BusinessMagazin

Tag: alegere

  • Surpriza momentului: Băsescu rămâne fără cetăţenie

    Igor Dodon, preşedintele ales al Republicii Moldova, a declarat că săptămâna viitoare va anula decretul privind acordarea cetăţeniei moldoveneşti fostului lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, informează site-ul Report.

    Declaraţiile lui Igor Dodon au fost făcute în cadrul unei emisiuni care a fost difuzată pe un post de televiziune din Republica Moldova.

    Dodon susţine că cetăţenia moldovenească acordată lui Traian Băsescu a fost făcută prin încălcarea unor proceduri. În cazul în care fostul preşedinte al României va dori să recapete cetăţenia moldovenească, acesta va trebui să solicite din nou acest lucru, urmând ca cererea acestuia să fie examinată, ulterior.

    Traian şi Maria Băsescu au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova, aceştia depunând jurământul la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti la data de 3 noiembrie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin, numit de Forbes cel mai puternic lider al lumii. Donald Trump şi Papa Francisc, în top

    Preşedintele rus Valdimir Putin a fost desemnat de Forbes cel mai puternic lider al lumii, pe poziţia a doua în topul realizat de revista americană clasându-se Donald Trump, preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii, informează The Guardian.

    Preşedintele rus Valdimir Putin este desemnat cel mai puternic lider al lumii pentru a treia oară consecutiv de revista americană Forbes.

    ”Preşedintele rus a reuşit să impună influenţa naţiunii sale în aproape fiecare colţ al planetei. Putin obţine exact ce-şi doreşte în continuare, din ţara sa şi până în Siria, chiar şi în alegerile prezidenţiale din Statele Unite”, motivează revista Forbes.

    Editorii Forbes afirmă că preşedintele rus ”nu este constrâns de convenţiile internaţionale şi influenţa sa a fost doar în creştere în ultimii ani”.

    Lista Forbes identifică 74 de persoane ale căror acţiuni au impact asupra întregii lumi. Criteriile luate în considerare includ cohorta de oameni asupra cărora îşi exercită influenţa şi puterea, resursele financiare pe care le controlează, influenţa pe care o are în mai multe sfere şi cât de activ îşi folosesc puterea pentru a produce schimbări în lume.

    Pe locul al treilea în lista Forbes se află cancelarul german Angela Merkel.

    De asemenea, în topul Forbes se regăsesc preşedintele chinez Xi Jinping, Papa Francisc şi Barack Obama.

  • Cum influenţează Facebook vacanţele românilor

    Reţelele de socializare influenţează din ce în ce mai mult decizia navigatorilor români pe internet de a-şi petrece vacanţele în destinaţii internaţionale. Astfel, circa 45% dintre tinerii de până în 34 de ani, din mediul urban, cu venituri medii şi peste medie, îşi planifică sejururile şi în funcţie de pozele sau impresiile pe care prietenii le postează pe Facebook, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.  

    Conform datelor Paravion, femeile din mediul urban active pe Facebook reprezintă categoria cea mai influenţată de reţelele de socializare în alegerea vacanţelor. Circa 60% dintre femeile active pe reţeaua de socializare iau în calcul, pe lista scurtă a destinaţiilor de vacanţă, experienţele împărtăşite pe reţelele sociale, prin poze şi review-uri.

    Din totalul femeilor care utilizează frecvent Facebook, cele cu vârste între 25 şi 34 de ani, căsătorite sau într-o relaţie, sunt cele mai active în zona de turism & leisure – în proporţie de 25%.

    Acestea preferă destinaţiile romantice, precum Paris şi Praga, dar şi pe cele însorite, cu o climă mai călduroasă decât cea din România, cum ar fi Barcelona, Roma sau insulele greceşti.

    Cele mai convingătoare poze de pe reţelele de socializare pentru categoria feminină prezintă peisajele pariziene cu turnul Eiffel, străduţele înguste din Roma dar şi plajele cochete din bazinul mediteraneean.

    Bărbaţii din mediul urban, activi, cu venituri peste medie reprezintă aproximativ 30% din totalul celor interesaţi de topicuri de călătorie pe reţelele de socializare. Dintre aceştia, tot cei cu vârste între 25 şi 34 ani sunt cei mai predispuşi la a-şi planifica vacanţele în funcţie de newsfeedul de pe Facebook.

    Preferinţele lor în materie de călătorii nu sunt cu mult diferite de cele ale femeilor, însă, în topul destinaţiilor se află staţiunile de schi din munţii Alpi. Aceştia apreciază pozele cu peisaje montane, destinaţiile cu atracţii pentru sporturi de iarnă, dar şi pe cele care înfăţişează peisajele urbane din Paris, Roma sau Barcelona.

