Tag: proiecte

  • Gheţea: Trebuie verificate preţurile proiectelor similare din fonduri UE. Diferenţele sunt foarte mari

    “Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 milioane de lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi”, a spus Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks about European Funds. Gheţea a adăugat că în aceste condiţii la nivelul noului minister al Afacerilor Europene sau al autorităţilor de managament trebuie să existe posibilitatea să fie făcute verificări ale preţurilor. “Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor, dacă creditul este calibrat corect”, a arătat Gheţea. La rândul său, Cătălina Meliţă, directorul general POS CEE-Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, a spus că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat, deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diferenţe extreme în topul mallurilor: cel mai bun proiect a încasat de 100 de ori mai mult decât cel mai slab

    Astfel, în timp ce Băneasa Developments, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a încasat anul trecut venituri de 29,8 milioane de euro din închiriarea mallului din nordul Capitalei, israelienii de la GTC au raportat un rulaj de doar 300.000 de euro pe firma Fajos, prin care este administrat mallul Galleria Suceava.

    Este adevărat că mallul din nordul Capitalei este de circa cinci ori mai mare decât cel din Suceava, dar tot rămâne o diferenţă a încasărilor medii pe metru pătrat de la 1 la 20. În timp ce proiectul din nordul Capitalei are în aria sa de cuprindere circa 300.000-400.000 dintre cei mai bogaţi români, Galleria este cel de-al treilea mall dintr-un oraş cu 100.000 de locuitori, reşedinţa unui judeţ în care salariul mediu este de 251 de euro, cu circa 100 de euro mai puţin decât media pe ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vizita premierului Boc în China: parteneriatul public-privat devine parteneriat public-stat

    Cu ocazia vizitei premierului Emil Boc în China, din această săptămână, partea chineză şi-a arătat interesul să participe la dezvoltarea a cinci mari proiecte: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, centrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan; trei dintre acestea figurează pe lista de obiective prioritare de infrastructură propuse în martie Guvernului de Consiliul Investitorilor Straini.

    La acestea se vor adăuga investiţii în domeniul minier şi o posibilă participare la privatizarea parţială a Transelectrica, când va avea loc listarea la bursă a pachetului deţinut de stat, prevăzută pentru sfârşitul anului. Premierul Boc a vorbit şi de o posibilă introducere a unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing, de deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei în România.

    Întors la Bucureşti, şeful Executivului a reacţionat la criticile opoziţiei, care a cerut un decont al deplasării în China şi s-a întrebat de ce România începe atât de târziu colaborarea de investiţii cu o ţară unde nici nu are ambasador.

    “Din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China – ale lui Năstase şi ale celorlalţi din guvern – şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji”, le-a spus premierul ziariştilor. Boc i-a recomandat liderului PSD, Victor Ponta, să-şi facă un inventar al activităţii lui ca ministru în guvernul Năstase şi al incapacităţii şi al impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China”.

    “Pentru prima dată guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că – punct cu punct – aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm”, a afirmat Emil Boc.

  • Reducerea cofinantarii proiectelor UE va aduce Romaniei economii de pana la 714 mil.euro

    Masurile propuse ar trebui sa contribuie la relansarea
    economiilor care se confrunta cu cele mai mari dificultati la
    nivelul UE, respectiv Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Letonia
    si Ungaria, se arata într-un comunicat al CE. Statele vor putea
    sa-si diminueze contributia în cadrul cofinantarii într-o perioada
    în care bugetele nationale se confrunta cu presiuni considerabile.
    Contributia UE va creste la 95%, daca acest lucru va fi solicitat
    de unul dintre cele sase state. Potrivit regulilor actuale,
    guvernele trebuie sa contribuie cu cel putin 15% din costul unui
    proiect aprobat, înainte ca Bruxelles-ul sa plateasca
    diferenta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul reduce drastic prefinantarea pe proiecte UE si retrage banii firmelor fara acte de rambursare

