BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Iulian Anghel, editor ZF: Războiul din Ucraina: Ce este de făcut când nimic nu mai este de făcut?

    Discursul lui Vladimir Putin în care anunţă invazia Ucrainei este halucinant. Este discursul unui criminal care-şi justifică crima râzând de judecătorii lui. Putin nu contestă doar existenţa Ucrainei, ca stat, ci şi existenţa poporului ucrainean. Ucraina este un stat tânăr, dat poporul ucrainean are cel puţin 1.000 de ani. Da, şi ruşii şi ucrainenii şi bieloruşii provind din acelaşi trunchi al slavilor estici. Dar s-au format, de lungul istoriei, ca popoare diferite. Există o limbă ucraineană, diferită de rusă, ceea ce arată că vorbim de două popoare diferite. Nu cum susţine Putin că ucrainenii sunt de fapt ruşi, aşa că trebuie să se închine la Moscova, nu la Kiev. Dar, când minciunile sunt atât de mari şi strigate de pe acoperişul caselor (“Nu invadăm Ucraina, Rusia nu a invadat în istoria ei nicio ţară” – purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Sau: “Am început să ne retragem trupele” – Putin), nu are niciun sens să încerci să le demontezi.

    Şocul este însă mare. Într-o epocă de pace să apară o aşa barbarie, pare de necrezut. Generaţia mea a cunoscut comunismul, dar nu şi războiul. Generaţia de după mine nu a cunoscut nici comunismul, nici războiul. Iată-l acum la graniţa României (cazul Serbiei este cu totul particular). Şi este nebunesc, cu atât mai mult cu cât nu există un motiv evident al acestui război (“casus belli”). Desigur că tensiuni adânci între NATO şI Rusia există. Dar ce ţi-a făcut Ucraina? De ce omori oameni nevionvaţi, de ce le distrugi casele şi oraşele?

    Acum că răul a fost deja făcut şi nu mai este nimic de îndreptat, ce este, totuşi, de făcut?

    UE şi SUA anunţă “sancţiuni fără precedent”. Dar lui Vladimir Putin nu-i pasă de ele. Puţin îi pasă unui dictator că poporul lui va avea de suferit. Puţin îi pasă că mii din soldaţii armatei sale se vor întoarce în patria lui în saci de plastic. Puţin îi pasă de milioanele de ucraineni ce vor fi obligaţi să fugă din calea războiului şi de miile sau zecile de mii care vor ajunge în cimitire, în loc de sufrageria în care, până acum o zi, îşi primeau musafirii.

    Atunci?

    Dacă intri în război de partea Ucrainei, vei avea un război cumplit în Europa. Nimeni nu vrea asta în Europa. Însă nici să abandonezi Ucraina nu poţi pentru că atunci Rusia va vrea şi mai mult – plecarea NATO din România, de pildă, o cerere pe care Putin a formulat-o deja şi, de ce nu, intrarea României în zona de influenţă a Rusiei. Precedentul în istorie există: în 1938 puterile europene i-au cedat lui Hitler o parte din Cehoslovacia, crezând că, astfel, setea lui de putere va fi domolită. Războiul nu a putut fi însă evitat.

    Sancţiunile vor avea rolul lor şi depinde de cum vor fi percepute ele la Moscova. Pentru că Putin este stăpânul suprem la Moscova, dar oligarhii ruşi nu vor privi mulţumiţi cum averile lor ascunse în Occident vor fi îngheţaţe, cum activele lor se vor înjumătăţi din cauza embargoului sau cum iahturile lor vor fi blocate în porturile europene. Aşa că o soluţie tot de la Moscova vine. Are cineva din anturajul lui Putin curajul să-l oprească, acum? Greu de crezut. Însă situaţia se poate schimba în funcţie de cât va întinde Vladimir Putin coarda. Când în satele din Rusia vor începe să ajungă sicriele soldaţilor săi, când miliarde de dolari vor începe să se evaporeze din portofelele oligarhilor, atunci situaţia s-ar putea schimba.

    România? Nu avem ce face, trebuie să mergem înainte şi să mulţumim Americii că ne-a primit în NATO, în 2004.

     

     

  • Ucraina întrerupe relaţiile diplomatice cu Rusia

    “Am încetat relaţiile diplomatice cu Rusia. Ucraina se apără şi nu renunţă la libertatea sa, aşa cum cred cei de la Moscova”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia de presă Ukrinform.

    În plus, Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să provoace daune majore armatei ruse, a declarat şeful Statului Major ucrainean, generalul Valery Zaloujni.

    “Comandantul suprem, preşedintele Volodimir Zelenski, a ordonat să fie provocate daune majore agresorului”, a afirmat generalul Zaloujni, citat de cotidianul Le Figaro.