    „Trendurile în materie de alegerea unei noi destinaţii de vacanţă s-au schimbat în ultimii ani în rândul românilor. Turiştii clasici, care intrau în agenţii şi cereau referinţe sau cataloage, încep să dispară şi sunt înlocuiţi de o nouă generaţie de turişti, care se informează de pe reţelele de socializare. Nu de puţine ori oamenii ne trimit mesaje însoţite de pozele din vacanţă pe care aceştia le văd pe Facebook, prin care suntem rugaţi să le oferim mai multe detalii privind destinaţiile respective”, a declarat Remus Vişan, Director general al Paravion. 

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că trendul se va dezvolta în următorii ani, având în vedere gradul tot mai ridicat de utilizatori ai reţelelor de socializare şi uşurinţa cu care au acces la feedback personalizat pe aceste canale, direct de la comunităţile cu care se identifică.

     

     

  • Vrea să lase moştenire un imperiu de 122 de miliarde de dolari, dar nimeni nu vrea să-l ia

    Cel mai bogat om din China trebuie să găsească un moştenitor căruia să-i lase imperiul său de 122 de miliarde de dolari: fiul său, prima alegere, a spus că nu îşi doreşte o viaţă ca cea a tatălui său.

    Wang Jianlin, fondator şi preşedinte al Dalian Wanda Group, a mărturisit recent că fiul său Wang Sicong nu va prelua în viitor mall-urile, hotelurile, parcurile de distracţii sau cluburile sportive ale familiei. “L-am întrebat dacă vrea să conducă afacerea, dar mi-a spus că nu vrea să ducă o viaţă ca a mea”, a spus Jianlin, în vârstă de 62 de ani.

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Wang Sicong a fost criticat recent pentru că a cheltuit o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru câinele Coco, animalul său de companie: a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

  • Cum influenţează Facebook vacanţele românilor

    Reţelele de socializare influenţează din ce în ce mai mult decizia navigatorilor români pe internet de a-şi petrece vacanţele în destinaţii internaţionale. Astfel, circa 45% dintre tinerii de până în 34 de ani, din mediul urban, cu venituri medii şi peste medie, îşi planifică sejururile şi în funcţie de pozele sau impresiile pe care prietenii le postează pe Facebook, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.  

    Conform datelor Paravion, femeile din mediul urban active pe Facebook reprezintă categoria cea mai influenţată de reţelele de socializare în alegerea vacanţelor. Circa 60% dintre femeile active pe reţeaua de socializare iau în calcul, pe lista scurtă a destinaţiilor de vacanţă, experienţele împărtăşite pe reţelele sociale, prin poze şi review-uri.

    Din totalul femeilor care utilizează frecvent Facebook, cele cu vârste între 25 şi 34 de ani, căsătorite sau într-o relaţie, sunt cele mai active în zona de turism & leisure – în proporţie de 25%.

    Acestea preferă destinaţiile romantice, precum Paris şi Praga, dar şi pe cele însorite, cu o climă mai călduroasă decât cea din România, cum ar fi Barcelona, Roma sau insulele greceşti.

    Cele mai convingătoare poze de pe reţelele de socializare pentru categoria feminină prezintă peisajele pariziene cu turnul Eiffel, străduţele înguste din Roma dar şi plajele cochete din bazinul mediteraneean.

    Bărbaţii din mediul urban, activi, cu venituri peste medie reprezintă aproximativ 30% din totalul celor interesaţi de topicuri de călătorie pe reţelele de socializare. Dintre aceştia, tot cei cu vârste între 25 şi 34 ani sunt cei mai predispuşi la a-şi planifica vacanţele în funcţie de newsfeedul de pe Facebook.

    Preferinţele lor în materie de călătorii nu sunt cu mult diferite de cele ale femeilor, însă, în topul destinaţiilor se află staţiunile de schi din munţii Alpi. Aceştia apreciază pozele cu peisaje montane, destinaţiile cu atracţii pentru sporturi de iarnă, dar şi pe cele care înfăţişează peisajele urbane din Paris, Roma sau Barcelona.

    „Trendurile în materie de alegerea unei noi destinaţii de vacanţă s-au schimbat în ultimii ani în rândul românilor. Turiştii clasici, care intrau în agenţii şi cereau referinţe sau cataloage, încep să dispară şi sunt înlocuiţi de o nouă generaţie de turişti, care se informează de pe reţelele de socializare. Nu de puţine ori oamenii ne trimit mesaje însoţite de pozele din vacanţă pe care aceştia le văd pe Facebook, prin care suntem rugaţi să le oferim mai multe detalii privind destinaţiile respective”, a declarat Remus Vişan, Director general al Paravion. 

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că trendul se va dezvolta în următorii ani, având în vedere gradul tot mai ridicat de utilizatori ai reţelelor de socializare şi uşurinţa cu care au acces la feedback personalizat pe aceste canale, direct de la comunităţile cu care se identifică.

     

     

  • Smartree: Cum influenţează Sărbătorile piaţa de muncă temporară

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, perioadele de Sărbători aduc o creştere semnificativă a numărului de posturi disponibile pe termen determinat pentru angajaţii din categoria blue collars, aceştia reprezentând 80% din totalul celor care beneficiază de contracte de muncă temporară la nivelul întregii pieţe de profil.

    Sărbătorile de Crăciun, Paşte şi luna martie determină o creştere a numărului de contracte de muncă temporară pe segmentul angajaţilor blue collars, aceştia fiind solicitati mai ales în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Arad, Sibiu sau Constanţa, cât şi zonele limitrofe ale acestora. De asemenea, angajări pe muncă temporară se realizează şi pe segmentul agriculturii, în zone precum Bărăgan.

    „Personalul necalificat ocupă 80% din totalul contractelor de muncă temporară, restul fiind atribuite specialiştilor. Dacă în categoria white collars cererea este constantă, pentru blue collars se remarcă fluctuaţii în perioadele de Sărbători, contractele fiind încheiate pe intervale de la 1 la 6 luni”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Potrivit acesteia, domeniile în care se caută cei mai mulţi muncitori nespecializaţi sunt logistica, agricultura şi producţia. 

    În ceea ce priveşte salarizarea pentru angajaţii din segmentul blue collars, pe contracte de muncă temporară, reprezentaţii Smartree remarcă faptul că, pentru cei necalificaţi, remuneararea porneşte, în medie, de la 1.200 lei şi ajunge de cele mai multe ori la cca. 1.800 lei, suma fiind completată de bonuri de masă. Pe de altă parte, conform grilelor existente în cadrul companiilor, salarizarea muncitorilor calificaţi poate ajunge şi la 4.500 lei/lună.

    Cu toate acestea, salariile de bază reprezintă în continuare principala provocare a companiilor de recrutare, întrucât sumele oferite se apropie de venitul minim garantat, iar candidaţii preferă mai degrabă ajutorul de la stat. În plus, aceştia se tem de lispa unui venit constant pe o perioadă mai lungă de timp. Alte motive care îngreunează procesul de recrutare vizează lipsa personalului calificat, mai ales în industrie, dar şi existenţa unor zone depopulate de forţă de muncă.

    „Totuşi, principalul avantaj al joburilor temporare este posibilitatea celor care nu sunt complet în câmpul muncii – elevi, studenţi, etc. – de a obţine un venit suplimentar. De altfel, acest tip de contracte îi avantajeză şi pe şomerii care caută o soluţie de tranziţie”, a menţionat Raluca Peneş.

    De asemenea, susţine reprezentanta companiei, pe piaţa locală sunt foarte puţine companii care angajează pe perioadă nedeterminată. Prin comparaţie însă, în ţările din Vesti Europei, munca temporară este o regulă şi este foarte mult practicată de către companii.  

     

  • Ce fel de clădiri de birouri au ales anul acesta companiile din Bucureşti

    Clădirile noi de birouri, de ultimă generaţie, livrate sau aflate în construcţie au atras ca un magnet atenţia companiilor aflate în căutare de sedii în 2016, producând tranzacţii în cascadă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară Esop. În total, în primele trei trimestre din 2016 s-au tranzacţionat spaţii de birouri cu o suprafaţă totală de 255.335 mp, din care 75.383 mp se află în centrele de afaceri ale generaţiei post-criză.

    Cele mai mari spaţii de birouri au fost tranzacţionate în proiecte integrate de birouri, care au facilităţi nenumărate, inclusiv certificate de clădiri verzi şi care au fost livrate în 2015-2016 sau sunt încă în lucru. În primele trei trimestre din 2016, în topul proiectelor noi unde s-au ocupat cele mai mari suprafeţe, pe primul loc se numără The Bridge, aflat încă în construcţie în zona Orhideea-Grozăveşti, unde BCR a preînchiriat o suprafaţă de 20.000 mp, pe locul doi complexul Palas din Iaşi, unde Amazon a închiriat 13.000 mp, urmate de Afi Park cu fazele 4 şi 5 (unde în total şapte chiriaşi au închiriat 8.958 mp), Green Court, din zona Barbu Văcărescu-Floreasca (unde nouă chiriaşi au închiriat 8.907 mp), pe locul cinci se află un proiect din Timişoara, Openville, unde 2 chiriaşi au închiriat 8.373 mp, iar pe locul şase este Orhideea Tower, din Bucureşti, aflat în lucru, unde compania IT&C Misys a preînchiriat 8.000 mp.

    „Dezvoltatorii noilor clădiri de birouri din România pun un accent din ce în ce mai mare pe oferirea de facilităţi angajaţilor care lucrează zi de zi în aceste spaţii şi încearcă să raspundă la cât mai multe dintre nevoile lor, astfel încât chiriaşii sa considere că spaţiul închiriat îi ajută atât la retenţia angajaţilor cât şi la atragerea de noi talente în organizaţie şi credem că acest trend va continua în următorii ani, reprezentând un element de diferenţiere important între clădirile vechi şi cele noi”, afirmă Mirela Raicu Manager al Diviziei Birouri Corporate în cadrul ESOP Consulting l CORFAC International.

    Suprafaţa medie de birouri tranzacţionată în proiectele noi, în primele nouă luni este de 1.370 mp, peste media înregistrată la nivelul întregii pieţe de birouri.

     

     

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.


     

  • Părintele avocaturii de business

    Gheorghe Muşat a fondat în urmă cu un sfert de secol casa de avocatură care îi poartă numele şi care de-a lungul anilor s-a menţinut în topul firmelor de profil. Evaluând parcursul profesional, Gheorghe Muşat consideră că nu ar face mari schimbări.

    A fost unul dintre puţinii specialişti care au pariat pe avocatura de business la începutul anilor 1990, a mizat pe tineri şi spune că ar schimba doar câteva personaje cu care nu şi-ar mai dori să aibă de-a face. Cum a ales profesia, apoi calea antreprenoriatului, care au fost principalele momente din istoria firmei şi care sunt perspectivele dezvoltării domeniului în continuare, a povestit pentru Business Magazin.

    Gheorghe Muşat nu se consideră un om de afaceri sau antreprenor: „Am fost şi rămân un avocat de afaceri, iar firma Muşat & Asociaţii – deşi o organizaţie de tip corporatist – este o societate de avocaţi şi nimic altceva”, se autodescrie el în interviul acordat revistei Business Magazin. Înfiinţată în urmă cu mai bine de 25 de ani, concomitent cu începuturile avocaturii de business din România, firma Muşat & Asociaţii se află în top trei pe segmentul avocaturii de business, piaţă estimată la o valoare anuală de circa 180 de milioane de euro. Într-un sfert de secol, firma lui Gheorghe Muşat a generat, prin oamenii care i-a dat, o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România.

    Firma a evoluat de la patru avocaţi la 100 în prezent, evoluţie direct proporţională cu a firmelor din portofoliu – peste 3.500 de clienţi, majoritatea companii comerciale, atât locale, cât şi străine. Gheorghe Muşat se autocaracterizează prin prisma a trei coordonate: „Ca avocat, lucrez cu pasiune, cu entuziam, consider lipsa de entuziasm un sentiment apăsător, la fel şi absenţa bucuriei pentru ceea ce faci”. În viaţa privată, balansează neîncetat între raţiune şi afecţiune, acţiune şi contemplaţie şi este într-o permanentă căutare a armoniei. „Armonie în familie, în relaţia cu prietenii, în relaţia cu cei din jurul meu şi cu lumea înconjurătoare în general.” Cât priveşte politica, este un om de centru: oscilează între liberalism şi social-democraţie: „un liberalism conservator şi o social-democraţie în centrul căreia se află binele comun şi valorile umane”.

    Pentru Gheorghe Muşat, alegerea profesiei a fost uşoară, un fel de dragoste la prima vedere; îşi aminteşte că era în anul II de liceu, în Olteniţa, când a văzut filmul „Procesul de la Nürnberg”. Atât de mult l-a fascinat personajul jucat de Maximilian Schell, un avocat care în film îl apăra pe fostul ministru nazist al justiţiei (interpretat de actorul Burt Lancaster), încât a văzut filmul de vreo 10 ori în decurs de câteva zile. „M-au impresionat pasiunea şi devotamentul avocatului în a-şi apăra clientul, probabil că şi povestea în sine. Acel film a fost pentru mine ca o iluminare”, rememorează Gheorghe Muşat momentul în care i s-a hotărât cariera. Disputa dintre avocat şi procuror, ritualul procesului de judecată l-au impresionat realmente „şi am spus: «Asta vreau să fiu: avocat»”.

    Din clipa aceea, nu şi-a dorit nimic altceva decât să fie avocat. Gheorghe Muşat mărturiseşte că, în acea etapă a vieţii, de adolescent crescut la ţară, provenit dintr-o familie de ţărani plugari, nu ştia ce înseamnă profesia de avocat şi nici că exista o astfel de profesie. „Mai toţi colegii mei de liceu voiau să devină ingineri (era vremea marii industrializări ceauşiste), unii voiau să fie metalurgi, alţii chimişti, petrolişti, constructori etc. Toţi erau îndrăgostiţi de perspectiva inginerească, iar eu, întrebat fiind de profesori, nu aveam altă alegere decât cea de inginer agronom…” Venea de la sat, făcuse în copilărie toate muncile câmpului, astfel că „alegerea” sa era credibilă. „Eram deci agronomul liceului. Asta până într-o după-amiază de primăvară, când la unicul cinematograf din Olteniţa au adus filmul „Procesul de la Nürnberg“, pe care l-am văzut şi revăzut cu bucuria celui care şi-a găsit rostul.” Această bucurie nu a fost însă împărtăşită şi de părinţii lui, ale căror posibilităţi materiale, ca ţărani agricultori, erau cu mult sub cele necesare pentru a-l întreţine la Facultatea de Drept, iar efortul de a-l susţine în liceu era deja mult peste puterile lor. „Dar asta este altă poveste”, conchide avocatul, fără să ofere detalii despre cum a reuşit să-şi convingă părinţii de alegerea sa.

    Ideea construirii unei firme de avocaţi s-a născut pentru Gheorghe Muşat încă din ianuarie 1990. Aceasta se întemeia, pe de o parte, pe existenţa de atunci a unui anumit model pe piaţa occidentală, iar pe de altă parte, din convingerea lui că într-o economie liberă, după Revoluţia din decembrie ’89, rolul avocatului urma să cunoască schimbări substanţiale, după modelul experienţei vestice. Cei care au pariat la începutul anilor 1990 pe avocatura de afaceri au fost însă foarte puţini; pot fi număraţi pe degete, spune avocatul. „În 1990, mai toţi avocaţii practicau drept penal, dreptul familiei şi puţin drept civil. Puţin sau deloc dreptul afacerilor. Să nu uităm că prin anii ’90–’93 erau oameni care încă credeau că în România nu se va instala capitalismul, sau, în orice caz, nu acela de tip european. Să ne amintim de partidul unic al lui Iliescu, de mineriade sau de sloganul «Nu ne vindem ţara»”.

    Avocatul spune că încă de atunci, nu a avut nicio îndoială că România va cunoaşte schimbări radicale, că avocatura de afaceri din perioada interbelică va reînvia şi că, mai devreme sau mai târziu, vor apărea şi în România case de avocaţi după modelul celor din vest. „Nu eram mulţi avocaţi care împărtăşeam acest optimism. Cu trecerea timpului însă, au început să apară din ce în ce mai mulţi care au pornit pe acest drum. Din acest punct de vedere, aş spune că Muşat & Asociaţii a fost un fel de crucişător al avocaturii de business din România.”

    Gheorghe Muşat povesteşte cum avocatura de afaceri din România a fost astfel pusă pe harta lumii de o mână de avocaţi din generaţia anilor ’80. „Au crezut în libertate şi economia de piaţă şi au construit în jurul lor echipe de avocaţi profesionişti, capabile să rivalizeze cu marile firme din Europa. Ei au fost pionierii şi pilonii pe care s-a dezvoltat piaţa avocaturii de astăzi.”

  • Care este culoarea anului 2017. Bucuria femeilor şi a şoferilor fistichii

    Pantone este autoritatea supremă în culori. Ei sunt cei care fac paletare de culori pentru orice e culoare pe lumea asta. Pentru maşini, mobilă, materiale plastice, vopseluri, orice vă trece prin cap. Când ochiul nostru percepe o culoare, atunci el percepe o culoare care sigur se găseşte în paletarul Pantone. Care are un cod special, internaţional. Pentru 2017, Pantone a pregătit o culoare fresh, care le va mulţumi pe femei, dar şi pe şoferii care caută culori vii.

    IATĂ AICI MOSTRA PE CARE A ALES-O PANTONE CULOAREA ANULUI 2017