BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Steilmann face un hipermarket la parterul fabricii sale din Craiova

    Grupul german Steilmann poartă negocieri cu mai mulţi retaileri pentru a închiria parterul fabricii sale Mode­xim  din Craiova, care urmează a fi transformat în hipermarket.

    „Există tatonări cu mai mulţi retaileri pentru a crea într-o zonă foarte populată din centrul Craiovei un spaţiu comercial. Nu suntem în măsură să furnizăm în prezent detalii suplimentare despre acest proiect, însă pot spune că primăria sprijină această investiţie“, spune Romeo Pom­poniu, general manager şi acţionar al Steilmann Bukarest, compania care operează lanţul de magazine cu acelaşi nume şi care este acţionar în cadrul unităţilor de producţie din Craiova.

    Potrivit unui document publicat pe site-ul primă­riei din Craiova, viitorul chiriaş ar putea fi retailerul franco-belgian Cora, care ar urma să deschidă un magazin de circa 10.000 de metri pătraţi (suprafaţa construită). Nu­­mele retailerului apare în schiţa care însoţeşte acest document şi care prezintă o imagine a viitorului centru comercial din Craiova. Reprezentanţii Cora confirmă negocierile, însă nu oferă alte detalii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Unilever Cehia achiziţionează marca Savo

    Obiectivul Unilever este de a-şi dubla cifra de afaceri odată cu reducerea impactului asupra mediului şi, ca urmare, este continuu în căutarea oportunităţilor de creştere şi în identificarea modalităţilor de consolidare a portofoliului. În acest moment, brandul Savo include o gamă de produse de îngrijire a locuinţei şi dezinfectanţi.

    Unilever va cumpăra Savo, Biolit, Diffusil şi alte branduri prin achiziţia a 100% din acţiunile subsidiarei Bochemie, HomeBrands. Tranzacţia nu vizează activităţile Bochemie care au în vedere produse chimicale specifice, care îşi vor continua activitatea fără schimbări. Bochemie va continua să producă produsele Savo în fabrica de la Bohumin, în baza unui contract de producţie.

    “Această achiziţie este valoroasă pentru noi, având în vedere că brandurile sunt foarte  cunoscute şi sunt poziţionate bine pe piaţă. Aceste branduri vor beneficia de puterea marketingului si de resursele Unilever”, a declarat  Florin Trandafirescu, general manager Unilever Cehia şi Slovacia.

    “Bochemie se va concentra pe dezvoltarea afacerii cu produse chimicale specifice”, a adăugat Miloslav Vodičk,a CEO Bochemie.

    Toate brandurile achiziţionate vor continua să fie disponibile în Cehia şi Slovacia, precum şi în Ungaria, România şi pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.
    Marca Savo a apărut pe piaţa din Cehoslovacia în 1973. Gama conţine produse pe bază de hipoclorit, folosite pentru dezinfectarea generală a locuinţei şi curăţarea mucegaiului, precum şi produse fără hipoclorit specializate pentru bucătărie, baie şi alte nevoi specifice.

    Unilever este unul dintre cei mai mari producători la nivel global de produse alimentare, produse de îngrijire a locuinţei şi produse  de îngrijire personală, cu vânzări în peste 190 de ţări. Produsele companiei se găsesc în 7 din 10 locuinţe din lume şi sunt utilizate de 2 miliarde de oameni, în fiecare zi. Unilever are 173.000 de angajaţi în toată lumea şi a generat vânzări anuale de 51,3 miliarde euro în 2012.

  • REPORTAJ: Guban, clădită de un om ce abia ştia să scrie. Pantofi pentru Sophia Loren şi Elena Ceauşescu

     Guban – creaţia unui om care abia ştia să scrie şi să citească

    Povestea fabricii Guban este, de fapt, povestea fondatorului acesteia, Blaziu Guban, care a înregistrat, de altfel, brandul Guban, ce cuprindea crema de ghete şi producţia de încălţăminte atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Blaziu Guban a crescut într-o familie de părinţi adoptivi, la Oradea. A făcut cinci clase şi abia ştia să scrie şi să citească. În tinereţe a lucrat ca îngrijitor de porci, iar în timpul primului război mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, unde a fost fascinat de combinarea substanţelor de acolo.

