BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cum a vandut BRD catre Carrefour

     

    Olivier Marteau a inceput sa lucreze in Romania in 2005, oferind consultanta pentru diferite proiecte imobiliare. Si-a dat seama de atunci ca piata de aici este foarte diferita de cea din Franta, in termeni de caracteristici ale proiectelor, in special ale celor rezidentiale: amplasari nefericite, suprafete mari, preturi care tinteau doar un segment restrans de potentiali clienti. Opinia si-a pastrat-o si dupa vara lui 2007, cand a fost numit la conducerea Sogeprom Romania, compania de dezvoltari imobiliare a grupului francez bancar Société Générale.
     
    Dupa mai mult de un an, la jumatatea lunii decembrie 2008, Sogeprom a initiat primul proiect local, pe care l-a si vandut intr-o tranzactie de tip forward purchase (vanzare la termen, prin care cumparatorul se angajeaza sa preia cladirea dupa finalizarea ei) – singura tranzactie din ultimele luni din sfera investitiilor imobiliare. Cumparatorul este Carrefour Property, divizia de dezvoltare imobiliara si de administrare a centrelor comerciale in care Carrefour isi desfasoara activitatea. Potrivit unor surse din piata, valoarea tranzactiei a fost de putin peste 40 de milioane de euro, proiectul fiind un centru comercial in Bacau, a carui constructie va incepe in perioada urmatoare. Centrul va include un hipermarket Carrefour si o galerie comerciala cu aproximativ 75 de magazine, data estimata a finalizarii fiind primul trimestru din 2010.
     
    Terenul a fost achizitionat de catre Sogeprom in luna iulie a anului trecut, impreuna cu alta companie franceza, dezvoltarea centrului comercial urmand sa revina doar diviziei imobiliare a Société Générale. Marteau nu a dorit sa precizeze randamentul investitiei (yield), precizand ca acesta este bun pentru actualele conditii din piata. Potrivit ultimului studiu realizat la nivel european de CB Richard Ellis, randa­mentele in segmentul de spatii comerciale au crescut in ultimul an cu doua procente, pana la 8,5% – ceea ce se transpune printr-o scadere a potentialelor preturi pe care un vanzator al unui activ imobiliar le-ar putea obtine.
     
    “Strategia noastra este sa cumparam un teren numai dupa ce sunt obtinute toate autorizatiile si numai daca suntem siguri ca vom vinde proiectul”, spune Olivier Marteau, pentru a justifica perioada relativ indelungata pana la momentul inceperii primului proiect. Relativ indelungata e cel putin daca o raportam la proiectele incepute de companiile detinute de alte mari grupuri bancare europene, precum Raiffeisen Evolution, Sparkassen Immobilien, divizia Erste Bank sau Premiumred si Europolis, ambele membre ale grupului Volksbank.
     
    Tranzactia este singura dintr-o perioada de seceta pentru segmentul de investitii al pietei imobiliare autohtone, ca urmare a crizei financiare, Marteau recunoscand ca parafarea contractului ar fi fost imposibila daca nu ar fi fost vorba de doua companii franceze. “Aceasta tranzactie nu ar fi fost posibila daca nu ar fi existat relatii foarte bune la nivel inalt, de top management, intre cele doua companii. Putem spune ca este o afacere franceza.”
     
    Afacerea in cauza marcheaza si inceperea activitatii in Romania a Carrefour Property. Deocamdata, reprezentantii Carrefour nu au dorit sa ofere informatii privind strategia locala a companiei pe termen mediu. Retailerul francez detine in Romania 21 de hipermarketuri, fiind lider din acest punct de vedere, cu unul mai mult decat concurentul Real. O parte dintre spatiile comerciale in care Carrefour functioneaza sunt detinute de companie, precum cel din Era Shopping Park Iasi, in timp ce alte spatii, precum cele din cadrul celor doua centre Armonia din Arad si Braila, sunt inchiriate. Revenind la vanzator, managerul Sogeprom spune ca nu regreta ca francezii au pornit doar un proiect intr-un an si jumatate, in timp ce alti dezvoltatori au anuntat proiecte de sute de milioane de euro: “Acum un an poate as fi zis da, ca am venit prea tarziu, dar acum, cand s-a prabusit piata, s-a dovedit ca ne-am dezvoltat corect. Poate nu am castigat bani inainte, dar macar nici nu i-am pierdut”. Reprezentantul companiei franceze, care dezvolta atat spatii comerciale si de birouri, cat si proiecte rezidentiale, considera totusi ca piata autohtona ofera oportunitati pe termen lung, cu conditia ca noile proiecte sa se adapteze specificului local. “Nu vom dezvolta proiecte la 2.000 de euro pe metrul patrat, cu doua camere la 100 de metri patrati”, spune el, oferind ca exemplu un apartament tipic francez, compus din trei camere si cu o suprafata de 70 de metri patrati.
     
    Perspectiva pe termen lung este de altfel mentionata de majoritatea reprezentantilor diviziilor de dezvoltare imobiliara din cadrul grupurilor bancare, chiar daca unele companii ar putea amana unele investitii anuntate, ca rezultat al conditiilor actuale nefavorabile. Spre exemplu, Monica Barcutean, managing partner al Raiffeisen Evolution, declara recent ca decizia privind inceperea unui proiect rezidential in Balotesti, care ar trebui sa includa aproximativ 170 de locuinte, va fi luata in lunile urmatoare, in functie de contextul pietei. Raiffeisen Evolution dezvolta deja un proiect de spatii de birouri si comerciale, Floreasca City, care ar urma sa necesite investitii de circa 250 de milioane de euro. Compania a cumparat si un teren de la Petrom, in cadrul celei mai mari tranzactii cu terenuri – 90 de milioane de euro pentru un teren cu o suprafata de 10 hectare.
     
    Diviziile de investitii imobiliare sau fondurile membre ale unui grup bancar european se numara printre cei mai activi investitori in imobiliarele din tara. Valoarea investitiilor in proiectele Raiffeisen Evolution ar urma sa se ridice la circa un miliard de euro, potrivit unor estimari realizate anul trecut, in timp ce Sparkassen Immobilien a anuntat planuri pe termen lung in valoare de jumatate de miliard. In tot acest context, managerul Sogeprom spune ca principalul obiectiv al dezvoltatorului in acest moment este constructia centrului de la Bacau. “In mod normal, in 2009 vom mai incepe macar un proiect, dar acesta nu este un obiectiv in sine.”
     

     

  • Organizatorii tiMOn: Doua fonduri s-au arat interesate de achizitia a 800 de apartamente

    "Faptul ca doua fonduri de investitii sunt interesate, in urma evenimentului din septembrie, de achizi]ia a peste 800 de apartamente noi in Bucure[ti demonstreaza ca Romania este in continuare o piata atractiva pentru industria imobiliara", a declarat directorul tiMOn, Vlad Vlasceanu, facand referire la editia targului care a avut loc in luna septembrie.

     

    Potrivit datelor comunicate de catre o parte dintre expozanti catre organizatorii targului, numarul de apartamente vandute pe proiect a fost in medie de cateva unitati pe toata perioada targului. Astfel, printre altele au fost vandute patru apartamente in cadrul ansamblului Primavara Lujerului, sapte apartamente in cadrul Lotus Cismigiu, doua in cadrul Regal Residence, doua vile vandute in cadrul proiectului L&C Real Estate, sase apartamente s-au vandut din cadrul Obor Towers si trei in cadrul Olympus Residence.

     

    Potrivit organizatorilor, principalul punct de atractie a editiei tiMOn care va avea loc in aceasta luna, in perioada 16 –19 octombrie, va fi reprezentat de punerea in vanzare a circa 1.000 de apartamente, aflate in ultimele faze de constructie, aceste apartamente fiind detinute de catre un investitor – Topo Capital.

     

    Cititi mai multe despre piata rezidentiala locala si despre rolul investitorilor in afacerile dezvoltatorilor imobiliari in cea de a treia editie a suplimentului BUSINESS Magazin, Ansambluri Rezidentiale, care va aparea pe piata pe 22 octombrie.
     

  • Apartamente la bucata








    “De ce sa am un ansamblu rezidential gol? Vreau sa am viata in el”, spune Federico Carapuig, director de marketing si de vanzari in cadrul Ibiza House. Seful local al dezvoltatorului spaniol foloseste acest prim argument pentru a explica politica de vanzari a companiei, care exclude tranzactiile incheiate cu fondurile de investitii. Dezvoltatorul construieste in acest moment Ibiza Sol, un ansamblu rezidential cu 304 apartamente in zona Pipera–Tunari de langa Bucuresti, ce a avut nevoie de investitii de 60 mil. euro.




     

    Vanzarile au inceput in urma cu un an si opt luni, dezvoltatorul incheind pana in acest moment circa 150 de tranzactii, deci jumatate din ansamblu. Perioada indelungata in care au fost vandute apartamentele ar putea fi considerata un insucces comparativ cu alte ansambluri rezidentiale ce s-au vandut in proportii mai semnificate doar in primele luni de la lansare, insa Federico Carapuig se arata mirat de o astfel de catalogare. “Succes? Succes inseamna sa castigi bani, nu sa vinzi cat mai repede”, spune managerul Ibiza, adaugand ca investitia si dobanzile datorate de dezvoltator bancilor pentru finantarea obtinuta vor fi acoperite in momentul cand se va ajunge ca 60% din ansamblu sa fie vandut – un prag care acum e aproape.

     

    Dezvoltatorul va putea trece pe profit dupa atingerea acestui nivel, vanzarea integrala a ansamblului fiind prevazuta in planul initial de business sa se faca pana la finalul lui 2010, termen ce il face pe Carapuig sa priveasca situatia cu relaxare. “Chiar daca la finalizarea constructiilor, in aceasta toamna, vom avea doar doua treimi din apartamente locuite, nu vad o problema in asta. Posibilii clienti pot sa vina si sa vada ceea ce cumpara si sa se mute in ziua imediat urmatoare, daca doresc”, continua managerul dezvoltatorului.

     

    In plus, Carapuig considera ca vanzarea catre un fond de investitii are dezavantajul ca respectivul fond va concura dezvoltatorul atunci cand acesta din urma va scoate la vanzare locuinte dintr-o faza ulterioara celei in care a cumparat investitorul. Mai exact, vor fi scoase la vanzare apartamente din acelasi proiect, dintre care cele ale investitorului vor fi deja finalizate. Modelul de business care exclude vanzarea unei parti dintr-un ansamblu rezidential catre un investitor este rar intalnit in Romania, dupa cum spun reprezentantii companiei de consultanta imobiliara Colliers International. “Investitorii ajuta mult ca un proiect sa mearga bine. Prezenta lor poate deveni un dezavantaj daca procentul de apartamente cumparat de catre investitori ajunge la 70-80%”, considera Atena Tiplic, project manager in cadrul Colliers.

     

    Din datele companiei, aproape jumatate din cele aproximativ 7.000 de apartamente noi vandute anul trecut au fost cumparate de investitori; de altfel, consultantii nu au recomandat un model care sa excluda vanzarea catre un investitor. QLD spre exemplu, dezvoltator care construieste Green Lake, proiect aflat in portofoliul Colliers, a vandut aproximativ 30-40% din apartamentele incluse in primele doua faze catre investitori. Nick Stathakis, CEO al dezvoltatorului, considera ca acest procent este bun si apreciaza ca investitorii nu-l vor concura in ceea ce priveste vanzarea fazelor urmatoare, deoarece apartamentele din primele faze sunt destinate cumparatorilor cu venituri ridicate, in timp ce urmatoarele tintesc persoanele cu venituri medii.

     

    Revenind la politica de vanzari practicata de Ibiza House, e de notat ca Hercesa, un alt dezvoltator spaniol prezent in Romania, are un model de vanzari asemanator, care desi nu exclude investitorii, tinteste in principal “consumatorii finali”, dupa cum ii numeste Alejandro Solano, directorul general al filialei romanesti. “Nu am considerat niciodata ca vom obtine un profit mai mic daca vom vinde catre utilizatorii finali.”, sustine Solano. Hercesa dezvolta un proiect rezidential pe locul fostei fabrici de paine Titan, care va avea 1.400 de apartamente si va fi terminat in 2010. Pana in acest moment au fost scoase la vanzare primele patru blocuri, insumand 572 de apartamente, dintre care 75% au fost vandute. “Potrivit planurilor si estimarilor bazate pe primele luni de vanzari, vom vinde tot proiectul pana in 2011”, mai spune Solano.

     

    La fel ca si Carapuig, Alejandro Solano spune ca nu a intampinat probleme in obtinerea finantarii, cel mai important factor fiind legat de existenta unui anumit volum de vanzari initiale. Solano spune totusi ca pentru a intruni noile cerinte ale bancilor, care au devenit mult mai restrictive in acordarea finantarilor, Hercesa a introdus printre variantele de plata si una in care cumparatorul poate plati avansul de 25% din valoarea locuintei in rate lunare timp de doi ani, modelul general aplicat fiind acela in care avansul se plateste la momentul semnarii antecontractului.

     

    Managerul Ibiza House spune ca va pastra acest model de business si in privinta viitoarelor proiecte, unul dintre ele urmand sa fie lansat in aceeasi zona unde se afla si Ibiza Sol, unde dezvoltatorul detine 27 de hectare de teren. Proiectul, care urmeaza sa atraga investitii estimate la un miliard de euro, va fi dezvoltat pe o perioada de aproximativ zece ani, urmand sa includa spatii rezidentiale, comerciale si de birouri. “Vom incepe constructiile in 2010; acum am scos la vanzare o parcela de cinci hectare din acest lot, pe care speram sa o vindem in acest an”, spune Federico Carapuig.

     

    Pana sa inceapa dezvoltarea proiectului din zona Pipera-Tunari, Ibiza House va incepe anul viitor constructia unui proiect mixt de spatii de birouri si comerciale, ce va include si un hotel si o zona rezidentiala de mici dimensiuni. Investitia se va ridica la 150 mil. euro, proiectul urmand sa fie amplasat in zona Calea Giulesti – Pasajul Basarab. “Avem o parcela de teren de un hectar pe care vom construi 80.000 de metri patrati. Componenta de birouri va avea 30.000 de metri patrati construiti, iar in ceea ce priveste hotelul suntem in acest moment in curs de realizare a unui studiu – dorim sa facem un hotel pe care sa il vindem la finalizare”, afirma seful local al Ibiza House.




  • Televiziune in stand-by








    Chiar daca investitiile in toate mediile de promovare cresc in continuare anual cu ritmuri in jur de 25-30%, principalul motor de crestere fiind televiziunea, in acest an cifrele n-au mai fost atat de mari precum in anii precedenti, fapt interpretat de agentii drept un indiciu ca piata se indreapta spre o stabilizare.




     

    “Piata de media se stabilizeaza, dupa ce in ultimii patru ani a crescut constant cu 35-40%. Anul 2008 este primul in care ritmul nu va mai fi atat de inalt – dar evolutia pietei va fi in continuare pozitiva, cu o crestere de aproximativ 20-30% fata de anul 2007”, estimeaza Dan Balotescu, managing director la agentia Media Investment.

     

    Fenomenul este remarcat si de Mihai Trandafir, directorul agentiei Universal McCann, care se astepta ca in primul semestru, investitiile in publicitate sa fie cu 35-40% mai mari, desi in cele din urma au fost cu putin sub 30%. “Exista o stagnare a pietei pentru domeniile auto si imobiliar, categorii influentate de cursul valutar, de evolutia dobanzilor la banci. Nu se poate spune acelasi lucru despre produsele de larg consum, dar deja efectele se vad”, spune Trandafir. Primii trei advertiseri, Procter & Gamble, Unilever si L’Oreal, si-au redus
    intr-adevar investitiile in publicitate in primele cinci luni ale acestui an.

     

    Avand in vedere ca unele categorii au stagnat, cresterea pietei a fost data de majorarile de preturi, care au fost in jur de 40%. Programele cele mai scumpe si ale caror preturi au urcat si cel mai mult sunt meciurile de fotbal si emisiunile de divertisment, acestea fiind si cele mai urmarite.

     

    Potrivit datelor agentiei Mediaedge:cia, investitiile nete in televiziune au fost in prima jumatate a acestui an de aproximativ 175 de milioane de euro, adica in jur de 40% din totalul celor 437 de milioane de euro estimate pentru televiziune in 2008.

     

    Din suma evaluata pentru ianuarie-iunie, primii cinci jucatori – CME (Pro TV, Acasa TV, sport.ro, PRO Cinema, MTV si PRO TV International), Intact (Antena 1, 2, si 3 si Euforia TV), Prima TV, posturile publice de televiziune si Realitatea TV au incasat aproximativ 150 de milioane de euro. In aceeasi perioada a anului trecut, piata de televiziune a insemnat in jur de 125 de milioane de euro, dintre care primii cinci jucatori au incasat in jur de 100 mil. euro.

     

    In primul semestru, un rol important in evolutia investitiilor si a audientelor l-a avut Campionatul European de Fotbal, care a majorat bugetul TVR cu circa sapte milioane de euro, potrivit lui Bogdan Prajisteanu, directorul agentiei Mediaedge:cia. Luna trecuta, meciurile de fotbal au facut ca postul public sa se situeze pe locul al doilea dupa Pro TV la toate categoriile de public – national, urban, comercial (persoanele din mediul urban intre 18-49 de ani) – dupa ce, de la inceputul anului, audientele lunare nu au mai reusit sa claseze TVR intre primele trei canale de televiziune. Cele mai urmarite programe de televiziune in 2008 au fost cele trei meciuri ale nationalei la Campionatul European, partida Romania-Olanda fiind privita de 4,3 milioane de oameni.

     

    Cresterea moderata fata de anii anteriori se coreleaza si cu datele de audienta in scadere. “Intreaga masa de audienta a scazut anul trecut cu 10%, iar anul acesta continua aceeasi tendinta. Posturile mari au avut scaderi si mai mari, de 15%, cu o exceptie – Acasa TV”, afirma Prajisteanu. Audienta in crestere a Acasa TV se datoreaza telenovelei “Inima de tigan”, care este pe locul al saselea in topul celor mai urmarite programe in acest an, primele cinci pozitii fiind ocupate de meciurile nationalei si de finala Euro 2008. Conform datelor Mediaedge:cia, audienta Acasa TV a crescut cu aproximativ 29%, in timp ce audienta posturilor de nisa a ramas la fel.

     

    Pe de alta parte, Dan Balotescu spune ca audienta din timpul pauzelor publicitare a fost mai redusa cu 2% pana la 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca audienta reclamelor a fost mai mica, in timpul pauzelor de publicitate nu s-a mai inregistrat insa de data aceasta fenomenul de supraincarcare, sesizabil in pauzele de publicitate foarte lungi din alte perioade. “Se observa o stagnare. In ultimii doi ani au fost cele mai drastice situatii de incarcare, au fost posturi care din februarie au fost sold-out (tot timpul de antena pentru difuzarea de spoturi a fost cumparat deja, n.r.) si au tinut-o asa tot anul. Insa situatia de acum este semnificativ alta, sunt doar putine posturi in sold-out si nu sunt dintre cele majore”, spune Mihai Trandafir.




  • Pariurile castigatoare la Bursa

    De cateva saptamani, investitorii de pe Bursa sunt tot mai agitati, pe masura ce scenariul unei reveniri a pietei incepe sa prinda contur.

    Multi dintre cei care si-au pastrat calmul in ultimele noua luni de scadere a pietei sunt foarte aproape sa si-l piarda acum, pe masura ce unele dintre companiile listate incep sa li se arate din ce in ce mai atractive si oportunitatile de castig par mai numeroase. In acest paradis al speculatorilor, granita dintre un castig fabulos si pierdere este de doar cateva minute.

    “Dar daca ne uitam la rapiditatea cu care au crescut unele actiuni, deja putem considera ca intram intr-o zona de risc ridicat. Fiecare noua zi in care pretul creste poate fi si ultima, iar intrarea la cumparare se aseamana cu o ruleta ruseasca unde in fiecare zi se mai adauga un cartus in incarcator”, compara Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj Prime Transaction, referindu-se la evolutia actiunilor Azomures si Amonil.

    Sedintele de la Bursa de saptamana trecuta au fost printre cele mai dramatice din ultimul an. Doua noi vedete, Azomures si Amonil, au luat prim-planul, iar outsideri precum Oltchim si Oil Terminal au reusit de asemenea pentru cateva zile sa ia ochii investitorilor cu cresteri substantiale. Pariurile care au adus castiguri unora au adus insa pierderi pentru altii.

    Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) au reusit cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimele luni, triplandu-si valoarea in doar trei saptamani. Pentru cei care au fost inspirati sa mizeze la inceputul lunii mai pe aceste titluri, castigul a putut ajunge si la 300%, altii, care le-au descoperit mai tarziu, au putut obtine usor un profit de 150%, insa cei care s-au lacomit sa le cumpere la urma au pierdut chiar 20% intr-o zi.

    In primele doua sedinte ale saptamanii trecute, actiunile Azomures au crescut cu cate 15%, ramanand fara vanzatori. Sedinta de miercuri a debutat la fel, pentru ca in doar cinci minute situatia sa se schimbe radical si de la plus 15% sa ajunga sa se tranzactioneze aproape la minus 15%.

    Astfel, cei care au cumparat in deschidere pe maxim au vazut cum actiunile le-au scazut cu 25% pana la finalul sedintei. A doua zi, actiunile producatorului de ingrasaminte chimice au crescut din nou cu 15%, insa cei care si-au marcat pierderea nu au mai prins aceasta revenire.

    “Evolutiile actiunilor Azomures si Amonil, la care putem adauga si Oltchim, arata cateva lucruri interesante. In primul rand faptul ca exista bani in piata, bani care se activeaza imediat ce se intrevad niste posibilitati de castig. In al doilea rand, o trasatura foarte cunoscuta a bursei romanesti, intrarea investitorilor la cumparare numai dupa o crestere semnificativa”, sustine Brendea.

    Practic, saptamana trecuta investitorii cumparau aceleasi actiuni ca si in urma cu trei saptamani, cand cursul titlurilor Azomures a sarit pentru prima data de 0,2 lei. Rezultatele financiare pe primul trimestru erau cunoscute inca de la acea data, iar intre timp nu a fost anuntata nicio stire care sa justifice avansul accelerat al cursului. Dar daca in urma cu trei saptamani, tranzactiile cu actiuni Azomures nu depaseau 200.000 de euro pe zi, miercurea trecuta, s-au transferat actiuni de peste 1,6 milioane de euro.

    “Lumea nu s-a aruncat la cumparare decat dupa cateva sedinte de cresteri maximale si am observat, pentru a nu stiu cata oara, o trecere uluitor de rapida de la frica la lacomie, doua stari opuse si de regula paguboase”, mai spune Brendea.

    In cazul Azomures sau al Amonil cresterile au fost sustinute de rezultatele bune raportate de cele doua companii in primele trei luni ale anului, pe fondul unui avans puternic al pretului ingrasamintelor chimice la nivel international.

    Indicatorii financiari inca atractivi (cele doua companii au cele mai mici PER-uri de la Bursa) le ofera investitorilor care cumpara chiar si dupa o crestere de 200% a pretului, o oarecare siguranta, cum s-a vazut si saptamana trecuta, cand atat Azomures, cat si Amonil au inregistrat joi cresteri de cate 15%, dupa ce scazusera puternic cu o zi inainte.

    Sunt insa si actiuni care au crescut inexplicabil, fara ca sa existe informatii noi sau motive fundamentale de cresteri, pentru ca apoi sa scada la fel, cum e cazul Oltchim, Oil Terminal sau Turbomecanica. Unii investitori s-au lasat amagiti de cresterile puternice ale acestora si au intrat la cumparare, desi Oltchim si Turbomecanica au raportat pierderi in primul trimestru si nimic nu anunta o schimbare semnificativa in situatiile lor financiare pana la sfarsitul semestrului.

  • Bursa a pierdut trei ani in trei luni

    Se vorbeste tot mai mult despre revenire, despre modificarea trendului descendent pe care se afla bursa inca de anul trecut, dar cotatiile continua scaderea intr-un ritm alarmant. Masurile de solutionare a problemelor financiare din SUA au doar efecte temporare, revenirile fiind de scurta durata, iar in cazul Bursei de Valori Bucuresti (BVB), corelarea cu bursele externe pare preponderenta doar pe depreciere. Dupa cum s-a vazut si saptamana trecuta, criza pare sa se adanceasca in loc sa se apropie de final.

    Perioadele de cadere nu sunt o noutate pentru piata de capital. Dupa prima criza din 1998, cand actiunile au pierdut pana la 65% din valoare, au mai fost intervaluri de scaderi accentuate in 2005 si in 2006. Criza din prezent nu o depaseste inca pe cea de acum zece ani. “Nu este prima data cand bursa trece printr-o astfel de perioada si, probabil, nici ultima. Din fericire, acum suntem mai bine pregatiti pentru a traversa mai usor criza”, a declarat Stere Farmache, presedintele BVB, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si BVB in parteneriat cu Schoenherr si Asociatii, Raiffeisen Capital & Investment, STK Emergent si Impact.

    Brokerii intaresc afirmatiile sefului bursei spunand ca acum zece ani foarte putini aveau experienta necesara supravieturii unor probleme atat de grave, cum a fost prabusirea economiei Rusiei, colaps care a antrenat toate statele din zona. “Toate fondurile straine s-au retras atunci de pe bursa, iar increderea nu a fost recastigata decat dupa mai multi ani”, declara Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cu increderea insa nu stam bine nici acum. Daca in 1998 au fost rusii cei care au provocat reculul, problemele sunt in prezent create de americani. Aversiunea tot mai mare la risc pe care o au fondurile de investitii din cauza pierderilor sectorului financiar american ne afecteaza puternic si pe noi.

