Grecia raman in recesiune, scaderea de peste 3% a economiei Greciei
    fiind cea mai mare din intreaga zona euro”.

    In mai, nivelul inflatiei anuale in zona euro era de 2,7%,
    semnificativ peste prognoza de 2% a Bancii Centrale Europene. Cu
    toate acestea, Brezinschek considera ca inflatia nu a atins inca
    punctul de maxim si ar putea urca pana la 3% in iulie. “Dar aceasta
    crestere prognozata nu este cauzata de vreo crestere generala a
    preturilor pentru toate bunurile si serviciile; mai degraba, ea
    reflecta cresterea preturilor energiei si alimentelor. Ne asteptam
    ca ratele inflatiei sa isi revina in a doua jumatate a
    anului.”

    Din moment ce inflatia nu va atinge punctul de maxim decat in
    lunile de vara, Brezinschek se asteapta ca rata dobanzii Bancii
    Centrale Europene sa ajunga in iulie la 1,5%. Tinta pentru aceasta
    prima faza a majorarilor pare sa fie 2%.

    Cu o injectie de fonduri UE/FMI si o noua orientare a Greciei catre
    aspectele structurale si de crestere, situatia ar trebui sa se
    detensioneze temporar, incepand din a doua jumatate a anului.
    “Totusi, aceasta presupune ca guvernul grec va adopta noi masuri de
    reforma si va aplica programul de privatizare. Posibilitatea insa
    ca ajutorul UE/FMI sa nu isi atinga scopul din cauza unei lipse a
    vointei de a face reforma in Grecia, precum si faptul ca tara nu
    isi va mai putea indeplini obligatiile de plata nu sunt un risc
    neglijabil”, apreciaza Brezinschek.

    Helge Rechberger, specialist in pietele de actiuni, se asteapta ca
    evolutia evenimentelor din urmatoarele cateva saptamani sa depinda
    de masura in care guvernul grec reuseste sa depaseasca obstacolele.
    Analistul considera ca depasirea votului de incredere in
    Parlamentul grec este doar unul dintre pasii care trebuie facuti si
    nu ar trebui privita cu optimism exagerat. “Desi consideram
    pozitive atat tendinta profiturilor companiilor cat si evaluarile,
    ramanem precauti in ceea ce priveste evolutia pietelor de actiuni
    in zona euro in urmatoarele cateva luni”, spune Rechberger.

    Rechberger se asteapta ca trecerea Greciei peste perioada de criza
    si rezultatele trimestrului al doilea sa incurajeze investitiile in
    actiuni si obligatiuni emise de companii, intrucat perspectivele
    pentru profit raman peste medie, iar evaluarile sunt favorabile. El
    se asteapta ca performanta mai slaba a pietelor emergente sa se
    apropie de sfarsit in cursul trimestrului al treilea, principalele
    domenii in revenire urmand sa fie IT, energia, materiile prime,
    industria si finantele.

    Evolutia economica pe ansamblul zonei euro ar trebui sa fie mai
    omogena in 2012, reflectand rezolvarea crizei datoriei suverane.
    Totusi, aplicarea masurilor necesare acestei evolutii ar putea
    genera turbulente pe parcursul anului. “Subiectul datoriilor ar
    putea sa fie din nou de interes pentru investitorii de pe pietele
    financiare, indeosebi in primavara lui 2012, atunci cand vor fi
    publicate datele referitoare la deficit si datorie, precum si noile
    planuri de buget”, considera Brezinschek.

    In ce priveste SUA, Brezinschek se asteapta sa existe o amanare
    pana in 2012 a cresterii ratei dobanzii, din cauza ingrijorarii Fed
    referitoare la cresterea economica slaba. “Cresterea masiva a
    preturilor combustibilului intre martie si mai a sugrumat, in
    trimestrul al doilea, consumul privat din Statele Unite”, observa
    analistul. Cu toate acestea, pornind de la situatia mai buna de pe
    piata muncii, analistii RBI prezic o intoarcere la rate mai inalte
    de crestere economica in Statele Unite in cea de-a doua jumatate a
    anului, ajungandu-se la o rata de crestere de 2,7% in 2011.

  • Ghetea: Dobanzile la lei si euro se vor apropia foarte mult in 18 luni

    “Euribor a stat la un nivel foarte jos. Parerea mea este ca in
    peioada crizei, in ultimi doi ani, Euribor a fost tinut in mod
    artificial la un nivel foarte jos de catre Banca Centrala Europeana
    si a fost departe de nivelul de dobanda care trebuia practicat
    intr-o economie europeana activa. Ati vazut ca a inceput sa
    creasca. Parerea mea este ca la sfarsitul acestui an va fi foarte
    aproape de 2%”, a spus Ghetea.

    El a precizat ca efectele imediate ale acestui proces vor fi
    resimtite de catre consumatori in faptul ca vor decide mai usor sa
    ia un credit.”Acum sunt convins ca aceasta diferenta intre dobanda
    la euro si la lei face pe unii oameni sa se gandeasca foarte mult
    pana sa ia un credit si de multe ori sa piarda oportunitati tot
    gandindu-se care e mai bun, leul sau valuta”, a aratat Ghetea.Pe de
    alta parte, Ghetea crede ca va fi destul de greu ca, pe partea de
    depozite, dobanzile sa coboare pana la nivelurile practicate de
    Uniunea Europeana.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Alpha Bank ofera bonus la dobanzi pentru cei care isi fac depozite pana la 20 mai

    Depozitul Anului poate fi constituit in lei, euro sau dolari pe
    o perioada de 84 de zile, iar in perioada promotiei, clientii care
    reinnoiesc sau constituie un depozit primesc 0,50% bonus de dobanda
    pentru depozitele in lei si 0,25% pentru cele in euro sau dolari.
    Astfel, valoarea totala a dobanzii acordate devine 7,25% pe an la
    depozitele constituite in lei, 4,25% pe an pentru euro si 3,50% pe
    an pentru dolari.

    Banca nu percepe comision de retragere a numerarului daca banii
    sunt retrasi in ziua cand Depozitul Anului ajunge la scadenta sau
    in urmatoarele trei zile lucratoare.

    Suplimentar, clientii pot opta pentru un card Alpha Card Visa
    Electron, fara taxa de emitere si administrare, iar pentru
    depozitele in valoare de peste 10.000 euro sau echivalent
    beneficiaza de emiterea unui card netranzactional, Alpha Club, prin
    intermediul caruia au acces la facilitatile oferite prin reteaua
    magazinelor partenere.

    La finele lui martie, Alpha Bank a lansat o oferta si pentru
    IMM, respectiv un depozit la termen cu dobanzi de pana la 5,25% la
    lei si 2% la euro si cu plata dobanzii saptamanal.

    Alpha Bank Romania a incheiat anul trecut cu o cota de piata de
    6,2% dupa active si cu un profit brut de 49,2 milioane de euro, in
    scadere cu 3% fata de 2009.

  • Dublarea costurilor cu provizioanele a impins Volksbank pe pierdere anul trecut

    De asemenea, venitul net din dobanzi s-a redus cu 5,88%, la 142
    de milioane de euro, ca urmare a scaderii dobanzii Euribor si a
    indexului CHF Euribor, avand in vedere volumul creditelor in franci
    elvetieni acordate.
    In schimb, veniturile din exploatare au crescut fata de anul 2009
    cu 3 milioane de euro, respectiv cu 1,75% fata de anul precedent),
    ca urmare a castigurilor din operatiuni de trading, in timp ce
    castigurile din comisioane au ramas la un nivel constant. Raportul
    dintre costuri si venituri a fost mentinut la un nivel redus
    (31%).

    Volumul activelor a scazut de la 5,2 miliarde de euro la
    sfarsitul lui 2009 la 4,8 miliarde de euro la finele anului trecut.
    Totalul creditelor acordate a crescut de la 3,1 la 3,2 miliarde de
    euro, in timp ce totalul depozitelor atrase s-a redus de la 690 la
    580 milioane de euro.

    Pentru 2011, banca vizeaza o cota de piata de 3-4%, prin
    concentrarea pe imbunatatirea calitatii serviciilor, lansarea unor
    produse noi cu grad de risc redus si dezvoltarea in zone cu
    potential si in domenii ale industriei unde poate fi
    competitiva.

    “Vom depune toate eforturile necesare stabilirii unei relatii
    permanente si transparente cu clientii nostri. Procesul de
    repozitionare a bancii demarat deja, iar Volksbank Romania se
    indreapta catre un viitor pozitiv”, a declarat Johann Lurf,
    presedintele Volksbank Romania.

    Pentru persoanele fizice, banca a lansat un nou set de pachete
    de produse si servicii, care permit accesul la mai multe servicii
    la un tarif mai mic fata de costul individual al fiecarui produs
    sau serviciu. In functie de tipul pachetului, de pilda, se ofera
    65% discount minim pentru serviciul de Internet Banking – VB
    Direct, reduceri de pana la 100% fata de comisioanele standard
    aplicabile pentru tranzactiile cu cardurile de debit, reduceri de
    pana la 100% la comisionul de analiza dosar pentru produsul de
    Overdraft, o dobanda mai mare pentru conturile curente (incepand cu
    0,25%), respectiv discounturi in reteaua comerciantilor parteneri
    pentru posesorii de carduri de cumparaturi Pink. Primele doua luni
    sunt oferite gratuit pentru orice pachet achizitionat pana la
    sfarsitul anului 2011.

    In acelasi timp, vor continua programele de eficientizare a
    costurilor, reteaua de unitati va fi optimizata si va fi construita
    o noua identitate vizuala a sucursalelor.

    Volksbank Romania functioneaza pe piata din Romania din luna mai
    a anului 2000. Principalul actionar al bancii este Volksbank
    International AG, in majoritate detinut de Österreichische
    Volksbanken-AG, ce reprezinta institutia centrala a unuia dintre
    cele mai importante grupuri bancare din Austria. Numarul de unitati
    din Romania era de 181 la sfarsitul lui 2010, cu patru mai putin
    decat la sfarsitul lui 2009.

  • BCR este prima institutie de credit care accepta noua forma a programului Prima Casa

    “Programul Prima Casa va continua in formula de impartire a
    riscului 50% – 50% intre banci si stat. Am clarificat toate
    barierele tehnice legate de implicatiile legale si administrative
    ale modificarii formei de derulare a programului. Clientii
    existenti nu vor fi afectati. Foarte important este insa ca
    potentialii clienti vor beneficia de aceleasi conditii contractuale
    si de cost”, a declarat Alexandru Berea, directorul juridic al BCR
    si reprezentantul bancii la discutiile cu Ministerul Finantelor
    Publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile au reluat scumpirea creditelor noi, majorand semnificativ dobanzile

    Astfel, dobanda la creditele noi in lei a crescut in februarie
    cu 1,58 puncte procentuale fata de prima luna a acestui an, la o
    medie de 11,7% pe an, in contextul majorarii ratei pentru
    imprumuturile acordate firmelor cu 1,9 puncte, la 11,16%. Niveluri
    mai ridicate ale acestor dobanzi au fost inregistrate in luna iulie
    2010. Totodata, dobanda la imprumuturile in lei pentru populatie a
    avansat in februarie cu un punct procentual comparativ cu luna
    precedenta, la 13,49% pe an, nivel maxim inregistrat dupa martie
    2010. Bancile au scumpit in februarie creditele in lei acordate
    populatiei pentru consum, dar au redus dobanzile la imprumuturile
    pentru locuinte. Dobanda anuala efectiva la imprumuturile pentru
    consum a urcat cu 0,37 puncte, la 17,83%, iar rata la creditele
    pentru locuinte a scazut cu 0,36 puncte, la 10,52%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro