BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Ambarcaţiunea care-şi schimbă forma

    Cum vara e un moment numai bun pentru excursii pe valuri, producătorii de ambarcaţiuni se pregătesc cu tot felul de modele cu care să-i atragă pe amatorii de astfel de distracţii.

    Printre cele mai impresionante, în opinia The Telegraph, se numără modelul 88 Florida de la Riva, o ambarcaţiune decapotabilă, menită să-i facă pe pasageri să se simtă ca şi cum s-ar plimba într-un coupé, feriţi de soarele arzător sau Kormaran.

    Acesta din urmă este un mic vas produs de o companie din Austria, care se poate transforma la dorinţa celor pe care-i transportă în catamaran, trimaran sau ambarcaţiune monococă, graţie celor două flotoare care se pot strânge sau întinde.

    Kormaran este prevăzut şi cu aripi portante retractabile care pot fi folosite pentru un plus de viteză atunci când se deplasează cu flotoarele strânse.
     

  • Lupta pentru supremaţie pe segmentul premium durează de mai bine de 20 de ani

    Ce faci când clientul tău nu mai vrea doar un automobil performant şi bine echipat, ci unul care să-i asigure statutul de cunoscător, iar maşina sa să nu fie la fel cu a vecinului?

    Despre anul 2015 se vorbeşte elogios pe piaţa auto premium: 2015 ar trebui să fie cel mai bun an din ultimii patru şi să marcheze o creştere de cel puţin 10% faţă de 2014, până la peste 7.400 de maşini. În acest context, lupta dintre mărcile premium devine tot mai competitivă pe măsură ce fiecare marcă vine cu modele noi şi generaţii îmbunătăţite.

    Unul dintre cele mai competitive segmente ale segmentului premium este clasa medie, unde de mai bine de 20 de ani lupta pentru supremaţie se duce între BMW Seria 3, Audi A4 şi Mercedes-Benz C-Klasse, luptă în care cu greu au putut intra alţi constructori precum Lexus sau Infiniti. Tot aici a încercat şi Jaguar să concureze cu vechiul X-Type, dar nu a reuşit, iar modelul a dispărut rapid din gamă odată cu preluarea brandului britanic de către indienii de la Tata. Acum, Jaguar doreşte să revină în competiţie cu noul XE, limuzina de clasă medie care vrea să intre direct în luptă cu cei trei titani ai segmentului.

    În România, sunt deja 15 clienţi care au plătit avansul înainte de lansarea oficială a maşinii, astfel de comenzi aparând doar în cazul automobilelor din segmentul superior. „Clienţii doresc din ce în ce mai mult să iasă din pluton şi să achiziţioneze automobile diferite faţă de ceilalţi. Nu doresc să fie precum vecinul lor. Avem deja 15 comenzi pentru noul Jaguar XE. Primele automobile sunt cele cu echipări de top, tocmai pentru că viitorii proprietari doresc să vadă potenţialul maşinii. Pachetele de lansare sunt de obicei maşini foarte bine echipate”, a spus Mihai Ivănescu, coordonatorul diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings.

    Miza lansării noului XE este atragerea de noi clienţi: din cele 160 de automobile livrate de către Jaguar în acest an, 100 vor fi din noul model şi vor aduce şi o schimbare a mixului de clienţi pentru acest brand. „Odată cu noul XE noi dorim să coborâm la baza piramidei de vârstă. Potrivit datelor noastre, clientul de Jaguar din România are în medie 44 de ani (mult mai tânăr decât cel englez, care are peste 60 de ani). Acum dorim să coborâm media de vârstă a clientului interesat de Jaguar, iar cu XE vrem să ajungem spre 35 de ani. Clientul-ţintă este antreprenorul de succes”, explică Mihai Ivănescu strategia de vânzare a noii maşini.

    Creşterea vânzărilor Jaguar şi Land Rover a fost susţinută în primul rând prin lansarea de noi modele, primul fiind Range Rover Evoque, care, potrivit importatorului, înregistrează în prezent vânzări mai mari decât în primul an al lansării pe piaţa locală. „Evoque a reuşit cu siguranţă să atragă mulţi clienţi care anterior nu au avut un Land Rover. Este singurul model din care, după trei ani şi jumătate de la lansare, vindem mai bine decât în primul an. În piaţă există maşini cu design emoţional, care după câteva luni devine plictisitor, dar ce vindem noi rămâne proaspăt şi după patru ani”, a spus Ivănescu. În topul celor mai bine vândute SUV-uri compacte pe piaţa locală, Evoque este singurul model premium şi a depăşit vânzările concurenţilor Audi Q3 şi BMW X1.

  • Coresi Shopping Resort din Braşov a avut 750.000 de vizitatori în primele două săptămani de la deschidere

    “Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.

    Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.

    Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.

    Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
    Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.

  • Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ, ci şi prin modul cum arată

    Jan Ptacek, directorul general al Renault Commercial Roumanie, care a preluat din septembrie anul trecut conducerea diviziei de vânzări a grupului francez în România, este de părere că imaginea Dacia s-a schimbat foarte mult în ultimul deceniu, astfel încât modelele sale nu mai sunt achiziţionate numai datorită preţului, ci şi imaginii lor:

    „În urmă cu mai bine de zece ani eram director de marketing în România, înainte de lansarea Logan. Pot spune că între imaginea Dacia de atunci şi cea de acum este o diferenţă ca de la cer la pământ, iar evoluţia nu are legătură doar cu prestaţia şi cali-tatea sau cu designul noilor modele, ci şi cu calitatea serviciilor din reţea, aspect pe care am pus mare accent în ultima vreme. Avem satisfacţia unui feedback pozitiv din partea clienţilor, şi nu doar în România, ci şi în celelalte ţări. Dacia are potenţial de evoluţie, de creştere, inclusiv în raport cu clienţii tineri“.

    Cehul în vârstă de 44 de ani are o experienţă de mai bine de două decenii în cadrul grupului Renault şi a mai deţinut în România funcţia de director de marketing al Dacia în 2003, când gama Dacia era alcătuită din modelul Solenza şi Berlina alături de derivatele acesteia. La sfârşitul anului 2004 s-a întors la Paris, în cadrul direcţiei de strategie şi marketing a grupului. În calitate de director al gamei comerciale entry urma să aibă, timp de patru ani, responsabilitatea strategiei de marketing a gamei entry, dar şi a mărcii Dacia. În 2008 este numit director de marketing al mărcii Renault pentru Rusia şi regiunea Eurasia, iar la sfârşitul anului 2012 a preluat funcţia de director general al filialei comerciale Renault din Ucraina.

    Declaraţia lui Jan Ptacek vine în condiţiile în care dealerii auto de pe piaţa locală au declarat că, în cadrul programu-lui Prima maşină – prin care statul subvenţionează dobânda pentru un credit acordat tinerilor sub 35 de ani pentru achiziţia unui autoturism nou, cu un preţ de cel mult 50.000 de lei fără TVA (aproximativ 13.800 euro cu TVA) – se vor vinde mai multe maşini de import, nu Dacia, aşa cum se întâmplă în programul Rabla. „Nu cred că Prima maşină are o direcţie specifică în acest sens. În primul rând, imaginea Dacia în România este la un nivel bun, sunt ani de când anali-zăm acest lucru, şi se îmbunătăţeşte de la an la an“.

    În acest sens, Renault a demarat anul trecut o campanie de modernizare a showroomurilor Dacia şi Renault la noile standarde. „În acest moment 22 de showroomuri sunt la noile standarde şi vom continua pe parcursul acestui an şi până în 2016 îl vom încheia, ceea ce va da o nouă imagine reţelei“, a spus Ptacek.

    Dealerul Meridian Auto, unul dintre cei mai mari dealeri Dacia şi Renault pe piaţa locală, a demarat la începutul anului trecut construcţia unui nou centru auto în Pipera. Acesta este amplasat vizavi de centrul Porsche Bucureşti Nord, unde sunt comercializate mărcile Skoda şi Volkswagen, şi în apropiere de Porsche Pipera 2 (Audi, Porsche, Bentley, Lambor-ghini), Honda Nord şi Toyota Nord. Investiţia în noul centru este de circa 
5 milioane de euro. Compania a mai deschis în 2014 primul showroom Dacia la noile standarde ale mărcii Evolution Plus în cadrul dealerului Meridian Vest din car-tierul Militari. Investiţia în reamenajarea showroomului este evaluată la câteva sute de mii de euro. Dacia are în România cea mai extinsă reţea de dealeri, cu 80 de showroomuri şi 105 centre service.
    „Noul punct de lucru a început activitatea la finalul anului trecut. Este vorba de o zonă din Bucureşti neacoperită ante-rior. Constatăm încă de acum faptul că este un punct de lucru care aduce un plus de afacere, pentru că este un surplus de clienţi atât pe vânzări, cât şi pe service şi nu am atins încă potenţialul maxim. Atunci când inaugurezi un nou show-room, există un interval de timp până se ajunge la un «regim de croazieră». Este un punct de lucru care completează prezenţa noastră în Bucureşti“, a declarat Jan Ptacek.