    Noul sistem va fi aplicat incepand cu sfarsitul lunii iulie, au
    declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale. Pana in prezent, Comisia
    Europeana aloca 15% ca avans pentru prefinantarea proiectelor, iar
    Guvernul acoperea diferenta pana la 30% din valoarea contractului.
    Multe dintre firmele care contracteaza insa prefinantarea nu mai
    trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel incat
    ministerele sa transmita la randul lor actele de decont la
    Bruxelles, iar Comisia Europeana nu mai elibereaza alti bani
    comunitari pana cand aceste deconturi nu sunt inchise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Toate proiectele cu rambursari UE bazate pe licitatii publice vor fi verificate

    “Procedura de licitatie publica se regaseste la toate
    ministerele si la toate ministerele am dispus aceasta verificare,
    pentru a ne asigura ca nu vom avea probleme cu facturile la Uniunea
    Europeana, deoarece aceste licitatii, in 90% din cazuri, sunt
    derulate de autoritatile locale, consilii judetene sau primarii.
    Atunci, am dispus verificari pe orizontala si pe verticala. Am
    dispus ca acele proiecte care au astazi rambursari cu Uniunea
    Europeana si se bazeaza pe licitatii publice sa faca obiectul
    evaluarii”, a spus Boc. Intr-un comunicat transmis de Autoritatea
    pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) se arata ca
    masura dispusa de premier de a se verifica implementarea tuturor
    proiectelor cofinantate din fonduri structurale si de coeziune
    aflate in derulare si de a nu se mai trimite pentru moment la
    Comisia Europeana declaratii de cheltuieli si solicitari de
    rambursare are ca obiectiv principal protejarea alocarilor
    financiare destinate Romaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunteti ONG si cautati finantare? Raiffeisen ofera 220.000 lei pentru proiecte sociale si de mediu

    Finantarea pentru un proiect este de minimum 3.000 de lei si
    maximul 22.000 de lei.

    ONG-urile vor putea concura pentru obtinerea acestei finantari prin
    intermediul Raiffeisen Comunitati, primul concurs online de
    proiecte sustinut de o banca din Romania, care isi propune sa
    sprijine atat financiar, cat si prin voluntariat si diseminare de
    cunostinte ONG-urile cu cele mai bune proiecte pentru comunitatile
    locale.

    Intre 18 iulie si 12 august, Raiffeisen asteapta scrisorile de
    intentie ale tuturor organizatiilor care doresc sa dezvolte un
    program de responsabilitate sociala si au nevoie de sustinere
    financiara partiala. Scrisorile de intentie vor fi selectate de
    catre voluntari ai Raiffeisen Bank, pe baza criteriilor mentionate
    in regulamentul de pe site-ul Raiffeisen
    Comunitati
    .

    Intre 29 august su 29 septembrie, proiectele ramase in competitie
    in urma selectiei scrisorilor de intentie vor fi vizibile pe
    site-ul mentionat, iar sustinatorii lor vor fi invitati sa le
    voteze. Castigatorii vor fi desemnati exclusiv pe baza numarului de
    voturi obtinut.

    Castigatorii vor fi anuntati pe 30 septembrie 2011.

  • BRD cauta pentru finantare ONG-uri care au proiecte pentru copii si tineri

    Valoarea financiara a sprijinului pe care BRD doreste sa il
    acorde in 2011 este de maximum 80.000 de lei pentru fiecare
    proiect, iar proiectele cautate sunt cele care pot ameliora accesul
    la educatie al copiilor aflati in situatii dificile, integrarea in
    munca a tinerilor defavorizati si scaderea gradului lor de
    dependenta de sistemul de asistenta sociala.

    Beneficiarii programului sunt copii si tineri cu varste cuprinse
    intre 3 si 25 de ani, aflati in situatii dificile, fie din punct de
    vedere social (provenind din centre institutionalizate, familii
    sarace, zone defavorizate), fie afectati permanent sau temporar de
    o deficienta fizica sau psihica usoara, dar care nu sunt complet
    dependenti de alte persoane.

    La acest program de responsabilitate sociala, denumit “Schimba un
    destin. Da valoare unei vieti”, participa prin donatii lunare 1.300
    de angajati BRD, ale caror sume donate sunt dublate de banca. In
    trei ani, programul a investit fonduri totale de 220.000 de euro,
    sprijinind 24 de proiecte anuale si un numar de 1.450 de copii si
    tineri aflati in dificultate.

    Proiectele propuse vor fi jurizate de un comitet al angajatilor
    BRD. Solicitarile din partea ONG-urilor se primesc pe adresa
    responsabilitatesociala@brd.ro.

  • Filme romanesti nou-noute

    Oricat de controversate, concursurile de proiecte organizate de
    Centrul National al Cinematografiei (CNC) sunt asteptate
    intotdeauna cu bucurie, pentru ca sunt practic singura sansa ca
    regizorii romani sa aiba fondurile necesare pentru a se aseza in
    spatele camerei de filmat, iar noi, la un an, doi sau poate trei
    dupa, in fata marelui ecran.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce dureaza atat de mult
    parcursul unui film romanesc de la castigarea concursului pana la
    aparitia lui in cinematografe, iata si raspunsul: nu numai ca
    realizarea unui lungmetraj poate dura chiar si mai bine de un an de
    zile, dar fondurile oferite de CNC sunt departe de a acoperi
    bugetul necesar realizarii lui. Dupa ce castiga concursul si obtin
    (in cazurile fericite) aproape jumatate din buget, producatorii si
    regizorii incep o mai lunga sau mai scurta perioada de convingere a
    altor companii de productie, de obicei straine, sa le finanteze
    filmele.

    Mai mult, odata ce productia a fost terminata, regizorii prefera
    sa-i faca premiera mondiala in cadrul unui festival important si
    adesea asteapta toamna pentru a o lansa in tara. De exemplu
    “Principii de viata”, in regia lui Constantin Popescu, a participat
    la concursul din noiembrie 2007, a primit finantare in 2008, s-a
    filmat in 2009, a avut premiera mondiala in 2010 la festivalul de
    la San Sebastian si va aparea pe ecrane din Romania in toamna lui
    2011.

    “Diaz”, noul film regizat de Bobby Paunescu (“Francesca”),
    porneste de la sangeroasele evenimente petrecute in 2001 in orasul
    italian Genova, cand autoritatile au atacat un grup de protestatari
    impotriva summit-ului G8 gazduit de oras, intr-unul dintre cele mai
    comentate abuzuri ale puterii din ultimul deceniu. Cu un scenariu
    semnat de italienii Daniele Vicari si Laura Paolucci, Paunescu va
    apela la companii de productie din Italia pentru a strange bugetul
    necesar.

    Al doilea punctaj l-a obtinut “Pozitia copilului”, un proiect
    care va fi produs de Hai-Hui Entertainment si regizat de Calin
    Netzer (a lansat anul trecut “Medalia de onoare”, productia care
    i-a adus lui Victor Rebengiuc premii de interpretare la TIFF si la
    cea mai recenta editie a galei Gopo), pe baza unui scenariu scris
    de Razvan Radulescu. Netzer ramane “in familie” cu acest film,
    subiectul invartindu-se in jurul unei mame sexagenare a carei
    relatie cu fiul sau de 30 de ani tinde spre patologic.

    Corneliu Gheorghita, cineastul roman naturalizat in Franta care
    a lansat anul trecut “Europolis”, se apuca acum de “Domnul de la
    curte”, un proiect scris de regizor in colaborare cu francezul Jean
    Samoullan. Premisa este cel putin misterioasa: un dezvoltator
    imobiliar pregateste renovarea unui vechi cartier din Toulouse.
    Cand o cripta dezafectata ii sta in cale, e hotarat se rezolve
    singur problema, dandu-i foc, doar ca ramane blocat acolo. Avand in
    vedere influentele fantastice din “Europolis”, este greu de
    prevazut directia experimentelor extreme ale protagonistului din
    “Domnul de la curte”.

    “Itaker” este coprodus de Mandragora Movies, compania
    castigatoare cu proiectul “Diaz”, dar va fi regizat de italianul
    Toni Trupia pe baza unui scenariu printre autorii caruia se numara
    si Michele Placido, actorul italian celebru pentru serialul
    “Caracatita” si devenit in ultimele doua decenii unul dintre cei
    mai prolifici regizori si scenaristi ai Italiei. Povestea se
    invarte in jurul unui baiat italian care porneste din nordul
    Italiei anilor ’60 spre Germania pentru a-si cauta tatal emigrat
    acolo.

    Dupa ce a semnat in 2009 “Cealalta Irina”, Andrei Gruzsniczki o
    obtinut aproape jumatate din fondurile necesare pentru realizarea
    proiectului “Evadarea”, produs de Icon Productions. Regizorul a
    descris filmul drept explorarea unei relatii de cuplu care trebuie
    sa faca fata presiunilor din exterior.

    Poate cel mai interesant proiect este “Noaptea vine in India”,
    cu un scenariu scris de Catalin Mitulescu (acesta este asteptat in
    2011 cu “Loverboy”) in colaborare cu regizorul spaniol Chema
    Rodriguez. Spaniolul se va ocupa si de regie, iar povestea este
    categoric cea mai exotica din materialul de fata: un italian pe
    moarte si menajera lui romanca pornesc intr-o calatorie spre India,
    pentru ca italianul vrea sa moara exact in locul unde a cunoscut-o
    pe iubirea vietii lui.

    “By Pass” va fi al treilea lungmetraj al lui Napoleon Helmis,
    dupa “Italiencele” (2004) si “Nunta in Basarabia” (2010) si in
    acelasi timp o incursiune pe taramul thriller-ului. Scenaristul
    Alin Ludu Dumbrava a descris proiectul drept “un thriller dramatic
    despre oameni obisnuiti in situatii neobisnuite”.

    CNC a acordat anul acesta fonduri si pentru trei scenarii ale
    unor regizori la debut. Cel mai mare punctaj l-a obtinut Razvan
    Savescu cu proiectul sau “America, venim!”, o comedie despre
    amuzantele experiente ale unor actori trimisi de Ziua Nationala in
    Statele Unite si Canada si care, pe langa reprezentatii, profita de
    calatorie pentru a obtine si niscaiva castiguri suplimentare. Tot
    la debut se afla si Iulia Rugina (cunoscuta pentru scurtmetrajul
    “Captivi de Craciun”), care pregateste “Breaking News”, o poveste
    despre un reporter ce-si pierde la un moment dat controlul.

    In sfarsit, “365 de Revelioane” (titlul este provizoriu) va fi
    regizat de Paul Negoescu pe baza unui scenariu scris de regizor in
    colaborare cu Vlad Trandafir si va explora o noapte fatidica din
    viata unui tanar de 30 de ani: chiar de Revelion, acesta este
    parasit de iubita si-si va ocupa urmatoarele ore cautand o veche
    dragoste, convins ca ea e, de fapt, mai potrivita pentru el.Vom
    putea vedea titlurile de mai sus cel mai devreme in toamna lui
    2012.

  • CNA amendeaza TVR pentru publicitate politica in favoarea PDL

    Cei trei au vorbit despre realizarile din Bucovina al
    Ministerului Dezvoltarii, condus de Udrea, in parteneriat cu
    autoritatile locale din Suceava si Botosani.

    CNA a apreciat ca interventiile acestora si prestatia
    moderatoarei pot fi considerate publicitate politica, cu atat mai
    mult cu cat emisiunea in cauza este realizata in coproductie cu
    Ministerul Dezvoltarii. Contractul dintre cele doua institutii
    finantate din bani publici ar trebui sa fie facut public, potrivit
    aceleiasi decizii a Consiliului.