BusinessMagazin

Tag: parlament

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.
     

  • Un membru al CNA face apel la Parlament să numească noi membri pentru ca instituţia să funcţioneze

    Valentin Jucan a făcut acest apel într-o declaraţie acordată jurnaliştilor prezenţi la şedinţa CNA de marţi.

    El s-a referit la faptul că, în prima parte a lunii noiembrie, vor expira mandatele a încă doi membri ai CNA (Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu, care se află în prezent în concediu), după încheierea recentă a altor două mandate (Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea). Pentru a putea funcţiona, CNA trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    “Fac un apel către Parlament de a numi în decembrie membrii CNA, pentru că altfel noi vom fi în situaţia de a şterge cu buretele tot ce s-a întâmplat în campania electorală. Şi tot ce s-a întâmplat în CNA anul ăsta se va reflecta în raportul MCV de anul viitor”, a spus Valentin Jucan.

    El a spus că numirea celor patru noi membri titulari ai CNA ar putea fi discutată în Parlament în decembrie, atunci când se va reuni plenul pentru bugetul pentru anul 2015.

    Valentin Jucan a făcut un apel şi la actualii săi colegi din CNA. “Rugămintea către colegi este aceea de a asigura joi, la ultima şedinţă (în care CNA mai poate funcţiona, n.r.), o modalitate prin care instituţia să funcţioneze pe perioada în care Consiliul nu poate funcţiona. Dacă nu se pot ţine şedinţele, asta nu înseamnă că Direcţiile (din cadrul CNA, n.r.) nu-şi pot face treaba”, a spus Valentin Jucan.

    El a mai spus că, dacă nu vor fi numiţi cei patru noi membri titulari ai CNA, Consiliul va intra “în colaps instituţional”.

    “Se cunoştea de mult timp că o să intrăm în acest colaps instituţional, pe care nu ni-l dorim. Nu pot să acuz Parlamentul că şi-a dorit să aducă instituţia în această situaţie, dar comoditatea cu care a tratat subiectul este extrem de periculoasă”, a spus Valentin Jucan.

    El a precizat că au fost discuţii în legătură cu ce este de făcut, ce se întâmplă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care CNA nu va mai funcţiona. “Şi, până la urmă, asistăm la un simulacru de monitorizare în prima parte a campaniei electorale şi, de fapt, singura parte de campanie pe care putem să o monitorizăm”, a spus Jucan. El consideră că monitorizările făcute de direcţiile de specialitate ale CNA pentru prima parte a campaniei au surprins doar “nişte lucruri puerile”. “Dacă doar atât a considerat Consiliul că sunt lucruri de sesizat, înseamnă că noi ne batem joc”, a spus Jucan.

    El a amintit că a făcut sesizări la CNA în legătură cu mai multe aspecte din campania electorală. “Când vor fi luate în considerare sesizările mele? Probabil în luna ianuarie, când vor fi şedinţe de plen (la Parlament, n.r.)” şi ar putea fi numiţi noi membri în Consiliu.

    “Fac un apel la Parlament să repornească motoarele instituţiei, cu Laura Georgescu sau nu, nu contează (…) Dacă o facem abia în luna ianuarie, prognozez că în luna februarie veţi asista la şedinţe ale CNA în care vor fi cumulate sesizări foarte multe pe radiodifuzor, adică vom avea pe ordinea de zi calupuri cu 10-15 reclamaţii, care vor primi nişte sancţiuni mici în comparaţie cu dezastrul care este în audiovizual (…) Cu mâna noastră vom da cu buretele peste tot ce s-a întâmplat în audiovizual în această campanie electorală”, a mai spus Valentin Jucan.

    Totodată, Valentin Jucan a spus că, dacă Parlamentul a dorit ca CNA să nu poată funcţiona în campania electorală, aceasta a fost o tactică greşită. “Dacă asta a fost gândirea şi tactica Parlamentului, a fost o tactică total greşită”, a mai spus Jucan.

  • Petro Poroşenko: Ucraina a votat masiv pentru o apropiere “ireversibilă” de Europa

    “Peste trei sferturi din alegătorii care au participat la vot au susţinut cu putere şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa“, a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie pentru naţiune difuzată la televiziune.

    Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne.

    Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.

    “Majoritatea alegătorilor s-au pronunţat în favoarea forţelor politice care susţin planul de pace (…) şi caută mijloace politice pentru a soluţiona conflictul”, a declarat Poroşenko. “Susţinătorii unei soluţii militare sunt în minoritate”, a adăugat el.

    Pe de altă parte, Poroşenko s-a felicitat pentru declinul Partidului Comunist (mai puţin de 3 la sută), care este pe cale să nu mai obţină vreun mandat de deputat în Parlament, pentru prima oară din 1993.

    “Tribunalul popular (…) a condamnat la moarte Partidul Comunist”, a declarat Petro Poroşenko. “Ucrainenii au aplicat o lovitură decisivă coloanei a cincea comuniste”, a continuat el.

    “Aştept constituirea cât mai rapidă a unei noi coaliţii” parlamentare, care va forma ulterior Guvernul, a atenţionat preşedintele ucrainean.

    Potrivit unor analişti, premierul actual Arseni Iaţeniuk, al cărui partid Frontul Popular a încheiat pe al doilea loc, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, ar urma să îşi păstreze postul.

  • Şeful securităţii Parlamentului de la Ottawa, salutat ca “erou” pentru că a ucis atacatorul

    Ofiţer al Jandarmeriei Regale a Canadei (GRC) timp de 29 de ani, Kevin Vickers, în vârstă de 58 de ani, ocupă din 2006 postul de Sergeant at Arms (sergent d’armes, în franceză) de la Camera Comunelor, însărcinat cu securitatea Adunării şi membrilor ei.

    Imediat după ce autorităţile canadiene au anunţat că un bărbat a fost ucis prin împuşcare în Parlament, la Ottawa, mai mulţi aleşi s-au întrecut în a-l elogia pe Vickers, în pofida faptului că poliţia refuză, pentru moment, să precizeze evenimentele care au condus la moartea unui militar canadian postat în faţa unui monument militar.

    “Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru Sergeant at Arms Kevin Vickers şi forţele de securitate canadiene. Adevăraţi eroi”, a afirmat ministrul Justiţiei Peter MacKay într-un mesaj postat pe Twitter.

    Ministrul pentru foşti combatanţi Julian Fantino şi-a exprimat într-un mesaj postat pe Twittter “recunoştinţa profundă faţă de Sergeant at Arms Kevin Vickers şi serviciile de securitate pentru altruismul lor”.

    Senatoarea Linda Frum a postat o fotografie în care apare Vickers şi mesajul “Un erou (…) care a împuşcat atacatorul”.

    Mai mulţi jurnalişti acreditaţi la Parlament subliniau, de asemenea, asupra gestului şefului securităţii Camerei, între care Mercedes Stephenson de la postul CTV, care a scris într-un mesaj postat pe Twitter “acţiuni eroice ale Sergeant at Arms Kevin Vickers astăzi (miercuri). El a salvat vieţi”.

    Un reporter de la postul public CBC Kady O’Malley a scris într-un mesaj postat pe site-ul de miniblogging “amintiţi-mi să-l strâng în braţe pe Kevin Vickers când îl văd data viitoare”.

    Sergeant at Arms este un post moştenit de la monarhia britanică. Purtând un costum tradiţional negru, bicorn şi spadă, el conduce coloana care-l escortează pe preşedintele Camerei Comunelor în cursul sesiunilor parlamentare.

  • Violeta Bulc şi Maros Sefcovici au primit aviz pozitiv în comisiile de specialitate din Parlamentul European

    Principala schimbare constă în faptul că socialiştilor le-a fost atribuit cel de-al treilea post de vicepreşedinte dintre cele şapte stabilite în cadrul viitoarei Comisii Europene, în urma promovării comisarului slovac Maros Sefcovici.

    “Dorim ca noua Comisie să-şi înceapă mandatul la 1 noiembrie. Nu dorim ca (Jose Manuel) Barroso să supravieţuiască în plan politic”, a afirmat liderul grupului social-democrat din Parlamentul European, italianul Gianni Pittella.

    Remanierea Comisiei a fost necesară după ce slovena Alenka Bratusek a fost respinsă de eurodeputaţi la audierile din comisiile de specialitate ale PE.

    Social-democratul slovac Maros Sefcovici, desemnat iniţial comisar pentru Transporturi, a fost ulterior propus vicepreşedinte pentru Energie şi Climă. Portofoliul pentru Transporturi i-a fost încredinţat noii candidate slovene, liberala Violeta Bulc, vicepremier în Guvernul condus de Miro Cerar.