    Înmatriculările Dacia continuă să piardă teren în Franţa şi în Germania, cele mai mari două pieţe pentru marca autoh-tonă, dar declinul acestora este amortizat de o cerere tot mai mare din partea Spaniei şi Italiei. În Germania, marca autohtonă a scăzut cu 6,6% în primul trimestru, faţă de perioada similară a anului trecut, la circa 10.700 de maşini, cu toate că piaţa germană în general a urcat în acelaşi interval cu 6,4%. De asemenea, în Franţa, Dacia a pierdut aproape 14 procente, scăzând la 24.500 de maşini, în ciuda unei pieţe în urcare cu 7%.

  • Cronică de film: Jimmy’s Hall

    Ken Loach, câştigător în 2006 al Palme d’or pentru ”The Wind That Shakes the Barley„, revine la tema irlandeză şi reuşeşte să captiveze mai ales prin atenţia la detalii. De la costume şi până la anumite expresii dispărute între timp din limba engleză de astăzi, ”Jimmy’s Hall„ aduce pe marele ecran, cu exactitate, o atmosferă de acum mai bine de 80 de ani. Întrebat dacă există vreo legătură între Irlanda anilor ’20 şi Irlanda de astăzi, Loach a răspuns simplu: ”Cred că lupta este, până la urmă, aceeaşi„.

    Scenariul este bine scris, dar atinge destul de puţin problemele existente în acea perioadă în Irlanda, respectiv sărăcia şi tradiţionalismul dus către extrem. Firul acţiunii nu reuşeşte să lege spectatorul de personaje sau să trezească simpatie faţă de personajele implicate. Cinematografia semnată de Robbie Ryan este într-adevăr impresionantă: scenele cu irlandezii în costume tradiţionale, mergând pe biciclete vechi sau în căruţe trase de măgari, precum şi imaginile cu dealuri înverzite rămân întipărite în mintea celui care urmăreşte filmul.

    Barry Ward, cunoscut mai ales în Marea Britanie pentru rolurile din ”The Claim„ şi ”Songs for Amy„, reuşeşte să dezvolte bine personajul central al filmului. Problemele filmului nu vin de la interpretarea lui Ward, ci de la scenariu, mai ales din lipsa interacţiunilor complexe cu alte personaje.

    ”Jimmy’s Hall„ este, înainte de toate, un film despre activismul politic şi brutalitatea cu care oamenii resping orice idee opusă celor pe care ei le consideră corecte. Nu este un film alert, dar povestea personajului central este suficient de intere-santă pentru a vă ţine în faţa ecranului pentru aproape două ore.

    
Nota: 8/10

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.

  • Un antreprenor de 33 de ani are o afacere de 3 milioane de euro şi vrea să ajungă la un milion de clienţi din lumea întreagă

    Au trecut patru sau cinci ani de când Business Magazin l-a premiat pe George Lemnaru, la Gala premiilor Tineri man-ageri de top. În acel moment antreprenorul dezvolta eRepublik, un joc care a strâns, la rândul său, circa cinci milioane de utilizatori. În 2015 George Lemnaru are 33 de ani, este matur, serios şi a devenit un antreprenor în serie, dedicat jocurilor; recent, start-up-ul său, Green Horse Games, a primit o investiţie din partea fondului Catalyst România, administrat de 3TS Capital, pentru a se extinde la nivel internaţional.

    Suma tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar, conform estimărilor Ziarului Financiar, start-up-ul a fost evaluat la circa 3 milioane de euro. Catalyst a intrat în acţionariatul Green Horse printr-o majorare de capital, în urma căreia fondul de investiţii are o participaţie de 13%, acţionar majoritar rămânând în continuare George Lemnaru. La majorarea de capital a Green Horse Games a participat şi Mălin-Iulian Şte-fănescu, acţionar minoritar – 11,16% – şi primul investitor care a susţinut proiectul.
    Femeia şi microbistul

    Oficial, ce fac George Lemnaru şi colegii săi de la Green Horse se cheamă social gaming. În gaming s-au petrecut, de câţiva ani buni, schimbări: jocurile s-au mutat de pe desktop, de pe calculatorul deceniului trecut, care avea nevoie de upgrade cam la fiecare şase luni, în zona mobilă – smartphone şi tabletă, iar complexitatea poveştilor şi implicarea cerută jucătorului s-au redus într-o oarecare măsură. Aşa că oricine se uită în studiile despre social gaming poate trăi o mică surpriză, pentru că jucătorul tipic din această categorie este o femeie de 43 de ani.

    Lemnaru nu a ţintit însă această zonă, ci o cu totul alta, cu un public mult mai angajat şi loial. Microbiştii.
    „Atunci când vorbim de social gaming, vorbim de jocuri în care sunt implicaţi prieteni. Vorbim de jocuri casual, care sunt foarte uşor de înţeles, şi multe dintre ele nu creează o lume în care să pătrunzi. În ultimii opt ani, şi aceasta este o schimbare majoră, au apărut tipuri noi de jocuri. Avem de-a face cu o diversificare şi nu cu o scădere. Marele avantaj este că jocurile noi au atins un segment imens din populaţie care altfel nu s-ar fi jucat. Dacă nu ar fi uşor de pătruns în acele lumi, dacă nu ar fi uşor de înţeles, oamenii nu s-ar juca“, spune Lemnaru. Profilul jucătorului din Liga Ultras este microbistul, cel pasionat de fotbal. „Este o piaţă foarte mare, credem că există multe concepte şi idei care au un poten-ţial uriaş. Vorbim de pasiunea jucătorului. Liga Ultras este un joc în care cunoşti oameni. Unii merg la stadion în viaţa reală, dar când pleacă nu vorbesc despre meci, ci despre Liga Ultras. Se creează legături, ideea este de oameni care se organizează dar care au conflicte doar în lumea virtuală.“

  • A renunţat la medicină pentru a construi alături de familie o afacere de 60 de milioane de euro

    Lemet este o afacere antreprenorială, fondată în 1991 de Alexandru Rizea, tatăl Adinei Ioenscu, iar în activitatea firmei este implicat şi fratele ei, Adrian Rizea.

    Deşi a profesat iniţial ca medic, Adina Ionescu a ales să se implice în afacerea de familie care tocmai prindea contur.

    „Odată cu compania s-a născut şi adultul din mine. Niciodată n-am avut altă opţiune. Şi dacă o să am, va fi ca şi cum ar trebui să rup din mine o bucată mare. Oricum, a fost foarte natural pentru că iniţial mi-am făcut meseria, adică medicină de întreprindere“, spune Adina Ionescu. În prezent, ea este responsabilă de protecţia mediului, securitate şi sănătate în muncă, de managementul de sistem integrat, dar are în gestiune şi coordonarea activităţii de obţinere a fondurilor nerambursabile.

    Lemet operează reţeaua de magazine Lem’s, pe care a început să o dezvolte în 2008, iar în 2013 a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL.

  • Centrul unui oraş din Statele Unite, scos la vânzare pentru 680.000 de dolari

    Centrul micului oraş a fost recent pus la vânzare pe eBay de către fostul primar Jim Sells, care l-a cumpărat în cadrul unei executări silite din 2011. “Este un oraş mic, plin de farmec”, le-a spus Sells celor de la CNN. “Este o ofertă foarte bună.”

    Anunţul de pe eBay specifică şi faptul că alte trei filme vor fi produse în oraş în următorii ani. Vânzarea se va încheia pe 26 martie.

    Grantville nu este primul oraş care a atras atenţia investitorilor imobiliari ca urmare a unui film. Forks, un oraş din statul Columbia, a devenit celebru după ce o bună parte din filmul “Twilight” a fost filmat în localitate.

  • Planurile Skoda pentru întinerirea clienţilor: noua Fabia se pliază perfect pe profilul clientului de Prima Maşină

    Clientul Skoda din prezent este familist, are de cele mai multe ori între 35 şi 45 de ani şi un venit mediu sau de cele mai multe ori peste media naţională, dar acest lucru se va schimba în următorii ani, este de părere Vlad Rusu, brand managerul mărcii în cadrul Porsche România: „Odată cu lansarea noilor modele, reducem media de vârstă şi atragem clientela tânără. Din acest motiv, Fabia vine cu o întreagă paletă de culori şi un nou sistem multimedia. După Fabia deja lansată pe piaţă venim luna aceasta cu noua Fabia Combi; noua generaţie a Superb va fi prezentată în martie, în cadrul Salonului Auto de la Geneva, iar în România o vom lansa în iulie“.

    În acest context, pentru Fabia se doreşte ca noua generaţie a modelului de clasă mică să reprezinte 11% din vânzările mărcii în acest an, faţă de 9% cât a reprezentat generaţia anterioară anul trecut. Cele mai mari procente se vor întâlni la modelele Octavia şi Rapid, cu 45% respectiv 32-33%.

    „Am pornit vânzările Fabia încă de la finalul anului trecut, din decembrie, însă am realizat acum lansarea. Decembrie este de obicei o perioadă încărcată marcată de închiderea de an, aşa încât am realizat evenimentul de lansare în ianuarie“, a spus Rusu.

    Anul trecut Skoda a vândut pe piaţa locală aproape 7.800 de maşini noi, în creştere cu 41% faţă de anul anterior, avansul fiind de două ori mai accelerat decât cel al pieţei totale.

    „Creşterea a venit în contextul unor oferte bune în segmentul compact, cu Rapid şi cu Octavia. Rapid a mers bine atât pe varianta limuzină, cât şi Spaceback, iar Octavia a fost pentru cel de-al patrulea an consecutiv cel mai bine vândut model de import. Aceasta este o maşină spaţioasă, cu tehnologie de ultimă generaţie, care a venit cu oferte pe pachete de dotări, astfel încât nu am redus preţul maşinilor, dar am oferit o echipare cât mai bună“, a spus Vlad Rusu.

    În 2014 segmentul compact a reprezentat 45,5% din piaţă şi a crescut cu aproape 20% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „În 2014 vânzările Skoda au crescut cu peste 40% datorită unui cumul de factori. Pe lângă modelele compacte, am vândut puternic prin programul Remat la care s-au adăugat atât flote mici, cât şi flote mari livrate companiilor. Am avut inclusiv o flotă de peste 100 de maşini livrate“, a subliniat directorul de marcă.

    În cadrul programului Rabla, Skoda a vândut 1.800 de maşini, faţă de 992 în 2013, fiind numărul doi după Dacia în cadrul programului cu o cotă de 9% din totalul livrărilor prin Remat. „Ne-am propus ca obiectiv în Remat să atingem 10% din totalul vânzărilor, pentru a menţine aceeaşi cotă de piaţă“, a spus Vlad Rusu. În total, Skoda a vândut în ianuarie 520 de maşini, în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care prima lună din an este de obicei cea mai slabă.

    „Anul acesta nu ne-am propus o creştere absolută faţă de 2014, ci ne-am propus ca ţintă o cotă de piaţă de 10% din piaţa autoturismelor. În funcţie de cum va evolua piaţa, vom avea sau nu o creştere de două cifre“, a subliniat Rusu.

    În ceea ce priveşte piaţa totală, directorul mărcii Skoda se aşteaptă la o creştere de 5% în 2015, faţă de aproximativ 81.000 anul trecut. „Nu vedem o creştere spectaculoasă a vânzărilor. Desigur, se estimează creştere economică, însă noi am calculat o creştere ponderată a pieţei.“

    Totodată, anul trecut preţul mediu al maşinilor vândute de Skoda pe piaţa locală a crescut uşor faţă de 2013, în cea mai mare parte datorită pachetelor de opţionale.

    În total, persoanele fizice au reprezentat anul trecut circa 25% din vânzări, iar restul au venit dinspre companii, firme de taxi, rent-a-car sau alte vânzări speciale.