BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Filme romanesti nou-noute

    Oricat de controversate, concursurile de proiecte organizate de
    Centrul National al Cinematografiei (CNC) sunt asteptate
    intotdeauna cu bucurie, pentru ca sunt practic singura sansa ca
    regizorii romani sa aiba fondurile necesare pentru a se aseza in
    spatele camerei de filmat, iar noi, la un an, doi sau poate trei
    dupa, in fata marelui ecran.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce dureaza atat de mult
    parcursul unui film romanesc de la castigarea concursului pana la
    aparitia lui in cinematografe, iata si raspunsul: nu numai ca
    realizarea unui lungmetraj poate dura chiar si mai bine de un an de
    zile, dar fondurile oferite de CNC sunt departe de a acoperi
    bugetul necesar realizarii lui. Dupa ce castiga concursul si obtin
    (in cazurile fericite) aproape jumatate din buget, producatorii si
    regizorii incep o mai lunga sau mai scurta perioada de convingere a
    altor companii de productie, de obicei straine, sa le finanteze
    filmele.

    Mai mult, odata ce productia a fost terminata, regizorii prefera
    sa-i faca premiera mondiala in cadrul unui festival important si
    adesea asteapta toamna pentru a o lansa in tara. De exemplu
    “Principii de viata”, in regia lui Constantin Popescu, a participat
    la concursul din noiembrie 2007, a primit finantare in 2008, s-a
    filmat in 2009, a avut premiera mondiala in 2010 la festivalul de
    la San Sebastian si va aparea pe ecrane din Romania in toamna lui
    2011.

    “Diaz”, noul film regizat de Bobby Paunescu (“Francesca”),
    porneste de la sangeroasele evenimente petrecute in 2001 in orasul
    italian Genova, cand autoritatile au atacat un grup de protestatari
    impotriva summit-ului G8 gazduit de oras, intr-unul dintre cele mai
    comentate abuzuri ale puterii din ultimul deceniu. Cu un scenariu
    semnat de italienii Daniele Vicari si Laura Paolucci, Paunescu va
    apela la companii de productie din Italia pentru a strange bugetul
    necesar.

    Al doilea punctaj l-a obtinut “Pozitia copilului”, un proiect
    care va fi produs de Hai-Hui Entertainment si regizat de Calin
    Netzer (a lansat anul trecut “Medalia de onoare”, productia care
    i-a adus lui Victor Rebengiuc premii de interpretare la TIFF si la
    cea mai recenta editie a galei Gopo), pe baza unui scenariu scris
    de Razvan Radulescu. Netzer ramane “in familie” cu acest film,
    subiectul invartindu-se in jurul unei mame sexagenare a carei
    relatie cu fiul sau de 30 de ani tinde spre patologic.

    Corneliu Gheorghita, cineastul roman naturalizat in Franta care
    a lansat anul trecut “Europolis”, se apuca acum de “Domnul de la
    curte”, un proiect scris de regizor in colaborare cu francezul Jean
    Samoullan. Premisa este cel putin misterioasa: un dezvoltator
    imobiliar pregateste renovarea unui vechi cartier din Toulouse.
    Cand o cripta dezafectata ii sta in cale, e hotarat se rezolve
    singur problema, dandu-i foc, doar ca ramane blocat acolo. Avand in
    vedere influentele fantastice din “Europolis”, este greu de
    prevazut directia experimentelor extreme ale protagonistului din
    “Domnul de la curte”.

    “Itaker” este coprodus de Mandragora Movies, compania
    castigatoare cu proiectul “Diaz”, dar va fi regizat de italianul
    Toni Trupia pe baza unui scenariu printre autorii caruia se numara
    si Michele Placido, actorul italian celebru pentru serialul
    “Caracatita” si devenit in ultimele doua decenii unul dintre cei
    mai prolifici regizori si scenaristi ai Italiei. Povestea se
    invarte in jurul unui baiat italian care porneste din nordul
    Italiei anilor ’60 spre Germania pentru a-si cauta tatal emigrat
    acolo.

    Dupa ce a semnat in 2009 “Cealalta Irina”, Andrei Gruzsniczki o
    obtinut aproape jumatate din fondurile necesare pentru realizarea
    proiectului “Evadarea”, produs de Icon Productions. Regizorul a
    descris filmul drept explorarea unei relatii de cuplu care trebuie
    sa faca fata presiunilor din exterior.

    Poate cel mai interesant proiect este “Noaptea vine in India”,
    cu un scenariu scris de Catalin Mitulescu (acesta este asteptat in
    2011 cu “Loverboy”) in colaborare cu regizorul spaniol Chema
    Rodriguez. Spaniolul se va ocupa si de regie, iar povestea este
    categoric cea mai exotica din materialul de fata: un italian pe
    moarte si menajera lui romanca pornesc intr-o calatorie spre India,
    pentru ca italianul vrea sa moara exact in locul unde a cunoscut-o
    pe iubirea vietii lui.

    “By Pass” va fi al treilea lungmetraj al lui Napoleon Helmis,
    dupa “Italiencele” (2004) si “Nunta in Basarabia” (2010) si in
    acelasi timp o incursiune pe taramul thriller-ului. Scenaristul
    Alin Ludu Dumbrava a descris proiectul drept “un thriller dramatic
    despre oameni obisnuiti in situatii neobisnuite”.

    CNC a acordat anul acesta fonduri si pentru trei scenarii ale
    unor regizori la debut. Cel mai mare punctaj l-a obtinut Razvan
    Savescu cu proiectul sau “America, venim!”, o comedie despre
    amuzantele experiente ale unor actori trimisi de Ziua Nationala in
    Statele Unite si Canada si care, pe langa reprezentatii, profita de
    calatorie pentru a obtine si niscaiva castiguri suplimentare. Tot
    la debut se afla si Iulia Rugina (cunoscuta pentru scurtmetrajul
    “Captivi de Craciun”), care pregateste “Breaking News”, o poveste
    despre un reporter ce-si pierde la un moment dat controlul.

    In sfarsit, “365 de Revelioane” (titlul este provizoriu) va fi
    regizat de Paul Negoescu pe baza unui scenariu scris de regizor in
    colaborare cu Vlad Trandafir si va explora o noapte fatidica din
    viata unui tanar de 30 de ani: chiar de Revelion, acesta este
    parasit de iubita si-si va ocupa urmatoarele ore cautand o veche
    dragoste, convins ca ea e, de fapt, mai potrivita pentru el.Vom
    putea vedea titlurile de mai sus cel mai devreme in toamna lui
    2012.

  • CNA amendeaza TVR pentru publicitate politica in favoarea PDL

    Cei trei au vorbit despre realizarile din Bucovina al
    Ministerului Dezvoltarii, condus de Udrea, in parteneriat cu
    autoritatile locale din Suceava si Botosani.

    CNA a apreciat ca interventiile acestora si prestatia
    moderatoarei pot fi considerate publicitate politica, cu atat mai
    mult cu cat emisiunea in cauza este realizata in coproductie cu
    Ministerul Dezvoltarii. Contractul dintre cele doua institutii
    finantate din bani publici ar trebui sa fie facut public, potrivit
    aceleiasi decizii a Consiliului.

  • Cum se castiga o licitatie oferind pretul cel mai mic si cerand apoi “supliment”

    De pe plansetele proiectantilor si pana la finalizare, lucrarile
    de constructii comandate de Primaria Capitalei ajung sa isi dubleze
    costurile. Scumpirile au ca baza legala acte aditionale incheiate
    de cele mai multe ori pentru asa-zise “lucrari ascunse”. Cu cat
    lucrarile de executie se intind pe ani mai multi cu atat numarul
    actelor aditionale este mai mare. Este cazul Stadionului Lia
    Manoliu, Pasajului Basarab, al lucrarilor de constructii pentru
    reabilitarea sistemului rutier pe Calea Mosilor sau, mai recent, a
    supralargirii soselei Pipera.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dumnezeu a construit o autostrada naturala pentru Anca Boagiu

    Cheia este insa absorbtia fondurilor europene. Si in acest
    domeniu ministrul are planuri mari. “Cred ca vom reusi sa absorbim
    cea mai mare parte a fondurilor, cu toate ca este un efort
    gigantic. Vom creste pana la 20% rata pana la sfarsitul lui 2011”,
    a spus Boagiu la un seminar organizat de Ziarul Financiar. In
    prezent insa, proiectele romanesti din domeniul transporturilor au
    atras circa 113 milioane de euro, adica aproximativ 4% din totalul
    sumelor alocate de Uniunea Europeana (UE) Romaniei, pana in 2013.
    In acest context, ministrul a lansat si ideea infiintarii unui
    minister “dedicat absorbtiei fondurilor europene”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romanii catre seici: “Noi venim cu verdele, voi veniti cu verzisorii”. Ce proiecte vrem sa le vindem arabilor

    “Am 2.000 de miei pregatiti. Ori ii vand in tara, ori in afara,
    sa vad cine da mai mult”. Stefan Poienaru creste mii de oi si
    capre. In fiecare an, inainte de Paste, afacerea lui infloreste.
    Pentru a avea insa o cerere constanta tot timpul anului, dl.
    Poienaru tinteste mai departe. A venit la forumul de afaceri
    romano-arab, care se desfasoara zilele acestea la Bucuresti, decis
    sa-si trimita berbecutii in Dubai, Qatar, Oman sau Emiratele Arabe
    Unite. “Arabii nu cer o cantitate anume: cat de mult putem noi
    livra”, ne spune crescatorul roman. Pentru piata arabilor se bate
    toata lumea occidentala. De pilda, Jameel Sultan, vicepresedintele
    Camerei de Comert din Oman, ne spune ca tara sa – a carei
    agricultura este dedicata cresterii curmalelor – importa 80 la suta
    din necesarul de carne rosie din Noua Zeelanda si Canada, iar pui
    aduce din Franta si Brazilia, deci Romania ar trebui sa se bata
    pentru un loc pe o piata foarte ofertanta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Energia eoliana, mit sau realitate?

    Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
    stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
    nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
    evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
    complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
    bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
    investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
    pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
    1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.

    Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
    investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
    fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
    cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
    statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
    sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
    eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
    intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
    un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
    singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
    o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
    premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
    600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
    o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
    derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
    noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
    tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
    aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
    relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
    (AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
    si care are 85 de membri.

    Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
    localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
    prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
    Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
    milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
    de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
    revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
    constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
    potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
    acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
    alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
    de constructie”, explica David.

    Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
    ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
    Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
    lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
    contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
    reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
    aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
    localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
    Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
    demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
    giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
    adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
    investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.

    Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
    cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
    la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
    echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
    nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
    cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
    cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
    eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
    ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
    calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
    centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
    sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
    Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
    noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
    reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
    companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
    eoliene.

  • Cum sa faci un proiect in folosul comunitatii pentru un ceas elvetian

    Un juriu independent format din specialisti la inceputul anului
    2012, va selecta cinci laureati. Acestia vor primi cate 100.000 de
    dolari pentru finalizarea proiectelor, proiecte ce vor fi
    recunoscute pretutindeni prin campanii internationale de
    publicitate. Castigatorii vor primi de asemenea cate un ceas Rolex.
    Castigatorii sunt persoane cu spirit inovator care au idei
    originale si acces limitat la sursele de finantare traditionale.
    RAE ofera asistenta financiara si recunoastere unor persoane care
    se lanseaza in noi aventuri sau ale caror proiecte sunt in curs de
    desfasurare.

    Programul RAE incurajeaza pe oricine, indiferent de varsta sau
    nationalitate, ale carui proiecte inovatoare asigura progresul
    cunoasterii si bunastarii umane pe intreaga planeta. Aceste
    proiecte sunt grupate in urmatoarele domenii: stiinta si medicina,
    tehnologie aplicata si inovatie, explorare, mediu inconjurator si
    patrimoniu cultural. Totusi, pot fi propuse si proiecte din aproape
    orice domeniu de activitate, cat timp acestea contribuie la
    progresul cunoasterii si bunastarii umane pe intreaga planeta.

    In premiera, candidatii vor putea sa prezinte detalii despre
    proiectele lor intr-o sesiune online (rolexawards.com) de
    pre-inscrieri, termenul limita fiind 31 mai 2011. Doar
    pre-candidatii ale caror proiecte se incadreaza in criteriile de
    selectie vor fi luate in considerare de catre Rolex si vor fi
    invitati sa se inscrie.

    Pentru a putea prognoza eruptiile vulcanice si a salva
    comunitatile de la poalele muntelui, scotianul Andrew McGonigle a
    creat un elicopter in miniatura care masoara gazele emanate de
    vulcani.

    Elsa Zaldivar din Paraguay a creat un material inedit si la
    indemana comunitatilor sarace pentru a-si construi casele si nu
    numai. Panourile constructiei sunt formate dintr-un amestec intre
    ramasitele dintr-un burete vegetal cu alta materie vegetala si
    plastic reciclabil.

    Tricicleta cu motor in doi timpi este o cauza importanta de
    poluare in Asia. Americanul Tim Bauer a creat un echipament care sa
    reconfigureze aceste vehicule, reducand astfel drastic emisia
    noxelor.

  • Investitii imobiliare de 1 mld. euro, abandonate in Bucuresti. Partea buna: mai mult spatiu verde

    Aproape in fiecare parc al Capitalei, investitorii anuntasera
    cate un proiect imobiliar. In Parcul Operei, deocamdata criza
    economica i-a oprit pe investitori sa construiasca pe 1,5 hectare
    un hotel cu trei etaje, o sala de sport si terenuri de tenis. In
    Parcul IOR, investitorii ar fi trebuit sa betoneze suprafata
    retrocedata cu mai multe blocuri de locuinte si un mall. Un cartier
    de blocuri ar fi trebuit sa se ridice si in Parcul Tei-Toboc, unde
    intreaga suprafata a fost retrocedata fostilor proprietari.

    Proiecte imobiliare au fost anuntate si pentru
    Parcul Circului. Aici, investitorii vor sa ridice un turn de 19
    etaje, cu destinatia de birouri. Din Parcul Tineretului a fost
    retrocedata o suprafata de 6,8 hectare, intentia investitorilor
    fiind de a construi un cartier rezidential.

    Mai mult pe
    www.gandul.info    .

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Cum am evitat la mustata pierderea banilor alocati de UE pentru dezvoltarea resurselor umane

    La inceputul lunii noiembrie, erau depuse 7.178 de proiecte, cu
    o valoare solicitata de 35,6 miliarde de lei. Dintre acestea, au
    fost selectate 2.146 de proiecte, in valoare de 13,95 miliarde de
    lei. Fata de anii trecuti, cresterea este spectaculoasa – la
    sfarsitul anului 2008, 174 de proiecte erau selectate, cu o valoare
    a contributiei publice de 1,41 de miliarde de lei, iar in 2009 se
    ajunsese la 875 de proiecte selctate si o contributie publica de
    2,83 de miliarde de lei.

    Si numarul proiectelor contractate a crescut de trei ori in
    2010. La inceputul lunii noiembrie, erau 1.603 proiecte
    contractate, cu o valoare a contributiei publice de 10,24 miliarde
    de lei. In ceea ce priveste valoarea platilor efectuate catre
    beneficiari, pana la inceputul lui noiembrie au fost platiti 1,6
    miliarde de lei, din care 1,4 erau prefinantari si 219 milioane
    rambursari.

    Problema fondurilor europene alocate dezvoltarii resurselor
    umane ramane spinoasa, in conditiile in care rata de absorbtie este
    destul de mica. Resursele alocate Romaniei in acest scop, din 2007
    pana in 2013, se ridica la circa 4,2 miliarde de euro.