    Noi audieri au fost organizate luni seară la Strasbourg pentru cei doi candidaţi, iar slovena Violeta Bulc şi slovacul Maros Sefcovici au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului European. Conservatorii din Parlamentul European i-au recomandat însă slovenei Violeta Bulc “să-şi perfecţioneze cunoştinţele acumulate în doar patru zile cu privire la politica europeană în domeniul Transpoturilor”.

    Votul de învestitură a noii Comisii Europene urmează să se desfăşoare miercuri, conform programului stabilit, şi va fi precedat de un discurs al lui Jean-Claude Juncker, care va anunţa, cu această ocazie, programul echipei şi va face precizări în legătură cu o serie de modificări.

    Ungurul Tibor Navracics va pierde, astfel, portofoliul pentru Cetăţenie, încredinţat grecului Dimitris Avramopoulos, în timp ce socialistul Frans Timmermans ar urma să primească şi domeniul dezvoltării durabile, potrivit unor surse europene.

    Noul şef al Executivului european urmează, de asemenea, să precizeze cum vor fi administrate competenţele celor şapte vicepreşedinţi şi ale comisarilor pe care aceştia îi vor coordona. “În cazul unui conflict între Vladis Dombrovskis (vicepreşedinte pentru Euro) şi Pierre Moscovici (comisar pentru Afaceri Economice), eu voi decide”, a afirmat Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare trimisă preşedintelui liberalilor europeni, Guy Verhofstadt.

    Noua echipă a Comisiei Europene are un profil politic mai pronunţat decât al Comisiei Barroso în exerciţiu, în condiţiile în care printre membrii săi se află trei foşti premieri (finlandezul Jyrki Katainen, letonul Valdis Dombrovskis şi estonul Andrus Ansip), doi foşti miniştri de Externe (Frans Timmermans şi italiana Federica Mogherini) şi doi foşti miniştri ai Economiei (Pierre Moscovici şi daneza Margrethe Vestager).

    Noua Comisie Europeană mizează, la votul prevăzut miercuri în plenul PE, pe susţinerea celor trei mari grupuri politice din Parlament: conservatorii din PPE, socialiştii şi liberalii, aliaţi într-o amplă coaliţie şi cu majoritate în Legislativul european.

    Verzii au denunţat însă “micile aranjamente între prieteni” şi a atras atenţia că acestea “fac jocul euroscepticilor în Europa”. Cei 50 de eurodeputaţi ai grupului au fost îndemnaţi să voteze împotriva unei Comisii “fără convingere şi fără viziune pentru Europa”, după cum a acuzat francezul Yannick Jadot.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Ponta, întrebat cum va vota, ca deputat, cererea DNA privind arestările: Eu mă ocup cu Guvernul

    Premierul Victor Ponta a fost întrebat, vineri, la finalul unei vizite făcute la fabrica de vagoane Astra Călători Arad, cum comentează cererea DNA de arestare preventivă a lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi cum va vota PSD această cerere.

    Ponta a răspuns că se ocupă de Guvern şi nu comentează problemele justiţiei.

    “Eu mă ocup cu Guvernul, cum probabil că ştiţi deja. Eu cu Guvernul, dânşii cu justiţia. Să nu încurcăm lucrurile”, a afirmat el.

    Întrebat totuşi cum va vota, în calitate de deputat, această cerere, Ponta a refuzat să răspundă, spunând: “Încă o dată, mă ocup cu Guvernul, vreau să văd cum merge economia României, iar problemele care ţin de justiţie nu le comentez”.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a semnat şi transmis, vineri după-amiază, cererea prin care DNA solicită avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, au precizat pentru MEDIAFAX oficiali din minister.

    Referatul prin care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz pentru arestarea celor doi deputaţi a fost transmis procurorului general al României, de unde a ajuns la ministrul Justiţiei, care l-a trimis Camerei Deputaţilor.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam, de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cei doi sunt urmăriţi penal, iar acţiunea penală în cazul lor a fost pusă în mişcare.

    Ion Adam este acuzat că, în cursul anului 2012, le-a solicitat judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să admită o cale extraordinară de atac, în favoarea lui Gheorghe Sturdza Paltin, naşul de cununie al deputatului. În 17 aprilie 2012, cei doi judecători au pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău.

    Imediat după decizia Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Gheorghe Sturdza, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, “a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată”, au mai arătat procurorii.