    În anul 1932, directorul fabricii Filt din Timişoara a mers în vizită la prietenul său care conducea fabrica de la Oradea la care se angajase şi Blaziu Guban. El căuta un chimist bun şi l-a angajat pe Guban la Timişoara. Acolo, în bucătăria locuinţei sale, Guban a creat o cremă de ghete pe care o punea în cutii metalice refolosite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rombat a finalizat o investiţie de 17 milioane de euro pentru extinderea fabricii de baterii

    Producătorul de acumulatori auto Rombat, controlat de grupul sud-african Metair, a finalizat o investiţie de 17 mil. euro într-o nouă capacitate de producţie la Bistriţa-Năsăud, susţinută în proporţii egale din fonduri proprii şi finanţare guvernamentală nerambursabilă.

    Prin realizarea investiţiei, capacitatea de producţie a Rombat ajunge la 3,3 mil. baterii. În primăvara anului trecut, compania bistriţeană a fost preluată de grupul Metair, care cuprinde companii care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei, predominant în industria auto.

    În cele nouă luni şi jumătate de activitate în cadrul Metair în 2012, Rombat a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 48 mil. euro, valoarea indicelui EBITDA fiind de 5,3 milioane de euro, iar profitul după plata taxelor s-a situat la 3,3 milioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Grecii de la Lykos au investit 25 mil. € într-o fabrică de carduri

    Grupul elen Lykos a investit peste 25 milioane de euro într-o fabrică de carduri cu cip (smart cards) marca Austria Card şi care va produce mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de ţări. Fabrica, situată în sectorul 1 din Ca­pitală, este certificată MasterCard şi Visa, fiind prima unitate de acest tip deschisă în România. Furnizorul de carduri Austria Card a fost preluat în proporţie de 85% de la Ban­ca Naţională a Austriei în anul 2007 de către compania elenă Inform Lykos. Ulte­rior, în 2011, firma elenă a dobândit controlul integral asupra Austria Card.

    În România compania este prezentă prin Inform Lykos Bucureşti, cu activităţi în sectorul de tipografie şi servicii IT, management de date şi informaţii cu caracter confidenţial. În luna martie, conducerea firmei a fost preluată de către Ana Maria Gergely. Austria Card produce peste 75 milioane de carduri pe an, având circa 350 de angajaţi. Compania are unităţi de producţie şi personalizare carduri în Viena şi furnizează carduri inteligente la nivel global, exportând peste 60% din cardurile produse către bănci din Europa Centrală şi de Est.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • ELBA, de la sursa bateriilor pentru lanterne în comunism la corpuri de iluminat şi faruri pentru maşini. Fabrica, salvată de venirea Renault la Dacia

     În 1921, la Timişoara s-au înfiinţat Uzinele Dura, care aveau să constituie nucleul fabricii Elba. În 1948, ca urmare a naţionalizării, Uzinele Dura au devenit parte a grupului de firme Electrobanat. Numele Elba, însă, cunoscut din perioada comunistă, i-a fost dat fabricii după Revoluţie, mai exact după privatizarea începută în 1990 şi finalizată în 1995. Tot în 1990, Departamentul de producţie de baterii s-a separat de grupul Electrobanat, sub denumirea Dura.

    “Denumirea Elba derivă din Electrobanat. Grupul de firme Electrobanat şi-a schimbat denumirea, după Revoluţie, în Elba. Activitatea de bază a fost corpul de iluminat. Sectorul de baterii a fost unul aparte, care în anul 1990 s-a desprins de Electrobanat sub denumirea Dura”, explică Ioan Păuţ, director sisteme de iluminat în cadrul Elba.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul lactatelor din Turcia a preluat fabrica Tnuva

    Preşedintele consiliului de administraţie al Sutaş, Muharrem Yilmaz spune despre noua investiţie. ”România este o ţară importantă în Balcani prin economia sa aflată în dezvoltare, apartenenţa la Uniunea Europeană şi prin piţa sa de 22 de milioane de consumatori.

    În momentul în care operaţiunile noastre din România vor porni, ţintim să acoperim cât mai bine piaţa Europei Centrale şi de Est.”
    Yilmaz a mai spus că Sutaş va coopera cu universităţi, instituţii, producători de lactate, alţi actori din industrie şi guvern pentru a creşte calitatea şi capacitatea de producţie de lactate din România.

    Oficialul a mai declarat că Sutaş intenţionează să investească în ferme, o fabrică de nutreţuri, precum şi facilităţi de reciclare şi energie regenerabilă.Sutaş a avut în 2012 o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro şi peste 4000 de angajaţi.Iraelienii de la Tnuva, care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait, au irosit bani mulţi în România. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro.

    Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor.

    Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov.

    Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

  • Lemet vrea să deschidă 15 noi magazine în 2013

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
    Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
    Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
    Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
    ”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Sika deschide a doua fabrică în România

    “Fabrica va deveni operaţională cu un personal format din 10 angajaţi. Vom produce aici aceeaşi gamă pe care, până în acest moment, o importăm de la alte subsidiare din regiune”, a declarat Ileana Nicolae, directorul general al Sika România. Compania a achiziţionat o hală de 2.000 mp, un teren de 20.000 mp şi două linii automatizate de producţie.

    Sika are în România două divizii, una pentru construcţii şi una pentru industrie, prin intermediul căreia furnizează, spre exemplu, produse pentru betoane, materiale pentru reparaţii şi protecţii, pardoseli industriale, membrane pentru acoperişuri, dar şi soluţii de protecţie, lipire, sigilare şi consolidare pentru industria auto, navală sau a turbinelor eoliene. Începând cu 2008, Sika are la Braşov şi o fabrică de aditivi de beton, cu o capacitate de 10.000 de tone anual. Produsele care nu sunt realizate în România sunt aduse în principal de la fabricile Sika din Germania, Elveţia, Cehia sau Italia.

  • Fabrica Arădeanca, în faliment: de la 1.200 de angajaţi înainte de 1989 la 28 în prezent

    Tribunalul Arad a aprobat iniţierea procedurii de faliment în cazul fabricii de păpuşi „Arădeanca“ după un an de la intrarea în insolvenţă, însă producţia de jucării nu a fost oprită, urmând ca după faliment brandul să fie preluat de o nouă societate, spune Octavian Fînaţă, administratorul special al fabricii. Fînaţă a fost şi preşedinte a consiliului de administraţie al companiei. „Chiar şi în acest moment, cei 28 de angajaţi sunt la muncă, iar producţia de jucării nu a fost oprită. La încheierea procedurii de faliment, activitatea va continua înt-o altă formă organizatorică şi juridică. Se va înfiinţa o nouă societate comercială care va prelua şi brandul“, a spus Fînaţă. Conform sursei citate, fabrica are contracte pentru tot anul 2013 semnate cu parteneri români şi produce păpuşi şi obiecte de decor pentru grădini. În istoria sa de 65 de ani, fabrica arădeană a avut cel mai mare număr de angajaţi în 1989, peste 1.200 de persoane lucrând aici pentru producerea de păpuşi pentru piaţa internă şi pentru export. Compania este deţinută de SIF Banat-Crişana (39,6%), trei acţionari PAS (40%) şi aproximativ 1.200 de persoane fizice care au primit gratuit acţiuni în urma procesului de privatizare în masă.

    Mai multe pe zf.ro