  • Românii care refuză încorporarea în caz de război vor face 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislaţia românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

    Există însă etape premergătoare, decise de Preşedintele României.

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
    Potrivit Codului Penal este infracţiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorităţi.

    Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Totuşi, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Rusia decretează starea de alertă în Crimeea şi Kursk, în contextul confruntărilor cu Ucraina

    “Starea de alertă a fost decretată în Crimeea”, a declarat un oficial regional, citat de agenţia RIA Novosti.

    Potrivit cotidianului Le Figaro, numeroase vehicule blindate au pătruns joi dimineaţă din Crimeea în sudul Ucrainei, prin punctul vamal Kalanciak.

    De asemenea, Rusia a decretat starea de alertă în regiunea Kursk, care se învecinează cu nord-estul Ucrainei.

    Rusia a dispus şi închiderea navigaţiei în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre.

  • Protest la Moscova faţă de iminenta invadare a Ucrainei. Poliţiştii i-au reţinut pe protestatari

    Şase persoane care au protestat cu pancarte faţă de posibila invadare a Ucrainei au fost reţinute de poliţişti.

    Protestul a avut loc chiar în centrul Moscovei.

    „Rusia, nu te atinge de Ucraina!”, au strigat protestatarii.

    Poliţiştii i-au reţinut imediat.

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.

  • Avertismentul unui ministru britanic: Suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent

    Ministrul forţelor armate din Marea Britanie avertizează că Europa este cel mai aproape de război din ultimii 70 de ani, în condiţiile în care tensiunile escaladează, în ciuda eforturilor diplomatice dintre Kiev şi Moscova, scrie FT. ”Mi-e teamă că suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent. Sunt 130.000 de soldaţi ruşi la graniţele Ucrainei şi alte mii de solidaţi pe nave amfibi în Marea Neagră şi Marea Azov”, a spus James Heappey la BBC.

    ”Toate instrumentele necesare pentru luptă sunt deja puse în mişcare şi teama mea este că dacă acesta ar fi fost doar un show pentru a câştiga diplomatic, nu ar fi fost nevoie de logistică, de costuri, combustibil, de tot ceea ce face o invazie de asemenea amploare credibilă”, a adăugat el. Cancelarul german Olaf Scholz va vizita Ucraina luni şi Rusia marţi. ”Dacă Ucraina ia o decizie suverană că nu vrea să fie parte din NATO, respectăm asta”, a adăugat ministrul britanic.  

    Preţurile la gaze naturale şi electricitate au crescut în Europa cu peste 10%, în condiţiile în care tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au intrat în săptămâna decisivă, iar SUA avertizează că o invazie este iminentă. Consultantul Naţional pe Probleme de Securitate din SUA, Jake Sulivan, a spus vineri că există dovezi că Rusia ar urma să atace până la finalul Jocurilor Olimpice. Rusia a continuat să nege planurile de invazie, în timp ce ministrul de externe al Ucrainei a încercat să detensioneze spunând că nu există o schimbare pivotală. 

     

  • Românii care refuză încorporarea în caz de război, 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război. Legislaţia românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară.

    Există însă etape premergătoare, decise de Preşedintele României.

    Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal
    Potrivit Codului Penal este infracţiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorităţi.

    Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Totuşi, dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să existe „RĂZBOI” ori „STARE DE ASEDIU”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cineva încearcă să aprindă pulberea din butoiul din Balcani. Bosnia, o ţară cu doar 3 milioane de locuitori, riscă să explodeze, iar pe ea se bat SUA, Rusia, Serbia, Turcia şi UE

    Bosnia, o ţară de compromis rezultată din sălbaticele războaie iugoslave, pare la prima vedere prea neînsemnată pentru a conta pe harta Europei. Dar aparenta reactivare a conflictelor etnice de acolo în contextul crizei ucrainene arată care a fost încă de la început rolul acestui stat, dar şi care sunt forţele geopolitice care se bat pentru influenţă în regiune.

    În timp ce o lume întreagă priveşte spre Ucraina, un alt colţişor al Europei se aruncă în braţele Rusiei, scrie Bloomberg. Este vorba despre Bosnia şi Herţegovina, dar acest lucru nu este ceva nou. Moscova s-a pozat întotdeauna în aliat tradiţional al Serbiei şi al sârbilor.

    Bosnia şi Herţegovina, o ţară cu doar trei milioane de locuitori, este împărţită între sârbii bosniaci (ortodocşi, care domină în Republika Srpska), bosniaci (musulmani) şi croaţi (catolici). În timpul războaielor iugoslave, aceste etnii au căutat să se elimine una pe cealaltă – epurare etnică. Bosnia, alcătuită din Republika Srpska şi Federaţia Bosniei şi Herţegovinei, reaminteşte Occidentului în general şi Europei în special că fragmentarea din regiune rămâne cea mai mare provocare în materie de politică externă de după Războiul Rece. Iar fragmentarea este prea evidentă în câteva din oraşele mari bosniace. 