    În acelaşi dosar al DNA, au fost puşi sub control judiciar judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, după ce instanţa supremă a respins, vineri, propunerea de arestare formulată de procurorii anticorupţie. Tot vineri, magistraţii instanţei supreme au emis mandate de arestare preventivă pe numele lui Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas, în timp ce în cazul lui Jenică Poenaru şi al lui Sorin Ion Iacob au luat măsura arestului la domiciliu.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Preşedintele comisiei SIE cere audierea conducerii Serviciului după declaraţiile lui Băsescu – VIDEO

    ”Pentru că domnul preşedinte a prezentat şi unele documente, pentru că îl încriminează într-un fel sau altul şi pe fostul director al Serviciului, şi domnia sa spunea că după acest incident nici nu a mai purtat legătura cu serviciul prin intermediul domnului Meleşcanu, ci prin adjuncţii domniei sale, care sunt ofiţeri, vrem să avem o discuţie cu domnul Predoiu, care este în acest moment interimar la conducerea serviciului, să vedem dacă cele afirmate de domnul preşedinte se adeveresc sau nu”, a spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a spus că discuţiile vor avea loc cu mai mulţi oficiali din conducerea SIE.

    El a menţionat că speră ca audierile să aibă loc ”cât de repede”.

    ”Dacă voi reuşi şi cât de repede voi reuşi să convoc colegii, care după cum ştiţi sunt în campanie electorală şi e greu să-i aduni, dar eu voi încerca să-i adun”, a precizat Calimente, întrebat când vor avea loc audierile.

    De asemenea, el a susţinut că emiterea hotărârii de guvern prezentată de Traian Băsescu, cu caracter nesecret, a deconspirat activitatea SIE.

    ”În condiţiile în care există acea hotărâre de Guvern, numai că cea dinainte făcea referire direct la instituţie, pe când tocmai asta acuza preşedintele, că sub semnătura domnului Ponta s-a făcut o altă hotărâre, prin care erau făcute adăugiri şi prin care s-a şi deconspirat tipul de activităţi al Serviciului, având în vedere că în prima hotărâre acea parte era secretizată”, a mai afirmat Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cum a transmis Teodor Meleşcanu adresa privind ofiţerii acoperiţi, dacă i s-au solicitat precizări în acest sens.

    ”În momentul când preşedintele a făcut acele afirmaţii eu am primit un telefon de la domnul Sârbu, care este vicepreşedintele Comisiei, să convocăm comisia. Pentru că eram acasă, în colegiu, era joi sau vineri când s-a întâmplat acest lucru, am aşteptat până luni să vin la Bucureşti să convoc comisia. Spre surprinderea mea, când am ajuns la Parlament, la comisie, deja era răspunsul venit, spunându-ni-se că instituţia s-a autosesizat”, a spus Calimente.

    El a confirmat că răspunsul transmis de Meleşcanu preciza că nu sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern.

    ”Am convocat comisia şi am comunicat ceea ce se putea comunica din el. În esenţă, ideea că nu se confirmă, la vremea respectivă, cele afirmate de preşedinte”, a mai declarat Calimente.

    El a fost întrebat dacă precizarea era legată de ofiţeri acoperiţi sau erau inclusă şi categoria foştilor ofiţeri.

    ”Că nu sunt ofiţeri acoperiţi era la vremea respectivă răspunsul”, a menţionat deputatul PNL.

    De asemenea, el a menţionat că documentul nu făcea referire la ”posibili foşti ofiţeri acoperiţi”, dar făcea referire la faptul că şeful statului ”a solicitat informaţii în mod repetat serviciului, iar domnul Meleşcanu spunând că nu i-a dat niciun fel de răspuns, conform legii”.

    ”Aţi văzut că preşedintele tocmai acest lucru îl reclama aseară. Şi domnia sa aseară a subliniat foarte clar că el nu a cerut lista ofiţerilor acoperiţi ai serviciului, ci dacă în Guvern există ofiţeri acoperiţi”, a mai spus Calimente.

    Preşedintele Comisiei SIE a fost întrebat cine poate avea astfel de informaţii dacă nu şeful statului.

    ”Conform legii, la informaţia pe care a cerut-o preşedintele, pentru că aţi văzut că a făcut şi dânsul o specificare. Nu a cerut lista tuturor ofiţerilor acoperiţi, a cerut lista dacă sunt ofiţeri acoperiţi în Guvern. Şi la acest segment cred că este îndrituit să aibă acces”, a mai declarat deputatul PNL.

    El a menţionat că, în cazul în care Comisia de control va constata că anumiţi oficiali din conducerea SIE au încălcat legea, nu va putea face altceva decât să sesizeze organele în drept, respectiv Parchetul Militar.

     

BusinessMagazin