BusinessMagazin

Tag: companie

  • Venituri de 972 milioane lei pentru Tarom la 9 luni, în creştere cu 1%, şi pierderi mai mici cu 30%

     “Îmbunătăţirea rezultatelor se reflectă în principal prin menţinerea unui echilibru de numerar adecvat şi prin lipsa datoriilor restante către bugetul de stat sau orice alţi parteneri”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Compania a operat în această perioadă 12.532 de zboruri regulate, cu 188 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, transportând însă cu 2,6% mai mulţi pasageri faţă de primele 9 luni din 2012, datorită unei politici de îmbunătăţire a reţelei de rute.

    “Este esenţial ca Tarom să îndeplinească obiectivele propuse în planul de management pentru a putea trece pe profit în următorii ani”, a declarat Christian Heinzmann, director executiv-accountable manager al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata de executive search, in scadere in 2012

    In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara  reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor.  Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.

    Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.

    Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.

    Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.

    Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma  de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.
     

  • Accidentul aviatic din Rusia: Boeingul prăbuşit a avut şapte exploatanţi, inclusiv Blue Air. Avionul a mai fost implicat într-un accident

     Boeingul de tip 737-500 aparţinând companiei Tatarstan, care a efectuat primul zbor în 1990, a fost exploatat mai întâi de compania franceză Euralair Horizons, lichidată în 2005, apoi de către Air France, timp de trei ani, potrivit site-ului specializat AirFleets.fr.

    El a ajuns apoi la Uganda Airlines, care l-a exploatat aproape cinci ani, după care a servit trei ani în cadrul companiei braziliene Rio Sul. A aparţinut apoi firmei româneşti Blue Air, celei bulgăreşti Bulgaria Air şi a fost cumpărat de firma rusească Tatarstan.

    În decembrie 2001, pe când era exploatat de Rio Sul, a fost implicat într-un accident grav la aterizare pe aeroportul Belo Horizonte, în Brazilia, fără să provoace victime, potrivit agenţiei ruse Itar-Tass, care citează presa braziliană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Alfred H. Peet, omul care a revoluţionat industria cafelei

     El a fost şi sursa de insipiraţie pentru o generaţie de antreprenori din domeniu, inclusiv pentru fondatorii reţelei de cafenele Starbucks. Alfred Peet s-a născut în Olanda, unde a învăţat tainele negoţului cu cafea în timp ce curăţa maşinăriile şi făcea comisioanele pentru tatăl său, care avea o mică afacere în domeniul prăjirii cafelei. În adolescenţă s-a mutat în Londra, unde a urmat un stagiu de ucenicie în cadrul unei companii producătoare de cafea şi ceai.

    A călătorit apoi în Indonezia, unde a lucrat ca degustător de ceai, iar în 1955 a imigrat în San Francisco. După mai mulţi ani în care a locuit în SUA, la 49 de ani, Peet a decis să înceapă propria afacere cu cafea. Banii de început i-a avut de pe urma moştenirii, la moartea tatălui. A cumpărat un prăjitor de cafea şi a început să vândă cafea prăjită în mod tradiţional şi ceai într-un magazin deschis în apropierea Universităţii din California. 

    A hotărât să deschidă magazinul pentru că ştia că există şi cafea de calitate, dar nimeni din State nu o cumpăra. Îşi conducea afacerea după filosofia conform căreia ar trebui să existe cea mai mică distanţă posibilă între cel care prăjeşte cafeaua şi client. Pentru a-i face şi pe consumatori să înţeleagă acest lucru, a deschis în cadrul magazinului şi o cafenea în care ei puteau să deguste băutura gata preparată. În plus, a angajat oameni care să lucreze în call centere şi care, în afară de misiunea de a supraveghea comenzile, erau atenţi la recomandările referitoare la sortimente noi. În 1979, Peet a vândut compania unui competitor, Sal Bonavita, căruia i-a rămas mentor şi i-a ghidat paşii până în 1984. Câţiva ani mai târziu, Peet a răscumpărat totuşi compania împreună cu alţi investitori, printre care şi Jerry Baldwin, unul dintre fondatorii Starbucks.

    În prezent, există circa 200 de magazine Peet‘s Coffee în SUA, dintre care o mare parte în zone cu trafic mare, ca aeroporturile şi campusurile universitare. Expansiunea reţelei a fost mai înceată decât în cazul Starbucks, afacerea fiind axată pe vânzarea de boabe de cafea şi ceai, mai puţin pe comercializarea băuturilor gata preparate. În 2012, Peet’s a fost cumpărat de compania germană Joh. A. Benckiser (care a cumpărat şi producătorul de cafea Caribou Coffee) pentru 974 mil. dolari.
     

  • Atmosfera, relaţia cu şeful şi siguranţa locului de muncă, mai importante decât salariul

    Cercetarea a fost realizată prin chestionarea a 400 de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare absolvite sau în curs, majoritatea cu experienţă de muncă. Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani.

    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de către bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor, însă nu trebuie uitat faptul că acest studiu s-a desfăşurat tocmai în cadrul unui astfel de târg. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).

    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center, iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile care şi-au anunţat deja participarea la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de muncă, dar şi programe de internship şi oportunităţi în domeniul educaţiei. De asemenea, organizatorii oferă participanţilor şansa de a participa la o multitudine de workshop-uri şi conferinţe pe teme profesionale, precum şi posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanţă unu-la-unu în carieră, în compania unor consilieri specializaţi.
    Înainte să ajungă în Capitală, Târgul de Cariere a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj,  Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

    Fapte, compania organizatoare a Târgului de Cariere, a fost fondată la Cluj în 2006 şi mai organizează festivalurile Photo Romania şi Jazz in the Park.

     

  • Oficial Tarom: Avem două variante, fie ne îndreptăm spre zona de low cost, fie accesăm noi pieţe

     “Compania Tarom a fost nevoită să îşi revadă modelul de operare din cauza condiţiilor de pe piaţă. Presiunea venită din partea concurenţei şi a transportatorilor de tip low cost este fantastică. Compania Tarom trebuie să concureze pe piaţă cu alte 38 de companii aeriene, fiind cea mai crâncenă competiţie pe care a întâlnit-o în istoria sa”, a spus Marin.

    El a afirmat că, “din păcate”, analiza la care lucrează reprezentanţii Tarom evidenţiază doar două posibile direcţii pentru o companie de talia Tarom şi cu o reţea de rute de acest tip.

    “Fie a ne îndrepta spre zona de low cost, fie de a accesa noi pieţe. Analizăm posibilitatea de a reveni pe pieţele din Asia. Cu Statele Unite este un pic mai complicat, pentru că pe partea Americii de Nord competiţia este foarte foarte acerbă”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Marfă va disponibiliza anul viitor dintre angajaţi. Aceştia vor primi venit lunar de completare

     În luna august, când CFR Marfă era în proces de privatizare, Guvernul a decis că venitul lunar de completare pentru sprijinirea angajaţilor disponibilizaţi din companii de stat până la găsirea unui nou loc de muncă nu va mai fi acordat tuturor, ca până în prezent, ci doar salariaţilor concediaţi colectiv din anumite companii, printre care CFR S.A. şi CFR Călători, nu şi CFR Marfă.

    Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul va aproba însă o excepţie şi va decide ca acest venit de completare să fie acordat şi persanelor care urmează să fie disponibilizate de la CFR Marfă.

    “În baza angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale, CFR Marfă este angajată în procesul de privatizare până în luna mai 2015, fapt pentru care în cursul anului 2014 această societate va efectua disponibilizări colective de personal. Se propune exceptarea CFR Marfă SA de la prevederile articolului 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 29/2013 (în baza căreia disponibilizaţii CFR Marfă nu ar mai primi venit de completare-n.r.), astfel încât persoanele disponibilizate să beneficieze de venit lunar de completare. Această măsură este menită să atenueze tensiunile sociale ce pot fi determinate de disponibilizările colective efectuate de către CFR Marfă”, arată Guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Telekom va prelua pentru 546 milioane euro compania poloneză GTS, cu afaceri şi în România

     Compania este controlată în prezent de un consorţiu de fonduri de capital privat, cele mai importante fiind Columbia Capital, HarbourVest Partners, Innova Capital şi M/C Partners.

    “Noi investim contrar tendinţelor. GTS este un element suplimentar pentru dezvoltarea poziţiei noastre pe piaţa operatorilor integraţi, compusă din servicii de comunicaţii mobile şi fixe. Consolidarea poziţiei pe segmentul business este, de asemenea, un element central al strategiei noastre”, a declarat directorul financiar executiv al Deutsche Telekom, Timotheus Höttges, într-un comunicat transmis de cele două companii.

    Claudia Nemat, director Deutsche Telekom pentru Europa, a afirmat că cel mai mult vor avea de câştigat subsidiarele de telefonie mobilă ale grupului din Cehia şi Polonia, care vor obţine astfel accesul la infrastructura de linii fixe a GTS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Timpul costă bani. Compania care a plătit un milion de euro pentru o oră în minus

    CONTEXTUL: Piaţa de curierat n-a suferit pe parcursul ultimilor ani un declin. Ba chiar există zone de creştere evidentă, aşa cum sunt livrările pentru comenzile din comerţul online. Pe această piaţă, puternic fragmentată, DPD România este activă din 2008, după preluarea Pegasus.

    DECIZIA: Compania alocă an de an bugete pentru investiţii tehnologice, ca să-şi sporească eficienţa. Bugetul din 2012 s-a plasat la 400.000 de euro, iar anul acesta a ajuns la 600.000 de euro, bani ce au ţintit echipamentele tehnologice şi suportul lor.

    EFECTELE: În primele nouă luni ale anului DPD a înregistrat afaceri în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 34,8 milioane lei. În acelaşi interval şi profitul a avansat cu 16%, ajungând în jurul valorii de 500.000 de euro.

    TIMPUL COSTĂ BANI, IAR RITMUL ACCELERAT ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ LUCRURILE – DE LA DECIZII ÎN AFACERI SAU DE CUMPĂRARE ÎN MEDIUL ONLINE, DE PILDĂ – ADUCE PLUSURI SAU, DUPĂ CAZ, MINUSURI ÎN AFACERILE COMPANIILOR. Poate cele mai afectate sunt firmele de curierat, pentru care timpul are un corespondent cât se poate de concret în cifra de afaceri. Iar hotărârile care par simple şi de bun simţ la prima vedere, dar sunt mai complicate din prisma investiţiilor, au un rol hotărâtor.

    De pildă, un dispozitiv folosit de un curier DPD, care îi dă toate informaţiile necesare în timp real, pe rută, costă peste 1.000 de euro, fără a mai pune la socoteală şi costurile cu software-ul. Prin comparaţie, preţul este mai mare decât al unui smarphone care ar putea face aceeaşi treabă, dar care este mult mai fragil. Aceste echipamente scutesc ore bune din timpul pe care fiecare curier îl alocă pentru folosirea lor, „iar angajatul poate face, în acest interval, livrări, fiind mai eficient„, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Prin urmare, compania, deţinută de grupul GeoPost, subsidiară a La Poste din Franţa, a alocat în 2012 şi 2013 circa un milion de euro pentru echipamente şi software-ul aferent. Concret, cu acest tip de dispozitive „am îmbunătăţit timpul de lucru cu o oră pe zi, în cazul fiecărui curier„, detaliază Aldescu.

    IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ACESTUI AN AFACERILE AU CRESCUT CU PESTE 24% FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI TRECUT, ajungând la 34,8 mili-oane de lei. În acelaşi interval, şi profitul a marcat un plus de 16%, dar „din păcate nu a ţinut pasul cu creşterea cifrei de afaceri, fiind afectat de factori precum deprecierea leului în raport cu valutele„. Marja de profitabilitate a companiei se plasează la circa 5-6%. „Direcţiile pe care le urmărim pentru creşterea afacerilor sunt legate de o acoperire teritorială cât mai bună, dar urmărim îndeaproape ritmul dezvoltării comerţului online„, spune reprezentantul DPD România.

    El este încredinţat că în viitorul foarte apropiat bătălia din mediul online va fi aprigă, iar comercianţii din mediul virtual vor avea nevoie de „partea tehnică„ din spatele pozelor de pe site-uri, respectiv de livrări. „Tipicul magazin online nu are legătură cu transportul aerian, costurile putând fi mai mari decât preţul coletului„, spune reprezentatul DPD, firmă care este al doilea mare transportator rutier din Europa. La nivelul continentului, reţeaua DPD se ocupă de 3 milioane de trimiteri pe noapte. Spre comparaţie, „în România înregistrăm cam 3,5 milioane de trimiteri pe an„, firma având hub-ul principal la Sibiu şi centre de distribuţie la Bacău, Buzău, Bucureşti şi Braşov.

    În România firma are 5.000 de clienţi entităţi separtate, peste 90% dintre aceştia fiind IMM-uri. Comenzile de pe site-uri, dar şi cele din emisiunele comerciale TV au ajuns să reprezinte aproape o treime din rulajele afacerii, iar previziunile pentru următorii doi ani se referă la o creştere a ponderii până în jurul a 50%. „e-Commerce şi TV commerce se dezvoltă şi trebuie să fim prezenţi în el„, punctează Aldescu.

  • Capitalistul săptămânii: Arthur Dehon Little

    Interesul lui pentru chimie s-a născut după întâlnirea cu un chimist care făcea spectacole stradale din experimentele chimice în schimbul a zece cenţi. Little a început să experimenteze el însuşi în laboratorul şcolii, iar în 1881 a fost acceptat în cadrul Institutului American de Tehnologie din Massachusetts (MIT). S-a dovedit a fi un student talentat şi un cercetător iscusit, dar şi un bun comunicator, după ce a fondat revista campusului, The Tech.

    Totuşi, în cel de-al treilea an de facultate a fost nevoit să abandoneze studiile după ce i s-a oferit un post în cadrul companiei producătoare de hârtie Richmond Paper, iar familia lui avea dificultăţi financiare şi nu mai putea să îi finanţeze studiile. Little a fost promovat rapid în cadrul companiei, de la chimist începător la supraveghetor al fabricii. În cadrul Richmond Paper l-a întâlnit pe partenerul care avea să îl conducă spre consultanţă, Roger Griffin.

    Au deschis împreună laboratorul de analize Griffin şi Little: Ingineri Chimici. Compania s-a specializat în analize chimice pentru controlul calităţii. După moartea lui Griffin în urma unui accident de laborator, în 1893, Little a fondat Compania Produselor de Celuloză care avea ca activitate dezvoltarea de aplicaţii practice pentru celuloză. În 1900, Little a făcut un nou parteneriat, cu William Hultz Walkers de la departamentul chimic al MIT. În 1905, parteneriatul s-a încheiat ca urmare a întoarcerii lui Walker la conducerea Departamentului de Cercetare de Ştiinţe Aplicate de la MIT.

    În 1909, Little s-a lansat pe cont propriu şi a creat compania Arthur D. Little (ADL). Făcea în cadrul acesteia studii analitice, precursoarele studiilor pentru care firma a devenit apoi faimoasă. Succesul a venit în 1911, după ce a obţinut un contract cu General Motors. Little avea ca misiune organizarea primului departament de cercetare al companiei. În 1916, Canadian Pacific Railway i-a solicitat lui Little un studiu complex asupra resurselor naturale ale Canadei.

    Până în 1918, compania lui făcuse peste 16.000 de cercetări. Ceea ce începuse ca un laborator de analize s-a transformat într-o companie cu vaste opereţiuni de cercetare industrială, cu specialişti care lucrează în numeroase departamente. Ideea  lansată de Little, conform căreia inovaţia aduce afaceri profitabile, rămâne principiul fundamental al consultanţei moderne.