Tag: transport

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 septembrie

    16.09
    Eurostat publică datele despre costul muncii în T2 în UE şi zona euro

    17-21.09
    Târgul internaţional de mobilă şi echipamente pentru industria lemnului BIFE-SIM (Romexpo Bucureşti)

    17.09
    Comisia Europeană lansează un proiect de reglementare a pieţei substanţelor psihoactive

    17.09
    Eurostat difuzează datele privind comerţul exterior al UE şi al zonei euro în luna iulie

    17-29.09
    Expoziţia “Arhaic versus modern” (Muzeul Costumului Popular, Palatul Parlamentului, Bucureşti)

    18.09
    Comisia Europeană adoptă un cadru legislativ menit să prevină manipularea dobânzilor bancare

    18.09
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    19.09-17.11
    Expoziţia “Transporturile tradiţionale din România” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    20.09
    INSSE publică datele privind ocuparea şi şomajul în T2

    21.09
    Festivalul Metalhead Meeting, cu Hypocrisy şi Lake of Tears (Arenele Romane, Bucureşti)

  • Transportul public din 7 oraşe din România, disponibil în Google Maps. Cum funcţionează Google Maps Transit

     Google, în colaborare cu SimPlus şi Concept Apps, au inclus informaţii despre transportul în comun în oraşele Bucureşti, Ploieşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, la adresa maps.google.ro.

    Serviciul numit Google Maps Transit este util pentru a obţine indicaţii de orientare care includ de acum şi transportul public, pe lângă cele pentru maşini şi cele legate de mersul pe jos. Google Maps afişează toate rutele existente pentru a ajunge la o anumită destinaţie, cuprinzând toate liniile de transport în comun recomandate – metrou, autobuz, tramvai şi troleibuz, cât şi informaţii despre staţii şi rute.

    Serviciul de Transit este o nouă îmbunătăţire adusă hărţilor Google pentru a le face mai corecte, utile şi complete pentru români şi turiştii străini care călătoresc cu transportul în comun pentru a ajunge la următoarea destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Eurolines şi TUI TravelCenter, în creştere

    “O creştere substanţială, de 75%, s-a înregistrat în primele şase luni la vânzările de pachete turistice distribuite prin reţeaua TUI TravelCenter şi Eurolines”, se arată într-un comunicat al companiei.

    De asemenea, vânzările de bilete de avion au urcat cu 20%, iar activitatea de transport internaţional cu autocarul a crescut cu 8%. Reţeaua TUI TravelCenter şi Eurolines s-a extins cu 14 agenţii noi, la 77 de unităţi, fiind cea mai extinsă reţea de agenţii din România.

    Touring Europabus România este membră a grupului Eurolines deţinut de Dragoş Anastasiu. Grupul, care cuprinde 18 companii din România, Germania şi Republica Moldova, a avut în primul semestru o cifră de afaceri de 152,6 milioane lei, în creştere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut.Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, TUI Travel

     

     

  • Toamna ar putea aduce primăvara la bursa de la Bucureşti

    BURSA DE LA BUCUREŞTI A IEŞIT DIN VARA LUI 2013 CU EVOLUŢII MULT MAI BUNE DECÂT CELE RAPORTATE DE RESTUL INDICILOR BURSIERI DIN REGIUNE. Un clasament realizat pentru lunile de vară poziţionează bursa de la Bucureşti pe locul al şaptelea în lume, cu o creştere de 11% a indicelui BET, al celor mai lichide zece companii listate, peste avansul burselor din Cehia, Polonia şi Ungaria. În mod obişnuit, investitorii îşi trec portofoliile pe „pilot automat„ în lunile iulie şi august, însă nu a fost cazul în acest an. Teama că Fed, banca centrală a SUA, îşi va reduce din infuziile de capital i-a făcut pe mulţi dintre investitorii internaţionali să îşi reajusteze portofoliile prin vânzări masive de acţiuni din pieţele emergente fierbinţi (China, India şi Turcia) şi să îşi mute banii spre pieţe mai sigure şi mai ieftine.

    Deşi indicii româneşti au fost mai performanţi decât cei ai burselor din regiune, bursa de la Bucureşti încă este codaşă la capitolul lichiditate. Aprecierile cotaţiilor acţiunilor au avut loc pe o lichiditate scăzută, semn că nu au intrat bani noi în piaţă.
    „Creşterile pe bursa de la Bucureşti au avut loc pe volume mici. Fondurile străine de investiţii nu găsesc suficientă ofertă la Bucureşti„, spune Rareş Nilaş, directorul general al casei de brokeraj BT Securities.

    Bursa este însă pe cale să îşi îmbunătăţească oferta în această toamnă cu cel puţin doi emitenţi: Nuclearelectrica, compania care operează centrala de Cernavodă şi care produce circa 20% din necesarul naţional de energie, şi Conpet, cea mai mare companie listată pe piaţa RASDAQ, deţinătoare a monopolului pe transportul de ţiţei.

    Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) a producătorului de energie electrică Nuclearelectrica, prima astfel de ofertă derulată pe bursa de la Bucureşti după mai mult de cinci ani, ar urma să înceapă pe 9 septembrie. Prin vânzarea unui pachet de 10% din acţiuni, guvernul îşi propune să strângă între 284 mil. lei (64 mil. euro) şi 380 mil. lei (86 mil. euro).
    Investitorii şi brokerii locali aşteaptă cu sufletul la gură această ofertă, care ar urma să aducă pe bursă una dintre cele mai valoroase companii de stat. Listarea Nuclearelectrica ar aduce un plus de până la un miliard de euro la capitalizarea bursei locale şi ar creşte tranzacţiile zilnice cu câteva sute de mii de euro.

    Conpet (simbol bursier COTE), companie cu o valoare de piaţă de 370 mil. lei (83 mil. euro), este programată să fie transferată la cota bursei pe 5 septembrie. Conpet s-a listat pe piaţa RASDAQ în 2004, iar după nouă ani trece la piaţa principală a bursei. Astfel compania va intra şi pe radarul fondurilor de pensii, care înregistrează intrări lunare de peste 200 milioane de lei sub forma contribuţiilor obligatorii, însă le este interzis să le investească pe piaţa RASDAQ.

    IMPACTUL LISTĂRII NUCLEARELECTRICA AR PUTEA FI COMPARAT CU CEL AL UNUI DEZGHEŢ PE O BURSĂ IGNORATĂ DE INVESTITORI DIN CAUZA LIPSEI DE NOI COMPANII. Vânzarea de către stat a unui pachet de 15% din acţiunile Transgaz, companie listată din 2008 la bursă, a adus 2.500 de noi conturi pe bursă în această primăvară, iar brokerii se aşteaptă ca listarea Nuclearelectrica să aducă alte câteva mii de noi investitori. Bursa a pierdut circa 10.000 de investitori în ultimii cinci ani, din cauza scăderilor puternice cauzate de criză, dar şi a ofertei reduse de companii noi.

    „Un catalizator pentru piaţa locală în această toamnă sunt privatizările Nuclearelectrica şi Romgaz. Dacă guvernul respectă calendarul de listări şi avem stabilitate economică şi politică, bursa de la Bucureşti va avea de câştigat atât ca imagine, cât şi ca volume de tranzacţionare„, a spus Cristian Micu, directorul general al casei de brokeraj NBG Securities.

    Un posibil vestitor ar primăverii pe bursa de la Bucureşti, în care brokerii şi investitorii îşi pun mari speranţe, este noul director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Ludwik Sobolewski, cel care a condus bursa poloneză timp de şapte ani până în ianuarie 2013, a fost numit în iulie şi validat în august de Autoritatea de Supraveghere în funcţia de director general al BVB. De numele lui este strâns legată transformarea bursei de la Varşovia în cel mai mare operator bursier din Europa Centrală şi de Est, cu 890 de companii listate şi o capitalizare de 131 miliarde de euro, de şase ori mai mare decât cea a bursei româneşti. Speranţele bursei locale sunt că Sobolewski va replica modelul polonez la Bucureşti.

    Există însă şi riscuri ca toamna să nu aducă o revenire a bursei de la Bucureşti. Declanşarea unui conflict armat în Siria ar putea aduce presiune pe pieţele internaţionale de acţiuni, investitorii reacţionând de obicei la declanşarea unui război prin vânzarea de acţiuni şi refugierea în active mai sigure, precum titlurile de stat, obligaţiunile corporative şi aurul. În cazul unor corecţii majore pe pieţele externe de acţiuni, bursa de la Bucureşti va fi afectată. Un alt factor de risc este ca statul să amâne din nou listarea Nuclearelectrica, reprogramată de mai multe ori şi amânată fie din cauza unor aspecte juridice, fie din cauza contextului nefavorabil. Listarea Nuclearelectrica va fi un test pentru piaţa locală de capital, iar dacă oferta va fi subscrisă integral, există premisele ca listarea Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat rămasă în portofoliul statului, să intre în linie dreaptă.

  • Investiţiile în economie au scăzut în primul semestru. Ce domenii au consemnat, totuşi, creşteri

     “Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I 2013, au însumat 12031,2 milioane lei, reprezentând 43,1% din total, faţă de 52,0% în semestrul I 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 13504,0 milioane lei, reprezentând 48,3% din total, faţă de 40,2% în semestrul I 2012. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul II 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 4,2%, scădere înregistrată la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 18,6%. La utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi la alte cheltuieli s-au înregistrat creşteri cu 14,9%, respectiv cu 7,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogdan Găurean (PNL), numit secretar de stat la Transporturi la propunerea fostului ministru Fenechiu

     Decizia a fost semnată miercuri de şeful Guvernului.

    Tot miercuri, premierul Ponta a predat Ramonei Mănescu portofoliul Transporturilor.

    Găurean a fost director general adjunct la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi a fost propus la Ministerul Transporturilor de către fostul ministru Relu Fenechiu, în locul lui Septimiu Buzaşu, eliberat din funcţie în luna iulie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarul Elon Musk, model pentru Tony Stark

    Elon Musk s-a născut În 1971 În Africa de Sud. Pasionat de computere, Musk a creat până să împlinească 12 ani un joc video, numit Blastar, pe care l-a vândut pentru circa 500 de dolari. Studiile universitare le-a început în Canada, de unde s-a transferat la Universitatea din Pennsyl-vania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică. Ulterior a fost admis la Stanford, în California, pentru un doctorat în fizică.

    Nu a apucat să meargă la cursuri decât două zile. La fel ca în cazul altor antreprenori, mediul uni-versitar nu-i asigura viitorului miliardar spaţiul necesar pentru a-şi pune în practică proiectele. În 1995, la 24 de ani, Musk a renunţat la doctoratul de la Stanford pentru a-şi lansa prima companie, Zip2 Corporation, un ghid online al oraşelor pentru versiunile de pe internet ale New York Times şi Chicago Tribune. Compania a rezistat cu dificultate şi a trebuit să vândă pachetul majoritar unor in-vestitori pentru 3,6 milioane de dolari. În 1999, Compaq Computer Corporation a preluat Zip2 pen-tru 307 milioane de dolari, lui Musk revenindu-i 22 de milioane de dolari. Antreprenorul originar din Africa de Sud avea 28 de ani şi era milionar. În acelaşi an a pornit o nouă companie.

    Locul cu bani. În 1999, a lansat X.com cu 10 milioane de dolari din banii obţinuţi de pe urma vân-zării Zip2. X.com era un dezvoltator de sisteme pentru online banking, Musk fiind creditat cu inven-tarea metodei de transfer sigur al banilor folosind o adresă de e-mail a destinatarului. În 2000, X.com a cumpărat compania Confinity, care lansase un serviciu de transfer de bani numit PayPal. Musk a schimbat numele X.com/Confinity în PayPal şi s-a concentrat pe dezvoltarea plăţilor online. În 2002, eBay a cumpărat PayPal cu 1,5 miliarde de dolari, iar Musk a obţinut acţiuni eBay de 165 milioane de dolari din tranzacţie.

