Marea majoritate a celor 27 de miniştri sunt pregătiţi să susţină propunerea Comisiei Europene (CE), de suspendare a fondurilor din ianuarie anul viitor, au spus sursele. “Există un consens pentru suspendarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei”, a declarat un diplomat. Potrivit CE, Ungaria nu a reuşit să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la aderarea la UE, în 2004. Ungaria a adus anul trecut deficitul bugetar sub 3% din PIB, dar acest fapt s-a datorat în mare parte naţionalizării fondurilor private de pensii. Comisia consideră că măsura nu este o corecţie structurală a deficitului.
Tag: zona euro
-
Roubini: Portugalia va restructura şi ea datoriile şi va părăsi, cu Grecia, zona euro
Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini. Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este “pe ansamblu pozitivă”, afirmă Roubini.
-
Mulţumiţi? Acordul Greciei cu creditorii, în cifre
Creditorii, majoritatea bănci, firme de asigurări şi fonduri de investiţii europene şi greceşti, îşi vor schimba circa 85% din obligaţiunile deţinute cu unele noi, cu o valoare nominală de 31,5% din valoarea celor vechi, plus titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară, scopul fiind reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB în prezent la 120,5% din PIB până în 2020.
Prin aranjamentul cu creditorii privaţi, valoarea creanţelor deţinute de aceştia, respectiv 206 mld. euro, ar urma să fie redusă la circa jumătate. Imediat, agenţiile de rating Fitch şi Moody’s au apreciat că aceasta înseamnă că Grecia este în incapacitate de plată.
Acordul, care vine după negocieri de aproape un an, este corelat cu noul pachet de credite oferit de zona euro Greciei, în valoare de 130 mld. euro. Din totalul sumei, FMI a anunţat vineri că va suporta numai 14%, faţă de 27% din actualul pachet de împrumut, în valoare de 110 mld. euro, acordat de zona euro Greciei în mai 2010.
-
BCE: Criza datoriilor din zona euro a depăşit momentul critic, chiar dacă instituţia a înrăutăţit prognoza economică
În privinţa inflaţiei, Draghi se aşteaptă ca indicatorul să rămână în acest an peste ţinta de sub 2% a BCE. “Rata inflaţiei se va menţine probabil peste 2% în 2012. Riscurile legate de perspectivele economice vor exista în continuare, dar vedem semne de revenire a încrederii în euro”, a afirmat Draghi într-o conferinţă de presă susţinută după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 1%. Comentariile lui Draghi sunt cu siguranţă îndrăzneţe. BCE este încrezătoare că criza a fost evitată, iar atenţia instituţiei revine asupra inflaţiei, a declarat James Nixon, analist la Societe Generale în Londra.
-
Oficial BCE: Criza din zona euro s-a atenuat, dar nu s-a încheiat
“Am asistat la o îmbunătăţire substanţială în ceea ce priveşte riscurile, comparativ cu luna noiembrie, în ţări precum Franţa, Belgia, Italia şi Spania”, a afirmat Orphanides la o conferinţă în Cipru. El a adăugat însă că problema nu a fost încă rezolvată, întrucât riscurile sunt mult mai mari faţă de acum doi ani. Oficialul BCE consideră că un moment definitoriu a fost atunci când liderii europeni au abandonat conceptul de implicare a sectorului privat (private sector involvment-PSI) ca mijloc de compatere a crizelor datoriilor, acesta fiind acceptat doar în cazul Greciei.
-
Liderii europeni îl resping pe Francois Hollande din cauza intenţiei sale de a schimba pactul bugetar
Merkel a stabilit acest lucru cu premierul conservator Mariano Rajoi şi premierul italian tehnocrat Mario Monti, iar ulterior li s-a alăturat şi premierul britanic David Cameron, chiar dacă nu a semnat tratatul bugetar, au declarat surse apropiate situaţiei publicaţiei germane Der Spiegel. O purtătoare de cuvânt a guvernului german a respins informaţia, afirmând că fiecare lider de guvern decide singur dacă se va întâlni cu Hollande. Întrebată dacă Merkel se va întâlni cu Hollande la Berlin, ea a precizat că până în prezent nu a fost planificată o astfel de întâlnire.
-
Ne daţi ori nu ne daţi
BCE a pompat cu succes în ultima săptămână încă 530 mld. euro în piaţă, oferind pentru circa 800 de bănci împrumuturi pe trei ani cu dobândă de 1%, după prima tranşă de 489,2 mld. oferită în decembrie. O parte dintre bani vor ajuta băncile să-şi refinanţeze propriile datorii, iar altă parte va servi creditării pe mai departe a statelor europene, la dobânzi mai mari, aşa încât nu e de mirare că pieţele au salutat măsura.
În schimb, Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, a contrariat pieţele, vorbind de stimulente fiscale pentru relansarea economiei în locul oricărui nou stimulent monetar, considerat de el inutil. Dolarul s-a apreciat rapid imediat după declaraţiile lui Bernanke, iar aurul a scăzut brusc cu aproape 5%.
-
Zona euro va decide mărimea mecanismului de salvare până la sfârşitul lui martie
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni pentru a discuta mărimea fondului permanent de salvare, probabil la o reuniune informală la Copenhaga programată pentru 30-31 martie. Obiectivul va fi combinarea a 250 de miliarde de euro rămaşi din Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF) cu Mecanismul Permanent de Stabilitate (ESM), de 500 de miliarde de euro, pentru a crea un “super fond” capabil să facă faţă unor posibile probleme în Spania şi Italia, deşi Germania continuă să se opună.
-
Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat parţial programul de salvare a Greciei
Astfel, s-a revenit, joi, la un plan anterior de împărţire în două a programului de susţinere financiară, urmând ca fondurile destinate direct Guvernului de la Atena să fie aprobate ulterior, în funcţie de succesul restructurării datoriilor către creditorii privaţi, relatează Financial Times. Miniştrii au aprobat 35,5 miliarde de euro pentru restructurarea datoriilor către creditorii privaţi, în operaţiunea de schimb de obligaţiuni de 200 de miliarde de euro, precum şi alte 23 de miliarde de euro pentru recapit alizarea băncilor elene. Restul de 71,5 miliarde de euro, din totalul programului de 130 miliarde euro, nu are încă acordul final al miniştrilor.
-
Miniştrii Finanţelor din zona euro ar putea amâna din nou semnarea acordului cu Grecia
Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc joi după-amiază la Bruxelles, în paralel cu summit-ul liderilor UE, pentru o nouă evaluare a situaţiei bugetare a Greciei, după ce guvernul elen a implementat toate măsurile semnificative de austeritate stabilite ca precondiţii pentru obţinerea noului acord de “bailout”. Parlamentul elen a aprobat miercuri seara reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, ultima dintre cele peste 30 de precondiţii impuse de guvernele zonei euro înainte de aprobarea unui nou pachet de împrumuturi. Miniştrii reuniţi la Bruxelles pentru evaluarea măsurilor implementate de Grecia nu sunt însă pregătiţi să semneze acordul şi vor amâna decizia până la finalizarea schemei de restructurare a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, au afirmat sursele citate.