Cele mai multe companii din România nu au o strategie de risc pentru situaţii precum epidemia de coronavirus şi se aşteaptă la consecinţe economice negative, arată rezultatele unui barometru efectuat de compania de consultanţă Frames prezentat la conferinţa FACTORY 4.0.
Potrivit barometrului Factory 4.0 & Frames, 72% dintre investitori au declarat că nu au un plan de risc pentru o asemenea situaţie, în timp ce doar 11% au afirmat că au dezvoltat un plan de continuitate al afacerii.
În ceea ce priveşte impactul asupra afacerilor, 57% au declarat că epidemia, în stadiul actual, afectează derularea business-ului, dar nu sunt impactate procesele importante. 17% au afirmat că efectele economice ale Covid-19 blochează procesele importante de business/producţie, iar 9% au declarat că impactul este unul major. 17% au afirmat că epidemia, pentru moment, nu le afectează afacerile.
Întrebaţi care sunt riscurile identificate în actuala situaţie, mulţi dintre investitori au semnalat problemele de aprovizionare, potenţialele creşteri de preţuri şi accentuarea blocajului financiar.
,,Multe dintre firmele româneşti nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanţul de aprovizionare de la furnizori, iar acest lucru poate avea consecinţe foarte grave în derularea operaţiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situaţii de criză, slaba digitalizare a proceselor operaţionale de producţie şi de business care să permită controlul de la distanţă a proceselor sau telemunca, precum şi lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situaţii, situaţii prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăţilor şi blocaj financiar. Consecinţele sunt inevitabile – suspendarea activităţii, neplata salariilor, insolvenţă etc”, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială | Factory 4.0.
Rezultatele barometrului Factory 4.0 & Frames arată, pe de altă parte, că dintre firmele care deţin planuri de continuitate a business-ului în situaţii de risc, numai 27% au luat în calcul apariţia unei urgenţe medicale (epidemie/pandemie etc).
,,Într-o economie în care peste 90% dintre firme sunt IMM-uri, cu o putere financiară scăzută şi un know-how economic destul de limitat, existenţa unei strategii de risc este întâlnită doar la firmele mari, în special la multinaţionale. Însă şi acolo, dincolo de riscurile valutare, în general de riscurile asociate unei crize economice, de crize sociale (greve/revolte etc), de război, de dezastre precum inundaţii, cutremure şi alte fenomene naturale, riscul de epidemie a fost prea puţin luat în calcul’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Inexistenţa unor planuri coerente privind gestionarea unor situaţii de epidemie este confirmată şi de faptul că 61% dintre oamenii de afaceri chestionaţi au declarat că tratarea riscurilor sanitare este una necorespunzătoare.
Chiar şi în cazul firmelor care deţin planuri pentru astfel de situaţii de risc, 89% dintre respondenţi au afirmat că nu au fost testate niciodată şi numai 2% au trecut printr-un astfel de experiment.
,,În general, simulările de criză, modelele testate în marile companii au avut legătură cu blocaje financiare globale, cu posibila izbucnire a unei noi crize economice. S-au mai testat, în ultima vreme, scenarii care au legătură cu problemele climatice, însă prea puţini dintre cei chestionaţi au avut acces la planuri de acţiune în caz de epidemie”, a declarat Marius Hărătău.
Potrivit experţilor de la Frames, în condiţiile în care măsurile de restricţie impuse de autorităţi (transport, evenimente etc.) tind să se înăsprească la nivel local şi internaţional, iar consumul la nivel mondial dă deja primele semne de scădere, firmele româneşti trebuie să îşi ia urgent măsuri de precauţie.
„Epidemia de Covid-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China drept principal actor pe lanţurile comerciale internaţionale. Problemele tot mai mari de aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuaţiile semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de natură să genereze perspectivele unei potenţiale crize, accentuată şi de scăderea semnificativă a consumului la nivel mondial, principalul motor economic”, afirmă analiştii.
Potrivit experţilor, măsurile de precauţii vizează, în primul rând, asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă faţă provocărilor din lanţul de plăţi. Firmele româneşti trebuie, astfel, să îşi monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.
„Corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate sau indicatorii de performanţă variabilă ai furnizorului şi reducerea maturităţii contractelor cu partenerii de afaceri sunt elemente esenţiale care ar trebui însoţite de externalizarea proceselor non-core, inclusiv a unei părţi din personal”, spun experţii.
Bineînţeles, evitarea cheltuielilor care nu ţin de esenţa business-ului, precum achiziţia de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie evitate şi însoţite de reinvestirea profitului şi rambursarea anticipată a obligaţiilor de plată aflate în derulare.
O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.
„Accentuarea efectelor economice ale epidemiei de Covid-19 sunt de natură să determine intrarea într-un nou ciclu investiţional, în care multe dintre business-uri vor insista pe digitalizarea serviciilor, pe inovare, pe industry 4.0. Într-un mediu economic mondial tot mai puternic conectat, diferenţa dintre profit şi pierdere va fi făcută de know-how, de cunoştinţele pe care managerii, angajaţii companiilor le au în ceea ce priveşte digitalizarea, automatizarea producţiei şi a serviciilor, pentru a contracara eficient situaţii precum schimbările climatice, pandemiile etc”, a declarat Marius Hărătău, managerul Academia Industrială | Factory 4.0.
Barometrul a fost realizat în perioada 2-8 martie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. Profilul respondenţilor a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbaţi şi 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.