    Explorarea spaŢiului. În 2002, antreprenorul a înfiinţat SpaceX (Space Exploration Technologies). Compania vrea să construiască cele mai avansate rachete şi navete pentru călătorii spaţiale, cu un obiectiv pe termen lung de a facilita explorarea şi colonizarea altor planete. Compania a creat Fal-con 1, prima rachetă cu combustibil lichid dezvoltată privat care a ajuns pe orbită, precum şi naveta Dragon. În 2012, Dragon a devenit prima navetă comercială care a andocat la Staţia Spaţială Inter-naţională. Compania lui Musk a primit un contract de 1,6 miliarde de dolari de la NASA pentru 12 transporturi de bunuri către şi dinspre Staţia Spaţială. În 2011, SpaceX a început să lucreze la un proiect al NASA pentru transportul astronauţilor. Primele zboruri cu oameni la bord sunt aţteptate în 2015. În 2006, Elon Musk a înfiinţat, împreună cu vărul său Lyndon Rive, compania SolarCity, spe-cializată în produse şi servicii pentru sectorul energiei fotovoltaice.

    Tesla Motors. Proiectul cel mai important şi mai vizibil al lui Musk în prezent este Tesla Motors. Compania a reuşit să transforme autovehiculul electric din ceva excentric într-un produs de con-sum. Tesla construieşte modelul sport Roadster şi sedanul Model S, iar pentru viitor are în plan dezvoltarea unor maşini şi mai accesibile ca preţ.

    Model S, cu un preţ de 70.000 de dolari, câştigă clienţi şi de la rivalii Tesla, spune Musk, şi reali-tatea confirmă: persoane care au deţinut în trecut Toyota Prius sau Mercedes-Benz E-Class cum-pără maşinile Tesla. Toyota şi Daimler sunt investitori la Tesla şi clienţi ai companiei pentru bateriile folosite la alimentarea maşinilor electrice.
     

  • România va începe exportul de gaze spre Ungaria în decembrie

     România şi Ungaria au convenit să realizeze toate investiţiile necesare pentru importul-exportul de gaze prin conducta Arad-Szeged până în 2016, potrivit unui plan de administrare al Transgaz (TGN) elaborat de Consiliul de Administraţie al companiei de stat.

    Conducta Arad-Szeged a fost proiectată să transporte, la capacitate maximă, o cantitate anuală de 4,4 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa o treime din consumul anual al României.

    “Având în vedere importanţa regională a proiectului, precum şi valoarea ridicată a investiţiei, proiectul a fost propus pe lista proiectelor de interes comun la nivelul UE, listă care va fi adoptată până la finele acestui an”, potrivit documentului citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sulfina Barbu: Nini Săpunaru nu are experienţa necesară pentru postul de ministru al Transporturilor

     Sulfina Barbu a declarat, la RFI, că nu a fost surpinsă de nominalizarea lui Nini Săpunaru la Transporturi. “Nici nu aveam foarte mari aşteptări de la Partidul Naţional Liberal şi de la USL, pentru că, văzând garnitura de miniştri pe care au promovat-o, nu aveam aşteptări ca acum să vină cu o propunere care într-adevăr să poată fi apreciată”, a spus ea.

    Vicepreşedintele PDL consideră că Nini Săpunaru nu are experienţa necesară pentru postul de ministru al Transporturilor. “Din păcate, conform obiceiului USL, avem promovaţi oameni care nu neapărat că au experienţă în domeniul respectiv, ci probabil sunt bine poziţionaţi politic şi atât”, a susţinut Barbu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportul elevilor, decontat în limita a maximum 26 lei/lună pentru o distanţă de trei kilometri

     “Având în vedere diferenţele mari şi nejustificate ale tarifelor practicate de transportatorii care au asigurat până acum transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, propunerea Ministerului Finanţelor Publice privind decontarea abonamentelor de transport în limita a maximum 26 lei/abonament/lună pentru distanţa de 3 km este binevenită. Ea este de natură să asigure o mai corectă cheltuire a banului public, susţinând în acelaşi timp preocuparea Ministerului Educaţiei Naţionale de a asigura accesul la educaţie pentru categoriile vulnerabile”, se arată într-un comunicat de joi al MEN.

    Potrivit sursei citate, în anul şcolar 2012-2013, MEN a decontat, la nivel naţional, peste 150.000 de abonamente de transport, iar până acum nu s-a ţinut niciodată cont de diferenţele foarte mari dintre tarifele solicitate de transportatori în diferite locuri din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro