BusinessMagazin

Tag: producator

  • Tineri manageri de top: Alexandru Corneliu Slăvilă, Grup Renault România

    Alexandru Slăvilă este responabil de toate echipele de concepţie şi proiectare (proces, proiectare structură, tehnologie de realizare, concepţie suprafeţe şi programe pentru maşini unelte controlate numeric) a ştanţelor şi matriţelor de ambutisare utilizate în realizarea pricipalelor piese de caroserie ale maşinilor Dacia, Renault şi Nissan. Acestea sunt formate din 65 de colaboratori, ingineri conceptori, proiectanţi şi şefi de compartimente.

    Alexandru Slăvilă a debutat în mediul universitar ca asistent-cercetător la universităţile tehnice din Piteşti şi Belfort (Franţa). Cariera sa în cadrul grupului Renault a început în 2007, mai întâi ca proiectant, apoi ca responsabil de echipă proces ambutisare, iar din 2011 este responsabil de toate activităţile de concepţie şi proiectare din Matriţe Dacia. În 2006 a obţinut titlul de doctor în inginerie mecanică la UTBM (Université de Technologie Belfort-Montbéliard) Franţa, iar în cadrul grupului Renault a urmat un complex program de formare profesională şi dezvoltare managerială.

    Anul trecut a contribuit la lansarea noilor modele Renault (Megane 4, Kadjar, Espace şi Talisman) prin coordonarea concepţiei şi proiectării unor ştanţe şi matriţe care produc acum piese de caroserie.

    Matriţe Dacia este singurul centru de proiectare şi fabricare a matriţelor din cadrul Grupului Renault; întins pe o suprafaţă de 17.000 metri pătraţi, în Piteşti (Argeş), acesta a fost complet modernizat, începând din anul 2007, cu investiţii în valoare de 25 de milioane de euro. Centrul este specializat în conceperea şi realizarea utilajelor de ambutisare a reperelor de caroserie de mari dimensiuni. La conceperea unui nou vehicul, Grupul Renault aplică principiile ingineriei simultane, context în care Matriţe Dacia contribuie prin verificarea şi îmbunătăţirea fezabilităţii pieselor ambutisate. Prin activitatea de fabricaţie matriţe din România, Dacia este singurul furnizor intern de utilaje de ambutisare al Grupului Renault, pentru aproape toate proiectele din lume. Uzine ale Renault şi Nissan din România, Maroc, India, Turcia, Slovenia, Argentina, Brazilia, Franţa, Spania şi Rusia au fost dotate sau sunt în curs de a fi dotate cu utilaje concepute la Matriţe Dacia.

    Pe termen lung, Alexandru Slăvilă se vede într-un loc unde îşi poate continua dezvoltarea profesională, astfel încât să-şi poată pune în valoare aptitudinile şi experienţa acumulată.

  • Tineri manageri de top: Răzvan Orbulescu, FrieslandCampina România

    Este direct responsabil de strategia de piaţă a producătorului de lactate, coordonând activitatea a 13 oameni. Lucrează de aproape 18 de ani în industria lactatelor, din care 16 la FrieslandCampina, şi spune că „această companie, parte a unei cooperative deţinute de fermieri olandezi, este cel mai important reper din carierea mea profesională. În urmă cu 16 ani, am pus bazele marketingului, la nivel local, pentru FrieslandCampina şi am format o echipă naţională de marketing, alături de care am reuşit să integrăm în portofoliul companiei brandurile internaţionale, alături de cele locale. În acest proces, am reuşit să transformăm Napolact, dintr-o marcă locală, aşa cum era în 2006, într-unul dintre cele mai importante branduri la nivel naţional. „Între 2010 şi 2012 a condus pentru FrieslandCampina operaţiunile de marketing şi new business din Ungaria.

    Cele mai grele momente din carieră sunt asociate cu perioada de recesiune economică; începând cu 2009, consumul a înregistrat o scădere semnificativă. „Am fost nevoiţi, de-a lungul acestui interval, să luăm o serii de decizii dificile. Cu toţii am avut de învăţat după aceste momente; cred că fiecare dintre noi şi-a redefinit o parte din modul de a fi şi de a acţiona.“

    Răzvan Orbulescu consideră că felul în care a evoluat brandul Napolact este cea mai mare reuşită a sa. „Am văzut acum 10 ani nevoia românilor de a reveni la valorile tradiţionale şi am pornit de la valorile acestui brand de tradiţie, construind game de produse care oferă oamenilor beneficii reale: transparenţă, simplitate, puritate. Nu este puţin lucru să transformi o marcă locală, aşa cum era Napolact în 2006, într-un brand naţional premium. Suntem în al treilea an în care creştem în volum cu aproape 15%, iar în ultimii cinci ani am adus de două ori mai mulţi consumatori la brandul Napolact. Planul nostru e să facem din Napolact brandul nr. 1 al industriei de lactate.“

    Răzvan Orbulescu este absolvent al Facultăţii de Management, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, şi al unui master în analiză şi evaluarea afacerilor la Universitatea de Vest din Timişoara; a urmat şi o specializare în management la International Institute for Management Development, Lausanne, Elveţia.

  • Tineri manageri de top: Paul Dan Zbughin, JTI

    Este responsabil de planificare şi analiză financiară în cadrul producătorului de ţigarete, companie cu 1.000 de angajaţi, în condiţiile în care ţigaretele sunt, după cum spune chiar el, cel mai taxat produs din România (aproape 80% din preţ e reprezentat de acciză şi TVA). „Anul trecut, JTI a contribuit la bugetul de stat cu 800 de milioane de euro, însemnând accize, TVA, contribuţii, taxe şi impozite locale“, spune Dan Zbughin.

    Pe lângă analiză, planificarea şi managementul profitului operaţional şi fluxul de numerar al companiei, o parte importantă a activităţilor sale de zi cu zi constă în participarea în proiecte interdepartamentale cum sunt cele legate de evaluarea şi eficientizarea distribuţiei, dezvoltarea şi implementarea strategiei de preţuri, elaborarea strategiei cu privire la accize şi diverse proiecte comerciale. Lucrând în cadrul unui producător de ţigarete, „trebuie să fii permanent pregătit pentru situaţii de criză, dat fiind că schimbările legate de fiscalitate sunt mult mai dese decât în alte industrii. Ca urmare, trebuie să schimbăm planurile şi strategia de afaceri şi să realizăm scenarii pornind de la noile moduri de taxare. Amintesc adaptarea strategiei companiei în momente dificile, cauzate de politica fiscală incoerentă – mărirea accizei cu 50% în doar nouă luni în 2009, creşterea TVA în 2010 de la 19 la 24%, decalarea plăţii accizei din iulie în aprilie în 2013, «indexarea» cursului la care se calculează acciza cu inflaţia în 2014 sau stabilirea ulterioară a unui curs de schimb arbitrar euro/leu pentru 2015“.

    Absolvent al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul ASE şi al unui master în audit, Dan Zbughin urmează în prezent cursurile Association of Chartered Certified Accountants. Cariera sa în cadrul JTI a început în urmă cu 11 ani, ca junior; a preluat apoi coordonarea unei echipe din cadrul departamentului, ulterior fiind numit la conducerea departamentului de planificare şi analiză financiară. „În prezent, sunt detaşat până la sfârşitul anului în cadrul JTI Slovacia, unde sunt responsabil pentru activităţi legate de procese interne, control intern, preţuri de transfer, taxe, trezorerie şi credit control.“

    Întrebat unde se vede pe termen lung, răspunde că „mai important este cum ajung în punctul în care voi fi peste 10 ani. Şi sper ca în fiecare zi din aceşti 10 ani să învăţ câte un lucru nou şi să reuşesc să mă dezvolt atât in plan personal, cât şi profesional. Dacă voi face asta, sunt sigur că voi fi foarte mulţumit de punctul în care mă voi afla peste un deceniu“.

  • Lactalis cumpără producătorul de lactate Covalact

    Gigantul francez Lactalis a semnat azi dimineaţă preluarea producătorului de lactate Covalact, unul dintre cei mai mari jucători de pe segment. Francezii, care au cumpărat la începutul acestui an şi liderul pieţei locale de lactate, grupul Alblact, mai fac astfel o achiziţie şi îşi consolidează  prima poziţie în piaţă. Aceasta este însă a treia preluare a grupului în România, după LaDorna şi Albalact.

    Covalact era controlat de fondul de investiţii SigmaBleyzer, care a purtat discuţii de vânzare cu mai mulţi mari jucători din piaţă, mai exact Danone sau Muller.

    Fondul american de investiţii SigmaBleyzer a făcut existul din producătorul de lactate Covalact din judeţul Covasna, un business de 200 mil. lei, la mai bine de nouă ani după ce a intrat în acţionariat, potrivit surselor din piaţă. Iniţial americanii au preluat 70% din business, însă au ajuns între timp să deţină 99,4% din titluri, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un producător de carne din Suceava şi-a construit un business de 14 mil. € ignorând supermarketurile

    Compania Killer din Suceava, care produce în jur de 10 tone de preparte din carne pe zi, mizeză anul acesta pe vânzări totale de 14 mil. euro, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, potrivit proprietarului companiei, Alexandru Scheul, care şi-a construit businessul ignorând supermarketurile.

    „Nu am intrat în supermaketuri din cauza condiţiilor pe care le impun. Eu am magazine proprii închiriate în supermaketuri, dar la raft nu am produse, pentru că, după părerea mea, condiţiile nu sunt omeneşti. Taxele şi discounturile reprezintă 40% din preţul de la raft“, a spus antreprenorul.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Hobby-ul ca business

    Piaţa mondială a motocicletelor creşte, iar odată cu ea şi vânzările din regiune şi pe plan local. Cu toate acestea, motociclismul în România este văzut în continuare ca un hobby. Despre piaţa locală şi caracteristicile ei povesteşte Ionuţ Bâtu, şeful BMW Motorrad România şi Bulgaria.

    Deşi ultimele date arată că în România sunt în jur de 900.000 de posesori de carnet de conducere A1, A2 şi A, pe străzile din ţara noastră circulă doar în jur de 140.000 de motociclete, iar vânzările se situează la câteva sute de unităţi anual. În România au fost comercializate anul trecut aproximativ 420 de motociclete noi din categoria cu motoare de peste 500 cmc, dar piaţa este în creştere. „Economia a condus spre creşterea pieţei. În România motociclismul a fost şi este considerat în continuare un hobby. A venit perioada de criză şi toată lumea a tăiat din hobby-uri. Acum cred că îşi permit să se reîntoarcă la hobby-uri sau să-şi descopere altele noi”, spune Bâtu, care la rândul lui şi-a descoperit pasiunea pentru motociclism în urmă cu câţiva ani.

    Această încredere a populaţiei în economie a dus pe piaţa de motociclete plusuri de 20-22% în primele luni, potrivit lui Ionuţ Bâtu, care crede că până la finalul anului „o să mai crească cu încă puţin pentru că vremea încă-ţi permite să mergi cu motocicleta”.

    Nu doar România a avut această ascensiune în domeniu, ci întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est. Dacă acum cinci ani întreaga regiune vindea în jur de 1.300 de motociclete BMW, dintre care 40 în România, în 2016 regiunea a crescut de trei ori şi România de aproape şase, potrivit lui Bâtu. În continuare, Polonia reprezintă pentru BMW cea mai bună şi cea mai mare piaţă de desfacere din regiune, susţinută de o populaţie numeroasă, dar şi de faptul că „acolo există sprijin din partea statului. De exemplu, au un program numit Prima Motocicletă. Am adresat şi noi o cerere asemănătoare autorităţilor, dar nici măcar nu am primit răspuns şi asta spune foarte multe”.

    În linie cu evoluţia pieţei, şi producătorul german a înregistrat o evoluţie pozitivă; veniturile estimate pentru anul curent se situează la 5 milioane de euro, cu tot cu after sales, care înseamnă 18% din business. În 2015, compania a vândut motociclete de 3,6 milioane de euro şi anul acesta aşteaptă vânzări de 4,1 milioane de euro. „Practic vânzările noastre au crescut cu 30% faţă de ce prognozasem noastră, fapt care ne-a adus un target mai mare pentru anul viitor. Un obiectiv ambiţios, dar se pare că toată piaţa s-a mişcat. Au început să apară din ce în ce mai multe motociclete şi pe stradă”, explică degajat managerul în vârstă de 31 de ani.

    Bulgaria este o piaţă de trei ori mai mică decât cea a României, dar aceasta nu este singura diferenţă dintre cele două ţări, din perspectiva acestei companii. „Bulgarii sunt mai rezervaţi cu cheltuielile, dar în momentul în care se decid să facă o achiziţie, nu vin de 20 de ori la showroom. La noi durează mai mult procesul de achiziţie”, explică Bâtu una dintre diferenţe.
    Cota de piaţă a producătorului german pe segmentul motocicletelor de peste 500 cmc este de 35% din totalul de motociclete noi vândute pe plan local, aceasta fiind cea mai mare cotă din Europa a BMW Motorrad.

    Tânărul executiv susţine că BMW a câştigat teren pe fondul inovaţiei adusă produselor, care la rândul ei a dus la o siguranţă sporită pe şa şi astfel a crescut numărul de cumpărători. De asemenea, Bâtu se aşteaptă la o creştere a veniturilor şi în 2017 bazându-se pe aşa-numiţii „sleeperi”, care „şi-au luat permisul de conducere la 18-19 ani. Poate au condus un an, apoi s-au oprit, iar acum au 35 de ani şi îşi permit să se reapuce de acest hobby: sunt mai maturi în gândire şi nu se mai expun inutil la anumite riscuri”. De fapt, clientul tipic al BMW Motorrad România este un bărbat aflat la 40 de ani, care are familie, copii, conduce un business. „În Europa media de vârstă ajunge spre 45 de ani. Ne depăşeşte doar Harley la capitolul ăsta”, spune Ionuţ Bâtu râzând.

    Un motiv pentru media de vârstă ridicată este preţul pe care îl au motocicletele producătorului german. Nu orice tânăr de 20-30 de ani şi le poate permite, având în vedere că în medie costul unei motociclete BMW vândute în România este de 16.500 – 17.000 de euro. 

    Însă de anul viitor, atât media de vârstă, cât şi preţul mediu al unei motociclete ar putea scădea, odată cu introducerea unui nou tip de vehicul pe două roţi – BMW G310 şi G310 GS, despre care Bâtu estimează că se va vinde cu aproximativ 5.000 de euro plus TVA. „Aceste modele au fost realizate în special pentru pieţele emergente precum cele din America Latină sau Asia, dar ne gândim că vor merge şi aici. Ţintim public mai tânăr, dar şi pe cei care au carnet însă nu au mai condus de foarte mult timp. Aceste motociclete sunt mai docile, mai uşoare şi mai accesibile. Poţi să-ţi dai seama dacă ai vrea să mergi din nou cu motocicleta”, afirmă Bâtu. Tot el adăugă că „este prima dată când BMW are motociclete sub 500 cmc. Teritoriu complet nou. În primvară se vor vinde peste tot, inclusiv în România”.

  • O nouă categorie de produse

    Producătorul de mobilier Lemet şi-a propus să dezvolte o nouă linie de producţie, pentru a adăuga noi game de produse. Utilajele au fost achiziţionate de la producători europeni de maşini-unelte, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Compunerea fluxurilor de producţie.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    Identificarea nevoilor din piaţă, desenarea fluxurilor, îmbinarea echipamentelor au dus la reducerea costurilor şi controlul calităţii finale printr-un proces propriu asimilat de Lemet. Compania poate produce acum  scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Tot la capitolul efectelor se înscriu creşterea a cifrei de afaceri a companiei şi a exportului cu peste 10 procente şi crearea a 27 de locuri noi de muncă.

    DESCRIERE:
    Demararea investiţiilor a fost declanşată de nevoia de a diversifica producţia de mobilier în acord cu evoluţia cererii din piaţa de profil şi cu tendinţele descoperite la nivel european. Compania urmărea să adauge o nouă categorie de produse: mese şi scaune. Pentru a le produce, Lemet avea nevoie de două fluxuri de noi de producţie, care să încorporeze tehnologie de cea mai nouă generaţie şi să răspundă obiectivelor de business ale companiei. Pentru a realiza acest lucru, Lemet a achiziţionat utilajele de la producători de maşini-unelte europeni din Italia şi Germania, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    „Graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea considerabilă a costurilor de producţie şi lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similare; Realizarea internă a activităţii de lăcuire a reperelor din MDF/PAL destinate fronturilor plane şi profilate pentru bucătării, camere de zi, dormitoare, mobilier de baie face ca elasticitatea fabricilor de pe platforma Lemet să crească considerabil”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet. Producătorul de mobilă are acum 820 angajaţi, o cifră de afaceri la nouă luni de 214,3 milioane lei, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În reţeaua de magazine Lem’s, numărul de angajaţi se apropie de 850; lanţul reuneşte 100 de magazine de mobilă şi are la nivel naţional o suprafaţă de vânzare cumulată de peste 70.000 mp. 73 din cele 100 de magazine sunt operate în sistem de franciză şi 18 sub branduri locale, nouă sunt propriu; reţeaua are şi un centru logistic.
    La finalul investiţiei au rezultat două noi fabrici cu patru fluxuri noi de producţie, cu un grad înalt de tehnologizare şi automatizare, capabile să producă: scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Mai mult, graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea costurilor de producţie şi de lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similar. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte luni şi a fost finanţat din fonduri proprii şi din bani europeni, valoarea totală a proiectului fiind de peste 23,35 milioane de lei.
     

  • Încă o insolvenţă zguduie piaţa. Anunţul de ultimă oră despre una dintre cele mai cunoscute companii româneşti

    „Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3592/103/2016, la data de 24.11.2016, debitorul a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de el.  În motivarea cererii debitorul a arătat că are datorii mai vechi de 60 de zile şi mai mari de 40.000 de lei şi că a ajuns în stare de insolvenţă pentru că în activitatea sa financiară s-a înregistrat un dezechilibru concretizat în lipsa de lichidităţi  necesare pentru plata datoriilor exigibile către creditori”, se arată în documentul BPI. 

    Încă o insolvenţă zguduie piaţa. Anunţul de ultimă oră despre una dintre cele mai cunoscute companii româneşti

  • Compania care îşi testează produsele în “Iadul alb”: primăvara sunt posibile variaţii de temperatură între zi şi noapte de până la 40 de grade

    Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope, îşi testează amănunţit anvelopele de iarnă pe zăpadă, gheaţă şi lapoviţă în centrul de testare denumit White Hell („Iadul Alb”), aflat în apropierea localităţii Ivalo din Laponia. Centrul se întinde pe mai mult de 700 de hectare de câmp înzăpezit şi este poziţionat mult dincolo de Cercul Polar Arctic, cu câteva sute de kilometri mai la nord de Rovaniemi, oraşul Crăciunului şi domiciliul oficial al legendarului Moş Crăciun.

    Nokian Tyres a înfiinţat centrul de testare de la Ivalo la jumătatea anilor ’80, mai exact în 1986, iar de atunci acesta a dobândit reputaţia celui mai exigent, vast, complex şi extrem centru de testare a anvelopelor în mediu natural, din întreaga lume. La White Hell, iarna temperaturile scad mult sub zero grade, în timp ce primăvara sunt posibile variaţii de temperatură între zi şi noapte de până la 40 de grade.

    Din luna noiembrie şi până în mai, pistele de testare sunt supraagolemerate. În această perioadă de aproximativ 200 de zile de ger sunt testate peste 20.000 de anvelope şi sunt parcurşi peste 40.000 de kilometri pe pistă. Echipele extrem de experimentate de şoferi profesionişti testează anvelopele zi şi noapte. În cadrul centrului sunt peste 20 de piste întreţinute constant, întinse pe mai mult de 100 de kilometri, incluzând un „culoar de gheaţă” lung de 700 de metri în care sunt posibile testări în condiţii controlate. Întreţinerea pistei este foarte dificilă deoarece condiţiile pistelor înzăpezite şi îngheţate trebuie să fie comparabile, pentru obţinerea unor rezultate concludente. Practic, aceeaşi grosime a zăpezii, aceeaşi duritate a gheţii, cât şi curăţarea pistei în funcţie de necesităţi, trebuie asigurate constant.

    Pentru unele teste este esenţială simularea condiţiilor extreme. De aceea, testele de anvelope de la Ivalo presupun sute de ore de frânare şi accelerare pe circuit, în slalom şi pe pantă, pe suprafaţă înzăpezită şi îngheţată. Datorită acestor testări intense Nokian Tyres este considerat lider mondial în dezvoltarea şi fabricarea de anvelope.

    Piloţii de teste experimentaţi sunt esenţiali pentru această activitate, însă pe lângă testele efectuate de aceştia, se realizează şi teste cu vehicule robot, care garantează repetarea exactă a testelor individuale. Totuşi, acestea au doar un rol de susţinere, deoarece nicio maşină şi niciun dispozitiv nu pot înlocui piloţii adevăraţi şi experienţa acestora. Unei persoane îi sunt necesari câţiva ani buni pentru a deveni un foarte bun pilot de teste profesionist, capabil să furnizeze informaţii valoroase.
    „În testare sunt utilizate tehnologii de ultimă generaţie care continuă să se îmbunătăţească şi să se dezvolte. De exemplu, monitorizarea în timp real a temperaturii şi umidităţii relative ne face munca mai uşoară şi mai rapidă,” declară Petri Peltoniemi, Test Manager, Nokian Tyres.

    În 2017, Nokian Tyres deschide un nou centru tehnologic cu scopuri multiple în Santa Cruz de la Zarza, Spania, atât pentru anvelopele de iarnă, cât şi pentru cele de vară, pentru a stimula dezvoltarea producţiei pe tot parcursul anului. Situat la sud de Madrid, acest centru de dezvoltare modern se va desfăşura pe mai bine de 300 hectare şi va fi înconjurat de o pistă ovală de 5 kilometri.

    În centrul pistei ovale se vor afla piste de cercetare şi testare suplimentare, pentru acvaplanare, frânare şi manevrare pe suprafeţe umede. Aici se vor desfăşura şi majoritatea testelor de omologare, inclusiv testarea nivelului de zgomot al anvelopelor. Nokian Tyres va investi în noua unitate aproximativ 16 milioane de euro.

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de cauciuc finlandeză. Compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Promovează şi facilitează şofatul în siguranţă, în condiţii exigente. Anvelopele inovatoare pentru autoturisme de pasageri, camioane şi maşini grele, sunt comercializate în special în zonele cu zăpadă, împădurite, şi cu condiţii de şofat dificile din cauza anotimpurilor schimbătoare.
    În 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar la finalul anului numărul angajaţilor a fost de 4.400. Acţiunile Nokian Tyres sunt listate la bursa Nasdaq Helsinki. Unităţile de producţie se află în Finlanda şi Rusia. La sediul central din Nokia, Finlanda, are loc dezvoltarea centralizată a produselor, sunt finalizate prototipurile şi sunt efectuate testele. Toate produsele sunt dezvoltate conform obiectivelor de siguranţă durabilă şi de respectare a mediului pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.
     

  • Compania care îşi testează produsele în “Iadul alb”: primăvara sunt posibile variaţii de temperatură între zi şi noapte de până la 40 de grade

    Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope, îşi testează amănunţit anvelopele de iarnă pe zăpadă, gheaţă şi lapoviţă în centrul de testare denumit White Hell („Iadul Alb”), aflat în apropierea localităţii Ivalo din Laponia. Centrul se întinde pe mai mult de 700 de hectare de câmp înzăpezit şi este poziţionat mult dincolo de Cercul Polar Arctic, cu câteva sute de kilometri mai la nord de Rovaniemi, oraşul Crăciunului şi domiciliul oficial al legendarului Moş Crăciun.

    Nokian Tyres a înfiinţat centrul de testare de la Ivalo la jumătatea anilor ’80, mai exact în 1986, iar de atunci acesta a dobândit reputaţia celui mai exigent, vast, complex şi extrem centru de testare a anvelopelor în mediu natural, din întreaga lume. La White Hell, iarna temperaturile scad mult sub zero grade, în timp ce primăvara sunt posibile variaţii de temperatură între zi şi noapte de până la 40 de grade.

    Din luna noiembrie şi până în mai, pistele de testare sunt supraagolemerate. În această perioadă de aproximativ 200 de zile de ger sunt testate peste 20.000 de anvelope şi sunt parcurşi peste 40.000 de kilometri pe pistă. Echipele extrem de experimentate de şoferi profesionişti testează anvelopele zi şi noapte. În cadrul centrului sunt peste 20 de piste întreţinute constant, întinse pe mai mult de 100 de kilometri, incluzând un „culoar de gheaţă” lung de 700 de metri în care sunt posibile testări în condiţii controlate. Întreţinerea pistei este foarte dificilă deoarece condiţiile pistelor înzăpezite şi îngheţate trebuie să fie comparabile, pentru obţinerea unor rezultate concludente. Practic, aceeaşi grosime a zăpezii, aceeaşi duritate a gheţii, cât şi curăţarea pistei în funcţie de necesităţi, trebuie asigurate constant.

    Pentru unele teste este esenţială simularea condiţiilor extreme. De aceea, testele de anvelope de la Ivalo presupun sute de ore de frânare şi accelerare pe circuit, în slalom şi pe pantă, pe suprafaţă înzăpezită şi îngheţată. Datorită acestor testări intense Nokian Tyres este considerat lider mondial în dezvoltarea şi fabricarea de anvelope.

    Piloţii de teste experimentaţi sunt esenţiali pentru această activitate, însă pe lângă testele efectuate de aceştia, se realizează şi teste cu vehicule robot, care garantează repetarea exactă a testelor individuale. Totuşi, acestea au doar un rol de susţinere, deoarece nicio maşină şi niciun dispozitiv nu pot înlocui piloţii adevăraţi şi experienţa acestora. Unei persoane îi sunt necesari câţiva ani buni pentru a deveni un foarte bun pilot de teste profesionist, capabil să furnizeze informaţii valoroase.
    „În testare sunt utilizate tehnologii de ultimă generaţie care continuă să se îmbunătăţească şi să se dezvolte. De exemplu, monitorizarea în timp real a temperaturii şi umidităţii relative ne face munca mai uşoară şi mai rapidă,” declară Petri Peltoniemi, Test Manager, Nokian Tyres.

    În 2017, Nokian Tyres deschide un nou centru tehnologic cu scopuri multiple în Santa Cruz de la Zarza, Spania, atât pentru anvelopele de iarnă, cât şi pentru cele de vară, pentru a stimula dezvoltarea producţiei pe tot parcursul anului. Situat la sud de Madrid, acest centru de dezvoltare modern se va desfăşura pe mai bine de 300 hectare şi va fi înconjurat de o pistă ovală de 5 kilometri.

    În centrul pistei ovale se vor afla piste de cercetare şi testare suplimentare, pentru acvaplanare, frânare şi manevrare pe suprafeţe umede. Aici se vor desfăşura şi majoritatea testelor de omologare, inclusiv testarea nivelului de zgomot al anvelopelor. Nokian Tyres va investi în noua unitate aproximativ 16 milioane de euro.

    Nokian Tyres a fost fondată în 1988, însă îşi are rădăcinile în anul 1898, când a fost înfiinţată Suomen Gummitehdas Oy sau Fabrica de cauciuc finlandeză. Compania este cel mai nordic producător de anvelope din lume. Promovează şi facilitează şofatul în siguranţă, în condiţii exigente. Anvelopele inovatoare pentru autoturisme de pasageri, camioane şi maşini grele, sunt comercializate în special în zonele cu zăpadă, împădurite, şi cu condiţii de şofat dificile din cauza anotimpurilor schimbătoare.
    În 2015, cifra de afaceri netă a companiei a fost de aproximativ 1,4 miliarde euro, iar la finalul anului numărul angajaţilor a fost de 4.400. Acţiunile Nokian Tyres sunt listate la bursa Nasdaq Helsinki. Unităţile de producţie se află în Finlanda şi Rusia. La sediul central din Nokia, Finlanda, are loc dezvoltarea centralizată a produselor, sunt finalizate prototipurile şi sunt efectuate testele. Toate produsele sunt dezvoltate conform obiectivelor de siguranţă durabilă şi de respectare a mediului pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului. Sediul central al Nokian Tyres se află în Nokia, Finlanda, iar sediul european este la Praga.