    “Cand Rezerva Federala reduce dobanda de referinta atat de mult inseamna ca dificultatile sunt mult mai grave decat par si nici o piata de capital din lume nu va scapa neinfluentata”, spune Laurentiu Floroiu, director tranzactionare la EFG Eurobank Securities. Dupa criza de acum zece ani, increderea investitorilor, romani si straini, in piata de capital a revenit foarte greu. De asemenea, recuperarea pierderilor a durat aproximativ doi ani si jumatate.

    Pe vremea aceea insa piata interna era zdruncinata de scandaluri bancare si falimente ale fondurilor deschise de investitii, la care se adauga si o inflatie galopanta si recesiune economica. In Romania anului 2008 nu este nici pe departe vorba de asa ceva, dimpotriva. Cateva deficiente la indicii macroeconomici nu justifica inchiderea investitiilor bursiere si nici caderea atat de puternica a cotatiilor.

    Exista atunci o explicatie pertinenta pentru corelarea bursei de la Bucuresti cu cea de la New York? “Trendul pietei este dictat de investitorii institutionali peste tot in lume. Investitorii de retail, investitorii mici, sunt importanti pentru lichiditatea unei piete, dar institutionalii sunt cei care decid incotro se indreapta piata”, spune Liviu Giugiumica, managing director la CA IB Securities Romania.

    Iar procesul decizional al unui fond de investitii este perpetuu, se poate modifica in fiecare zi in functie de ultimele informatii despre o piata sau o economie. Cand un fond decide sa isi reduca participatia dintr-o piata, chiar daca va alege o iesire in trepte (vanzand pachete mici de actiuni pana atinge volumul stabilit), actiunea respectiva se va deprecia inevitabil.

    “Cand ai probleme financiare, te cauti in toate buzunarele dupa bani, indiferent cat de mici sunt respectivele buzunare. Este evident ca si la noi investitorii mari isi reduc portofoliile, chiar si pe volume si valori mici, sunt fortati de imprejurari”, spune Laurentiu Floroiu. Brokerul considera ca actuala criza este mai grava decat cea din 1998, deoarece emitentii au urcat foarte mult in perioada anterioara, majoritatea companiilor fiind in prezent supraevaluate. “Bancile, spre exemplu, desi au scazut mult de la inceputul crizei, sunt in continuare supraevaluate. Ar trebui sa ne uitam la atractivitatea unei companii financiare in functie de indicatorul P/BV (Price/Book Value – raportul dintre pretul de piata al actiunii si valoarea contabila a companiei – n. red.), care nu ar trebui sa fie mai mare de 2”, arata Floroiu.

    Pentru principalele banci listate, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare – SocGen, indicatorul P/BV este de 6,57, respectiv 5,98, in conditiile in care pretul titlului a scazut de la inceputul anului cu 16% pentru Transilvania si 28% pentru BRD. Investitorii care mizeaza pe aceste actiuni ar putea avea o surpriza neplacuta in momentul publicarii rezultatelor consolidate pentru 2007, calcule in care vor fi prinse si majorarile nivelului de provizionare a creditelor in valuta, conform directorului de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Noile norme ale BNR prevad provizioane de 7% pentru imprumuturile acordate in valuta, in crestere de la 5%.

  • Cei multi care dau sfaturi pe bursa

    La Bursa din Varsovia, numarul societatilor de servicii si investitii financiare autorizate este de 46, in conditiile unei capitalizari bursiere de peste 260 de miliarde de euro. La Bucuresti, numarul brokerilor a ajuns la 75, pentru o piata a carei capitalizare cumulata – BVB si Rasdaq – se ridica la aproape 37 de miliarde de euro. „Este adevarat ca sunt inca prea multi intermediari pe piata, dar situatia este asemanatoare cu cea din alte domenii. Multi cred ca pot avea succes fiind vorba de o piata in dezvoltare si deschid un birou de brokeraj prin care tranzactioneaza doar cativa investitori prieteni. Probabil ca numarul intermediarilor se va reduce in timp, dar situatia va mai dura cativa ani“, a declarat un broker.

    Piata insa nu este atat de faramitata pe cat pare. Din totalul de 75 de intermediari, 25 de societati aduna peste 90% din totalul tranzactiilor incheiate, conform datelor BVB pentru luna februarie. Ceea ce inseamna ca multe institutii de brokeraj au un nivel foarte redus de activitate, iar concentrarea este dictata de numarul investitorilor activi. Societatile de pe primele locuri ale topului au ca principali clienti investitorii institutionali. KBC Securities Romania, detinuta de grupul belgian KBC, si-a pastrat prima pozitie in top atat pentru anul 2007, cat si pentru primele doua luni ale 2008. Intermediarul, care a lansat recent o platforma de tranzactionare online cu intentia de a se indrepta catre investitorii mici, deserveste preponderent clienti mari, precum fondurile administrate de Julius Baer International. Pe parcursul anului trecut, traderii de la KBC Securities au intermediat tranzactii in valoare de aproape 1,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta o cota de piata de 11,4%.

    Sucursala brokerului belgian a reusit sa ramana pe primele pozitii ale topului pe tot parcursul anului trecut, dar si in 2008. Cota de piata dupa primele doua luni ale anului este de 10,8%, cu o valoare totala a tranzactiilor intermediate de aproape 120 de milioane de euro. Una dintre cele mai importante intermedieri ale KBC Securities de anul trecut a fost achizitionarea pachetului majoritar al societatii de asigurare Asirom de catre Vienna Insurance Group, valoarea cumulata a tranzactiilor fiind de peste 75 de milioane de euro.

    Perioada de criza prin care trece bursa de la inceputul anului a micsorat substantial volumul de tranzactionare de la bursa. In primele doua luni ale anului trecut, operatiunile cumulate au insumat 658 de milioane de euro, cifra scazand pana la 460 milioane de euro in primele doua luni ale anului in curs. Scaderea de 30% a valorii tranzactionate este apropiata de pierderile inregistrate de indicii bursieri si de capitalizare. Micsorarea sumelor ce trec virtual prin mainile brokerilor inseamna si mai putini bani pentru ei din comisioanele percepute – o reducere a veniturilor de pana la 30% in medie.

    Brokerii nu sunt ingrijorati de micsorarea veniturilor, cel putin deocamdata. Privind anul in ansamblu, se asteapta sa recupereze pierderile din primele doua luni, iar lichiditatea pietei sa o depaseasca in medie pe cea a anului trecut. EFG Eurobank Securities, divizia de brokeraj a grecilor de la EFG European Financial Group, prezenta in Romania si prin banca Bancpost, este o societate ai carei clienti sunt in proportie de peste 90% investitori institutionali. Veniturile din primele doua luni ale anului au scazut cu circa 20% in euro, de la 53 de milioane de euro pana la 41 de milioane de euro. „Volumele de tranzactionare s-au redus in 2008, dar ne asteptam sa recuperam pana la sfarsitul anului, iar cresterea va veni prin clienti institutionali. Pe piata urmeaza sa intre fonduri care fac investitii mari in putine actiuni si au oameni angajati care le urmaresc evolutia“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Modificari semnificative ale primelor 10-15 locuri din topul brokerilor nu au aparut nici pe parcursul anului trecut, nici in cele doua luni ale anului 2008. KBC Securities, ING Bank, Raiffeisen Capital & Investment (RCI) si CA IB Securities si-au impartit, in cea mai mare parte a perioadei, primele locuri. Cele patru societati de brokeraj sunt principalele canale de investitie ale fondurilor straine, cu un plus de investitori de retail pentru RCI, societate care a intermediat si singura oferta publica initiala de anul trecut.

    Singura exceptie este cea a ABN AMRO Securities, societatea care a inregistrat cea mai spectaculoasa modificare din topul intermediarilor BVB. Dupa ce a incheiat anul 2007 pe locul zece in topul intermediarilor BVB si Rasdaq (in care sunt incluse tranzactiile cu actiuni, obligatiuni si drepturi), in luna februarie 2008 societatea a cazut pe locul 58, dupa ce in ianuarie a incheiat pe locul 65. Olandezii recent achizitionati de Barclays PLC tranzactioneaza in principal instrumente cu venit fix (certificate de trezorerie, obligatiuni etc.), iar la Bursa de la Bucuresti au inceput activitatea doar in februarie 2007.

    In cele 11 luni de activitate, olandezii au reusit sa intre in topul primilor zece intermediari, cu o valoare totala de aproape 390 de milioane de euro, suma mare pentru o societate abia intrata in ringul bursier. ABN AMRO a fost insa consultantul, distribuitorul si intermediarul emisiunii de obligatiuni a Bancii Europene de Investitii, emisiune in valoare de 300 de milioane de lei (aproximativ 91 de milioane de euro la cursul de la jumatatea anului trecut). Pe langa intermedierea tranzactiilor cu obligatiuni, ABN AMRO ofera, prin grupul bancar din care face parte, oportunitati de investitii in pietele emergente clientilor cu venituri mari (prin serviciul de private banking), inclusiv in Brazilia sau India.

  • Strainii raman pe pozitii

    Toti brokerii de la noi se chinuiau din rasputeri in decembrie sa convinga investitorii straini sa nu isi lichideze toate pozitiile si sa paraseasca piata. Nici nu va dati seama cat de greu a fost, iar situatia nu s-a schimbat prea mult“, declara, sub acoperirea anonimatului, directorul unei banci comerciale la inceputul lunii februarie. Brokerii sustin insa contrariul, exemplificand cu tendinta ascendenta a investitiilor facute de nerezidenti in 2007, iar iesirile din ultima parte a anului sunt considerate normale pentru o perioada de scadere generalizata a pietei.

    In cursul anului trecut, ponderea investitorilor straini in valoarea totala a tranzactiilor efectuate la BVB a depasit-o pentru prima oara pe cea a investitorilor autohtoni. Impulsionati de cresterile bursei din prima jumatate a anului, dar mai ales de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, fondurile straine au inceput sa isi deschida tot mai multe pozitii la Bucuresti. Principala piedica in calea unei intrari masive a strainilor a fost identificata de toti brokerii, fara exceptie, ca fiind lipsa emitentilor mari, cu un numar semnificativ de actiuni libere la tranzactionare (free float). „Problema exista si acum, avem discutii cu mai multe fonduri americane de investitii care ar dori sa cumpere pachete de actiuni de peste 10 milioane de dolari la companii listate la BVB, iar noi nu avem ce sa le oferim“, spune Ioana Vladila, director general al EFG Eurobank Securities.

    Banii strainilor, dolari sau euro, au ajuns totusi la companiile listate la BVB. Unul dintre cele mai mari fonduri de in-vestitii din lume, Julius Baer, ajunsese la sfarsitul lunii septembrie 2007 la participatii in valoare totala de aproximativ 370 de milioane de euro. Principalele titluri din portofoliu erau cele ale SNP Petrom, BRD-Société Générale si Rompetrol Rafinare Constanta. Impreuna cu investitiile fondurilor Morgan Stanley, East Capital sau MEI Roemenie & Bulgarije Fund, detinerile strainilor la bursa romaneasca depaseau atunci jumatate de miliard de euro.

    Insa ponderea strainilor in totalul achizitiilor lunare de la BVB, care in iunie a ajuns la 56% din total, a inceput sa se micsoreze pe masura ce criza internationala a determinat si scaderea pietei romanesti. Valoarea vanzarilor a inceput sa o depaseasca pe cea a cumpararilor, iar in luna august, prima luna cu „deficit de straini“, vanzarile nerezidentilor persoane juridice s-au ridicat la 141,2 milioane de euro, iar achizitiile la 119,7 milioane de euro. Diferenta de 21,5 milioane de euro este suma de bani care nu s-a mai intors ulterior in actiunile listate la BVB. In mod normal, banii se intorc o luna sau doua mai tarziu, in momentul in care investitorii gasesc o noua oportunitate sau un titlu atractiv.

    Situatia a continuat si in lunile urmatoare, singura exceptie pana la sfarsitul anului fiind luna octombrie, cand a fost inregistrat un excedent (intrari de capital mai mari decat iesirile) de 1,7 milioane de euro. Valoarea maxima a deficitului in participatiile investitorilor institutionali straini a fost consemnata in luna noiembrie, cu un total de aproape 60 de milioane de euro. In ultimele cinci luni, vanzarile persoanelor juridice nerezidente au depasit achizitiile cu aproximativ 101 milioane de euro. Practic, strainii si-au marcat o parte din profituri sau pierderi si si-au trimis banii acasa. Sumele nu sunt mari, fiind echivalentul valorii totale a cinci sedinte de tranzactionare, dar definesc un trend. Situatia a continuat si in ianuarie, cand deficitul s-a ridicat la 56 de milioane de euro. In intregul an 2007, diferenta dintre achizitii si vanzari a fost totusi pozitiva, valoarea totala a sumelor care au ramas in actiuni fiind de 226,4 milioane de euro.

    „Noi operam prin fonduri mutuale, iar investitorii nostri pot vinde oricand participatiile pe care le detin, ceea ce ne obliga sa avem titluri lichide. Dar nu s-a pus niciodata problema iesirii de pe piata romaneasca de capital, chiar daca detinerile s-au redus, alaturi de valoarea portofoliilor“, spune Karine Hirn, partener si director executiv al East Capital, societate de administrare a fondurilor de investitii, cu sediul central la Stockholm. Directoarea East Capital a adaugat ca valoarea investitiilor din acest moment de pe piata de capital se ridica la circa 130 de milioane de euro, ceea ce transforma Romania in cea de-a cincea piata pentru acest fond specializat in pietele Europei Centrale si de Est.

    De la inceputul anului, valoarea portofoliului East Capital a scazut cu aproximativ 20%, conform declaratiilor lui Karine Hirn, respectiv cu 50 de milioane de dolari (circa 35 de milioane de euro), diminuare cauzata de tendinta descendenta a bursei. Insa deprecierile nu au dus la inchideri ale pozitiilor la bursa. „Pierderile nu sunt dramatice, se inscriu in trendul general al burselor. Mai mult, investitiile noastre sunt pe termen lung, de 3-5 ani, iar potentialul de crestere al bursei si economiei romanesti ramane atractiv“, a declarat directoarea East Capital, contrazicand declaratiile de mai sus ale directorului roman de banca.

  • 50 de pretendenti pentru Antibiotice

    Anuntul de privatizare a fost publicat la sfarsitul anului trecut, licitatia urmand sa aibe loc, conform calendarului anuntat, in data de 18 martie.

    Antibiotice este ultimul producator de medicamente aflat in portofoliul statului si este, de asemenea, una dintre putinele sanse de a intra in sectorul productiei de medicamente in Romania, in conditille in care alti producatori de calibru au fost deja achizitionati.

    Potrivit AVAS, dintre cele 53 de scrisori de intentie, 17 au provenit de la investitori din Romania, 8 din Marea Britanie, 5 din India, 3 din Germania, cate 2 de la potentiali cumparatori din Elvetia, Austria, Grecia, si Canada si cate una de la investitori din Cipru, Ungaria, Insulele Cayman, Turcia, Italia, Portugalia, Coreea de Sud, Cehia, SUA, Israel, Islanda si Lituania.

    AVAS detine 53% din capitalul Antibiotice, societate ale carei actiuni sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Compania are o capitalizare de piata de 832 milioane de lei (circa 220 de milioane de euro).

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.