    Bloomberg s-a oprit la Banja Luka, dar limitele stricte între etnii sunt clare şi în Sarajevo sau Mostar. Banja Luka are 200.000 de locuitori. În 1991, înainte de războaie, 14% din locuitori erau musulmani. Acum, ponderea lor e de doar 4%.

    Liderul regiunii, Milorad Dodik, spune că toată lumea este liberă în zilele noastre. Musulmanii nu mai au nevoie de protecţia forţelor de ordine. Dar Dodik are prieteni buni la Moscova şi Belgrad şi se mândreşte cu acest lucru. Politicile lui ameninţă să reaprindă tensiunile în această ţară. Populaţia nonsârbă este în alertă. Sistemul de conducere este complicat şi întreţine diviziunile. Facţiunile politice se ciocnesc adesea pentru orice, de la mărimea armatei la buget şi reforma agrară.

    Până acum, tensiunile nu au degenerat. Însă Dodik vorbeşte de divizarea Bosniei. Nu este politica oficială, dar, sugerează el, ar fi cea mai bună opţiune pentru oamenii săi. „Avem pace, dar nu şi funcţionalitate“, a explicat sârbul bosniac. Dodik se întâlneşte cu preşedintele rus Vladimir Putin de mai multe ori pe an, ceea ce l-ar face invidios până şi pe premierul Ungariei, Viktor Orban (nici el nu stă departe de problema bosniacă). Şi este clar că susţinerea din partea Moscovei a fortificat economia şi naţionalismul lui Dodik, apreciază Bloomberg.

    Guvernul SUA, care s-a implicat puternic în războaiele iugoslave şi a participat la procesul de pace, caută să protejeze unitatea Bosniei şi l-a sancţionat pe Dodik, pe care-l acuză de corupţie şi de subminarea unităţii ţării. Uniunea Europeană este mai reţinută, preferând să-şi suspende ajutoarele. Dodik şi aşa susţine că avansul economic (de 5,4% anul trecut) este produsul politicilor sale, al investiţiilor ruseşti şi al comerţului cu Serbia. Dar aceasta este problema investiţiilor europene în fosta Iugoslavie: au fost folosite pentru recosntruirea de infrastructură vitală, dar nu au vizibilitate şi nu li se face publicitate, spun analiştii.

    În era cuceririi spaţiului, Dodik vorbeşte de realităţi istorice şi etnice.  Ultimul său plan este despre desfiinţarea graniţelor pentru comerţul cu Serbia, cel mai mare partener de comerţ. Republika Srpska are circa un milion de locuitori. Între timp, banca centrală avertizează că turbulenţele politice sperie investiţiile private.

    Iar liderul de opoziţie Borislav Borenovic susţine că Republika Srpska riscă să devină un fel de Donbas, regiune separatistă din Ucraina controlată de forţe pro-ruse. Într-un interviu recent pentru „El Mundo“, Dodik a declarat că Bosnia este un „proiect eşuat“. Vrea destrămarea forţelor militare comune bosniace „ demilitarizarea ţării -, dar a sugerat că sârbi săi ar trebui să aibă o armată proprie.

    Bosnia a rămas cu unele afaceri neterminate din război. În Republika Srpska discuţiile despre genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii sunt absente din dezbaterile publice. În partea musulmană a ţării se pune accent pe atrocităţile săvârşite de sârbi, deşi sate sârbe întregi au dispărut de faţa pământului, cu tot cu oameni, în războaie. Un sârb bosniac n-ar recomanda nimănui o vizită la Sarajevo, oraş-martir, asediat sălbatic de forţele militare sârbe şi înconjurat de dealuri albite de atâtea cimitire.

    Niciun oraş din Europa nu este mai plin de oameni fără mâini sau fără picioare ca Sarajevo. Cartierul croat din Mostar este împânzit de steaguri croate atârnate pe la geamuri sau prin balcoane. De multe ori în zonele croate ale Bosniei singura bere vândută în cârciumi este adusă din Croaţia. Procesele pentru crime de război sunt încă în desfăşurare, cu condamnări, alimentând nervozitatea. Înaltul reprezentant al UE în Bosnia avertizează de ceva timp că ţara este în pericol de destrămare.

    De tensiunile de acolo profită liderii Serbiei şi Turciei, care pozează în pacifişti. Aleksandar Vucic, fost ministru în cabinetul dictatorului sârb Slobodan Miloöevic, şi Recep Tayyip Erdogan s-au întâlnit convenind să-i aducă la masa împăcării pe liderii sârbi, croaţi şi bosniaci. Vucic are alegeri în primăvară, iar Erdogan are probleme electorale acasă, la care se adaugă şi o criză economică. Premierul Ungariei Viktor Orban, care şi el are de înfruntat alegeri dificile în această primăvară, îl susţine deschis pe Dodik. Oficiali americani spun răspicat că SUA stau alături de Bosnia şi Herţegovina „în aceste vremuri de criză“.

     

  • Lunga şi sângeroasa istorie a Ucrainei: Care au fost marile conflicte ale Kievului şi cum a ajuns Rusia din ruda apropiată, cel de temut inamic?

    Ucraina este statul cu una dintre cele mai agitate istorii din Europa de Est. La începutul erei creştine, stepele ucrainene au fost cotropite de diverşi invadatori, printre care îi putem aminti pe huni, goţi şi avari. Odată cu secolele IV-VII, primele comunităţi de slavi au început formarea aşezărilor pe pământurile Ucrainei de astăzi. O dinastie varangiană din Scandinavia s-a stabilit la Kiev în secolul al IX-lea, eliberând slavii de sub dominaţia khazară, luând astfel naştere, în jurul nucleului ucrainean, Rusia Kieveană. Ulterior, în istoria Ucrainei a urmat o întreagă serie de schimbări în ceea ce priveşte puterea şi dominaţia unui grup asupra celuilalt, potrivit Ukraine.com.

    La mjlocul secolului al XIV-lea, Lituania a început să-şi extindă graniţele şi a preluat stăpânirea Ucrainei, moment istoric care s-a dovedit a fi benefic pentru ucraineni. Cu toate acestea, în 1569, Polonia şi Lituania au format o uniune care a perturbat pacea relativă de care se bucura poporul ucrinean. Ţăranii s-au trezit supuşi iobăgiei iar asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost adusă persecuţia. În 1596, episcopii Bisericii Ucrainene, pentru a-şi păstra identitatea şi pentru a nu fi asimilaţi în catolicismul polonez, au preluat credinţa greco-catolică. Ei au recunoscut autoritatea papei, dar şi-au păstrat riturile ortodoxe.

    În secolul al XVI-lea, a intrat în uz termenul „Ucraina”, cu sensul de „Ţară de margine”. În aceeaşi perioadă, Polonia şi Lituania au început luptele împotriva principatului în creştere al Moscovei pentru influenţa asupra Ucrainei. Mulţi ucraineni au fugit dincolo de zona de jos a Niprului pentru a scăpa de persecuţia religioasă şi de iobăgia aduse de dominaţia poloneză. Aceşti fugari au stabilit un ordin militar cunoscut sub numele de cazaci, sau Kozaks, termenul „kazak”, preluat din limba turcă, însemnând „aventurier” sau „haiduc”. Acest grup militaro-etnic a jucat un rol important în succesul revoluţiei împotriva dominaţiei poloneze din 1648.

    Totuşi, Ucraina nu a putut rezista de una singura în planul geo-strategic al vremii, fapt care a condus la semnarea unui tratat cu Moscova. Cu toate că tratatul, în pofida recunoaşterii superiorităţii ruşilor moscoviţi, recunoştea şi anumite drepturi politice ale ucrainenilor, Rusia nu a respectat termenii înţelegerii şi a cucerit Ucraina la scurt timp. Ucraina a încheiat un tratat cu Polonia în 1658, moment care a dus la războiul ruso-polonez şi la împărţirea statului. Ulterior, istoria Ucrainei a suferit o succesiune de turbulenţe politice, până după săvârşirea Revoluţiei bolşevice, când Ucraina şi-a declarat independenţa completă în ianuarie 1918.

    Cu toate aceastea, independenţa politică a Ucrainei nu a durat mult. După o serie de conflite desfăşurate în zonă, trupele sovietice au câştigat controlul asupra Ucrainei, care a devenit una dintre republicile URSS în 1922. Aceasta includere în Uniunea Sovietică a adus multe greutăţi ucrainenilor, lucru care a dus la o apropie de Germania în momentul invadării din Al Doilea Război Mondial. În ciuda simpatiilor, nazişti i-au privit pe toţi slavii cu dispreţ şi i-au tratat foarte dur în timpul ocupaţiei militare.

    După dezastrul celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a continuat să sufere în drumul către independenţă. În iulie 1990, parlamentul ucrainean a adoptat o declaraţie de suveranitate, iar în august 1991 Ucraina a fost declarată independentă de Uniunea Sovietică. Astfel, Leonid Kravchuk a devenit primul preşedinte al Ucrainei în decembrie 1991. Totuşi, tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au continuat să existe şi după câştigarea independenţei, acestea culminând în 2014 cu anexarea Peninsulei Crimeea. În prezent, Moscova pregăteşte o nouă invazie, ameninţând încă o dată în istorie suveranitatea şi independenţa Ucrainei.