Szabo Miklos, secretarul biroului economic şi comercial din cadrul Ambasadei Ungariei la Bucureşti, spune că în ultima perioadă şi întreprinderile maghiare mici şi mijlocii (IMM-uri), nu doar cele mari, manifestă interes pentru diferitele domenii economice din România, precum sectorul de maşini şi utilaje agricole, prelucrarea materiilor prime agricole, echipamente şi utilaje pentru sectorul de transport feroviar, comercializarea alimentelor. „Interesul firmelor maghiare pentru România se datorează mai multor factori, în primul rând celor de tip economic, precum şi celor legaţi de existenţa comunităţii maghiare în Ardeal şi a limbii comune“, a spus el. Anul trecut numărul companiilor cu capital ungar a crescut faţă de anul anterior, până la 11.795 de companii, ceea ce înseamnă 6,5% din totalul de firme cu capital străin în România, faţă de 6,4% cu un an în urmă. În aceste firme lucrează circa 100.000 de angajaţi, potrivit lui Miklos. În prezent, investitorii maghiari acoperă mai multe sectoare de investiţii, de la cele din industria farma, alimentară, cele realizate în domeniul bancar şi petrolier. În România sunt prezente MOL, Gedeon Richter, banca OTP.
Tag: Ungaria
-
Deutsche Welle: Mai e un pas până la marginalizarea sau abandonarea României şi Ungariei
Bucureştiul şi Budapesta au o tactică similară în relaţia cu Bruxelles-ul, făcând uz de “limbajul dublu şi naţionalism gregar”, afişând o ipocrizie care ar avea ca efect, în ultimă instanţă, o abandonare a României şi Bulgariei, comentează Deutsche Welle, într-o analiză despre scrisoarea celor patru miniştri de externe din UE care au cerut un mecanism clar de sancţionare a ţărilor care nu respectă principiile statului de drept. “Cerând Comisiei să elaboreze mecanisme de abordare a unor derapaje antidemocratice, această misivă nu vizează doar România, ci şi Ungaria, e un strigăt de alarmă, un semn de neajutorare, dar şi un certificat al nesăbuinţei. Epistola sugerează că UE n-ar avea mijloacele necesare să trateze săritul calului democratic, când, de fapt, Comunitatea se poate apăra, cel puţin teoretic, atât prin tăierea dreptului de vot al vinovaţilor, cât şi prin oprirea fondurilor de ajutorare ori amplificarea presiunilor politice” se arată în analiza DW.
-
Premierul Orban: „Ţările din Europa Centrală şi de Est ar trebui să-şi creeze propriile politici fără să se uite la UE“
Fostele state comuniste din Uniunea Europeană trebuie să iasă din siajul Occidentului şi să-şi urmeze propria cale „fără să se uite la UE“ sau să asculte de „birocraţii de la Bruxelles“, este mesajul transmis de premierul Ungariei Viktor Orban celorlalte ţări din Europa de Est. Unde a ajuns Ungaria urmând propriul drum? La cea mai mare datorie publică din regiune, a doua recesiune din ultimii patru ani şi un război mocnit cu UE în privinţa politicilor economice şi protejarea democraţiei şi a drepturilor omului, dar şi la unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai. „Ţările din Europa Centrală şi de Est ar trebui să-şi creeze propriile politici fără să se uite la UE. Nu trebuie să ascultăm la tot ceea ce spun birocraţii de la Bruxelles. În trecut, când eram în tranziţie, era bine să cauţi soluţii la economiile din Vest. Dar astăzi zona euro are probleme mai mari decât are economia Ungariei“, a declarat Orban.
-
Merkel şi Hollande au discutat cu liderii Poloniei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei despre o integrare mai strânsă a UE. România nu a fost invitată
Cancelarul german Angela Merkel, însoţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei – Grupul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. România şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Germaniei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.
-
Gyorgy Matolcsy, noul şef al băncii centrale ungare: Nu-mi plac creditele în valută
Premierul Ungariei Viktor Orban a transformat banca centrală într-un „partener strategic“ odată cu numirea ministrului economiei Gyorgy Matolcsy la conducerea instituţiei, acesta urmând să susţină politicile economice neortodoxe criticate de UE şi FMI şi implementate de guvern, ceea ce va alimenta temerile investitorilor în privinţa independenţei băncii. „Considerăm că acum Banca Naţională a Ungariei este o bancă centrală dependentă. Vom aştepta să vedem cum decurg lucrurile, însă părerea noastră este că Matolcsy va fi acolo pentru a construi un parteneriat mai strâns cu guvernul, pentru a aborda politica monetară din punct de vedere politic şi pentru a reprezenta interesele partidului Fidezs“, a spus Peter Attard Montalto, economist la compania de consultanţă financiară Nomura, citat de publicaţia Financial Times. Odată cu instalarea lui Matolcsy, timp de şase ani, la şefia băncii centrale, partidul de guvernământ Fidezs şi-a extins controlul asupra unuia dintre puţinele focare de „rebeliune“ împotriva măsurilor considerate adesea neortodoxe prin care premierul Viktor Orban vrea să stimuleze economia, ţinând totodată în şah deficitul bugetar, dar şi pe creditorii internaţionali. Majoritatea poziţiilor cheie din stat sunt deţinute acum de membrii partidului de guvernământ.
-
Banca centrală din Ungaria este investigată de poliţie
Divizia pentru corupţie şi delicte economice a poliţiei de Budapesta a deschis o anchetă referitoare la abuz de autoritate şi alte delicte, a anunţat biroul de presă al instituţiei, transmite Bloomberg.
Banca centrală a respins într-un comunicat constatările auditului şi este “nedumerită” de investigaţie.
Premierul Viktor Orban, care va numi săptămâna viitoare un nou preşedinte al băncii centrale, a încercat fără succes să îl determine pe actualul şef al instituţiei, Andras Simor, să se retragă înainte de expirarea mandatului său, pe 3 martie. Divizia pentru corupţie şi delicte economice a poliţiei de Budapesta a deschis o anchetă referitoare la abuz de autoritate şi alte delicte, a anunţat biroul de presă al instituţiei, transmite Bloomberg.
Banca centrală a respins într-un comunicat constatările auditului şi este “nedumerită” de investigaţie.
Premierul Viktor Orban, care va numi săptămâna viitoare un nou preşedinte al băncii centrale, a încercat fără succes să îl determine pe actualul şef al instituţiei, Andras Simor, să se retragă înainte de expirarea mandatului său, pe 3 martie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Viktor Orban îşi face curaj: Este clar că Ungaria se poate descurca şi fără FMI
Ungaria nu are nevoie de ajutorul financiar din partea FMI, prezintă încredere pentru investitori şi nu merită cel mai slab calificativ acordat de cele trei mari agenţii de rating, potrivit interviului acordat săptămânal premierului ungar Viktor Orban pentru postul public de radio. “Incertitudinea a luat sfârşit. Ungaria este capabilă să se descurce singură, fără ajutorul FMI, iar acum toată lumea ştie acest lucru”, a spus Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. Declaraţia premierului ungar vine după ce guvernul său a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani. Randamentul mediu la care s-a finanţat statul ungar a fost de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani. Subscrierile la obligaţiunile în dolari au totalizat 12 mld. dolari, ceea ce reprezintă un semnal clar de încredere din partea investitorilor, potrivit lui Orban. Afirmaţiile premierului ungar vin să confirme ipoteza că guvernul de la Budapesta nu va mai încheia un acord de asistenţă financiară cu FMI. Discuţiile dintre cele două părţi au fost amânate deşi nici cabinetul lui Orban şi nici creditorul internaţional nu au părăsit în mod oficial masa negocierilor. Un zvon că FMI ar urma să închidă biroul de la Budapesta a fost negat atât de Gerry Rice, directorul de relaţii internaţionale, cât şi de Iryna Ivaschenko, reprezentanta FMI în Ungaria. Pe de altă parte, cele mai recente declaraţii ale oficialilor din Ungaria sugerează că guvernul exclude semnarea unui acord cu FMI.
-
Grupul norocoşilor: România, Slovacia, Bulgaria
La fel a crescut şi economia Slovaciei, în timp ce Bulgaria a anunţat 0,1%. “Dinamica pozitivă a economiei este cumva surprinzătoare, având în vedere că aproape toţi indicatorii pe termen scurt au avut o dinamică negativă în T4”, de la producţia industrială (-0,6%) şi cea din construcţii (-1,2%) la vânzările cu amănuntul (-2,1%), notează analiştii Raiffeisen. Pentru 2013, aceştia se aşteaptă la o creştere a PIB de 1,5% în condiţiile unui an agricol normal, cu grosul creşterii concentrat în S2.
Din grupul economiilor est-europene, Ungaria a raportat cea mai mare scădere anuală a PIB în T4 2012, respectiv un minus de 2,7%, cu 1% mai mult decât a pierdut în aceeaşi perioadă Cehia. Explicaţia, în ambele cazuri, stă în majorările de taxe menite să reducă deficitul bugetar, dar care au frânat cererea internă, precum şi în exporturile slabe, având în vedere dependenţa acestora de zona euro.
În cazul Ungariei, care a ajuns astfel la o scădere de ansamblu a PIB de 1,7% în 2012, şi scăderea trimestrială a fost notabilă, de 0,9% faţă de T3 2012, în condiţiile în care agricultura s-a contractat cu 20%, iar producţia industrială s-a redus. Analiştii Erste cred că economia ungară se va redresa treptat, ca efect al măririi producţiei în industria auto (fabricile Suzuki şi Daimler), dar nu suficient pentru a asigura o creştere reală a PIB, care va încheia anul cu o scădere de cca 0,2%.
-
Steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei. Vicepremierul maghiar: Folosirea simbolurilor etnice constituie un drept fundamental
Vicepremierul Zsolt Semjen a declarat că folosirea simbolurilor etnice ale oricărei comunităţi constituie un drept fundamental al omului, mulţumind tuturor oraşelor ungare care au arborat steagul secuiesc.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ungaria, elevul neascultător al FMI, a reuşit să se împrumute în dolari mai ieftin decât România
Guvernul a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani, scrie Bloomberg, care citează surse apropiate tranzacţiilor. Obligaţiunile sunt denominate în dolari. Ungaria s-a finanţat astfel la un randament mediu de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani, potrivit calculelor Portfolio.hu. Subscrierile au fost de 12 miliarde de dolari. În cea mai recentă ieşire pe piaţa din SUA, România a atras în luna februarie a anului trecut 750 milioane de dolari prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani lansate în luna ianuarie. Titlurile au avut un randament de 6,45%, în scădere de la 6,875%, iar oferta a fost de patru ori mai mare decât suma împrumutată. Subscrierile au totalizat 3,2 miliarde de dolari. Aranjorii principali ai emisiunii au fost Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC.