BusinessMagazin

Tag: medici

  • Percheziţii la un spital privat din Timişoara, unde ar fi fost decontate tratamente fictive

     Potrivit unor surse judiciare, percheziţia are loc în condiţiile în care există suspiciuni că unitatea medicală ar fi făcut internări fictive de pacienţi şi ar fi trecut în evidenţe tratamente medicale care în realitate nu au fost făcute, iar apoi a încasat bani de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), în perioada 2011-2013.

    Conform aceloraşi surse, prejudiciul adus statului s-ar ridica la peste 1,5 milioane de lei.

    Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului Judecătoriei Timişoara, iar la descinderi participă şi poliţişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Nicolăescu, despre greva medicilor: Fac presiuni fără să ţină cont că suntem în discuţii

     “O parte din medicii care au luat această decizie, ori nu vor să ne audă, ori nu ţin cont. Fiecare este liber să facă ce crede de cuviinţă. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu Coaliţia a mai rămas doar un singur punct în discuţie. Fără să ţină cont că suntem în discuţii, fac presiuni. Fiecare este liber să facă ce vrea. Noi ne facem datoria şi căutăm soluţii, şi facem acest lucru pentru că asta este datoria noastră, indiferent dacă se face presiune sau nu”, a spus Eugen Nicolăescu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Angajaţii din sistemul sanitar sunt în grevă japoneză, de luni până miercuri, timp în care vor purta banderole tricolore, fără a opri activitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • Reprezentantul farmaciei din Parlament: Livrăm la comandă medicamente, dar fără preţuri preferenţiale

     “Este vorba de un punct de curierat farmaceutic, nu o farmacie, care va funcţiona în cadrul cabinetului medical din Parlament. Aici nu depozităm medicamente. Cei care solicită să cumpere un medicament din acest punct de curierat farmaceutic vor fi serviţi în 2-4 ore, timp în care medicamentul respectiv este adus de la farmacia Policlinicii 10 (CMDTAMP – n.r.) din strada Washington printr-un curier”, a declarat Rădulescu marţi, pentru MEDIAFAX.

    Medicamentele compensate vor fi eliberate de la acest punct doar celor care au reţete de la medicii din cadrul policlinicii, a mai spus Rădulescu.

    El a adăugat că preţurile practicate nu sunt subvenţionate de stat, nu sunt preferenţiale, ci sunt aceleaşi cu cele din farmacia care funcţionează în cadrul CMDTAMP şi apar pe site-ul acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone investeşte 270.000 de euro în pregătirea personalului medical

    “Centrul  National de Formare In Asistenta Medicala de Urgenta in Coordonarea Accidentelor cu Multiple Victime” are o suprafata totala de 500 m2 si a fost amenajat in fosta cladire de Primiri Urgente a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta, Targu Mures. Costurile totale pentru constructia si dotarea noului centru se ridica la 1.293.000  euro.

    Dotarea centrului a fost realizata din fonduri ale Ministerului Sanatatii, Fundatia pentru SMURD si Fonduri Europene prin programul POSDRU, dar şi prin contributia Fundatiei Vodafone care a finantat, in cooperare cu Fundatia pentru SMURD, renovarea cladirii si modernizarea ei. “Cladirea in care a functionat anterior unitatea de primiri urgente si care a fost mutata la sfarsitul anului 2012 se afla intr-o stare avansata de degradare. De aceea au fost necesare investitii semnificative pentru a o aduce la nivelul de astazi, si in acest sens, inalta noastra apreciere si recunostinta se indreapta catre partenerul nostru, care este alaturi de noi din 2003  – Vodafone Romania si Fundatia Vodafone Romania“ a declarat Raed Arafat, Presedintele Consiliului Director, Fundatia pentru SMURD si Subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii.

    “Suntem alaturi de SMURD si Fundatia pentru SMURD de 10 ani in multe dintre proiectele lor care au ca scop salvarea de vieti omenesti. Parteneriatul nostru a imbracat diverse forme, de la dotarea ambulantelor cu echipamente de transmisiuni de date si video, pana la achizitia de masini de interventie, iar acum, reabilitarea acestui centru de formare de care Romania are atata nevoie. Suntem bucurosi ca putem sustine, atat prin tehnologie de varf, cat si prin finantarea oferita de Fundatia Vodafone, progresul comunitatii”, a spus Inaki Berroeta, CEO Vodafone Romania.

    “Centrul  National de Formare In Asistenta Medicala de Urgenta in Coordonarea Accidentelor cu Multiple Victime” va gazdui anual peste 50 de cursuri de formare, sesiuni de pregatire teoretice si practice. Cursurile vor fi, in mare parte, gratuite, iar numarul celor care vor beneficia de aceasta pregatire specializata depaseste 1000 de persoane pe an. Centrul este dotat cu un sistem  avansat de simulare virtuala in caz de dezastre, la cele mai inalte standarde europene,  cu ajutorul caruia  personalul de interventie din diferite institutii va putea fi confruntat cu situatii reale, incluzand cutremure, accidente de tren, accidente aviatice etc.

    Fundatia Vodafone Romania este o organizatie non-guvernamentala romaneasca cu statut caritabil, distincta de operatiunile comerciale ale companiei, infiintata in 1998. Pana in prezent, Fundatia Vodafone Romania a investit peste 15 milioane Euro in proiecte desfasurate de organizatiile non profit partenere.

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele operaţii la Marie Curie

    Cinci operatii au fost facute de o echipa de medici italieni, condusa de Profesorul Alessandro Frigiola, in cadrul unei misiuni pilot care a inceput la Spitalul Marie Curie pe 23 septembrie 2013 si s-a incheiat pe 26 septembrie.Medicii au realizat miercuri si prima interventie cardiologica la angiograf: unei fetite de 30 de ore i s-a facut o septostomie, procedura  de urgenta care i-a salvat viata oferindu-i mai mult timp pentru a ajunge la operatia de care are nevoie.

    Aceste prime interventii au deschis activitatea chirurgicala in Centrul de excelenta pentru malformatii cardiace de la Spitalul Marie Curie. Misiunea medicala a fost organizata in cadrul pro¬gra¬mu¬lui de Dezvoltare a chirurgiei cardiovasculare pediatrice initiat de Ministerul Sanatatii, in coope¬rare cu Clinica San Donato din Milano si Asociatia Bambini Cardiopatici nel Mondo.Activitatea chirurgicala incepe anul acesta la Bucuresti cu misiuni medicale periodice si va deveni tot mai sustinuta si fluenta in perioada urmatoare. Echipa de la San Donato, care are experienta deschi¬derii multor centre similare in toata lumea, va sustine dezvoltarea centrului de la Marie Curie pentru urmatorii trei ani. Multumim Ministerului Sanatatii, initiatorul acestui program atat de necesar in situa¬tia in care sute de copii romani care nu pot fi tratati in tara sunt trimisi in strainatate pentru operatiile fara de care nu pot supravietui.


    “E un inceput pentru un proiect de 3 ani care va creste numarul de pacienti operati in Ro¬ma¬nia de la 200-300 pe an la 700-800 de copii pe an. A fost o lipsa de incredere la inceput,  acum sper ca lumea intelege ca mergem mai departe oricate piedici ar aparea. Exista tot sprijinul de la cel mai inalt nivel si e foarte impoartant ca avem aici un management foarte activ”, a declarat Dr. Raed Arafat, Subsecretar de Stat la Ministerul Sanatatii. 
     

  • Mai mult de jumătate din populaţie oferă recompense financiare personalului medical

    Studiul a fost iniţiat la începutul acestui an pe 1154 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, rezidenţi în mediul urban.
    62% dintre ei au afirmat că au fost nevoiţi să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.  Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7%  medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituţie.
    În urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, 24% dintre pacienţi sunt  trimişi către centre medicale publice pentru investigaţii suplimentare şi proceduri complexe.

    În situaţia ipotetică în care în următoarele trei luni pacienţii s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceştia ar apela la o instituţie medicală publică. Apelarea la instituţiile medicale private se regăseşte în intenţiile pacienţilor într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curăţenie (57%) şi timp scurt de aşteptare (56%).Pacienţii sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat, ar trebui remuneraţi ţinându-se cont de evaluarea primită din partea pacienţilor.

    Studiul conţine date extinse privind serviciile medicale şi asistenţa farmaceutică, oferind informaţii pe regiuni geografice, categorii demografice, preferinţele consumatorilor pentru instituţiile medicale publice şi private, percepţiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât şi de farmacist şi topuri ale instituţiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienţii au clasat Spitalul Universitar Bucureşti pe poziţia numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central şi Spitalul de Urgenţă Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Aşadar, în momentul de faţă, Spitalul de Urgenţă Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziţie, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziţia 6 pe poziţia numărul 3.
    De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife şi-a menţinut poziţia de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.

    În ce priveşte încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătăţii în ultimii ani, în topul clasamentului se află Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităţilor din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziţie, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Preşedintele Colegiului Medicilor.

  • Spitalul Colţea, despre asistentul care a vrut să vândă sângele destinat unui pacient: A fost începută o anchetă internă

     “Conducerea Spitalului Clinic Colţea a aflat cu indignare în cursul zilei de 27.09.2013 de fapta comisă de un salariat al său. Prima măsura de urgenţă luată imediat a fost interzicerea accesului salariatului la pacienţi. Concomitent s-a demarat o anchetă internă care este în curs de derulare şi ale căror concluzii le vom face cunoscute”, au spus reprezentanţii unităţii sanitare.

    Totodata, Spitalul Colţea a colaborat cu organele de anchetă, oferind toate datele solicitate.

    “Conducerea Spitalului Clinic Colţea va lua toate măsurile în această situaţie, pe care o considerăm deosebit de gravă şi cu care nu ne-am mai confruntat până în prezent”, au mai spus reprezentanţii unităţii sanitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actorul Alexandru Arşinel, aşteptat pentru analize la Cluj după ce s-a simţit rău

     Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Dan Luscalov, a declarat, luni, că, în funcţie de rezultatul unor analize, actorul Alexandru Arşinel ar putea fi reinternat în cadrul ICUTR.

    “Domnul Arşinel este aşteptat, luni, pentru analize şi investigaţii medicale la ICUTR, după ce analizele efectuate de colegii de la «Carol Davilla» din Bucureşti au relevat o deteriorare a stării sale de sănătate, situaţie pe care actorul a pus-o pe seama stresului cauzat de mediatizarea negativă a cazului său de transplant. În funcţie de rezultatul analizelor, domnul Arşinel ar putea fi reinternat. Există şi posibilitatea ca, în urma rezultatelor analizelor, să i se schimbe medicaţia şi să se întoarcă la Bucureşti”, a spus Luscalov.

    Potrivit acestuia, stresul poate fi un factor care să ducă la deteriorarea stării de sănătate a unui bolnav care a suferit recent un transplant.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro