Silvio Berlusconi domina viata politica a Italiei inca din 1994
si daca trebuie gasit un vinovat pentru situatia in care se afla
acum Italia, el este acela, scriu jurnalistii de la Business
Insider.
The Economist l-a numit, intr-un cover story, “omul care a distrus
o intreaga natiune”, material pentru care premierul italian a dat
publicatia in judecata.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
“Companiile locale cumpara in general euro, in timp ce
tranzactiile facute de jucatorii straini sunt marcate puternic de
evolutiile de pe pietele externe”, afirma Dumitru. Aversiunea
crescanda fata de risc de pe pietele externe a lovit si leul, si
alte monede din regiune, astfel incat “leul nu a putut profita de
anuntul Fitch privind imbunatatirea ratingului Romaniei, care a
fost plasata in categoria recomandata investitorilor, iar
aprecierea leului s-a dovedit de scurta durata”.
Leul a atins, marti, cel mai scazut nivel fata de euro din acest
an, cu o rata de schimb de 4,28 lei/euro, dupa ce in cursul
tranzactiilor a depasit inclusiv pragul de 4,29 lei/euro. Bursa a
cazut, la randul ei, cu 2%. Fenomenul este departe de a fi limitat
la Romania, toate bursele si pietele valutare est-europene
traversand un moment de volatilitate crescuta, din cauza noii
acutizari a problemei datoriilor suverane din zona euro.
Atentia speculatorilor s-a focalizat mai nou pe Italia, considerata
brusc urmatoarea vulnerabilitate a zonei euro dupa Grecia, in
conditiile in care problema datoriei grecesti n-a fost inca
rezolvata, facand obiectul reuniunilor din aceasta saptamana ale
oficialilor europeni. Randamentele obligatiunilor italiene au
crescut, iar in media au inceput sa apara deodata analize despre
vulnerabilitatile Italiei, ba chiar speculatii despre cine ar putea
urma dupa Italia si Spania in spirala prabusirii zonei euro
(raspunsul, previzibil de anul trecut pentru oricine a urmarit
aceste speculatii, fiind ca urmatoarea vizata ar fi Franta). Pe
acest fundal a intervenit, marti, si retrogradarea de catre Moody’s
a Irlandei in categoria de rating speculativ, la doar cateva zile
dupa un verdict similar pentru Portugalia.
Raiffeisen prevede insa ca episodul de depreciere a leului va fi de
scurta durata, pastrandu-si estimarea privind un curs de 4,15
leu/euro pentru finele lunii septembrie.
Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
Lisabona.
Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
obligatiunilor emise pana acum.
Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
portugheze.
Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
“acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
tavalugul datoriei publice imense a tarii.
Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
minora).
Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
tuturor”, conform Wall Street Journal.
Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
obligatiunile grecesti si cele franceze.
Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
intr-o criza a datoriilor publice.
Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
(GALERIE FOTO)
Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
transmite BBC.
Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.
Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
(celelalte).
“Pare clar ca vointa italienilor este neta in privinta tuturor
temelor supuse votului”, a declarat Il Cavaliere intr-un comunicat
al serviciilor sale. Potrivit rezultatelor inca partiale ale
Ministerului de Interne, majoritatea zdrobitoare a italienilor,
intre 95 si 96 la suta, au votat in favoarea referendumului, pentru
abrogarea legilor Guvernului lui Berlusconi in aceste domenii. El a
apreciat ca “Guvernul si Parlamentul au datoria sa accepte pe
deplin raspunsurile date la referendum” privind energia nucleara,
imunitatea sa juridica si privatizarea apei (administrare si
tarife).
“Imi place Romania. Si romanii!”, a spus razand Silvio
Berlusconi, dupa ce a iesit din biserica, fiind intrebat de
jurnalisti daca ii place Romania.
Anterior, Berlusconi a avut convorbiri tête-à-tête cu presedintele
Traian Basescu. Discutia dintre premierul italian si seful statului
roman a durat circa o ora, dupa care Silvio Berlusconi a participat
la un dejun oferit de catre presedintele Basescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vizita premierului Berlusconi in Romania este programata pentru
doua zile, luni si marti” , au aratat sursele citate. Bogdan
Aurescu si Alfredo Mantica, secretari de stat in ministerele de
Externe roman si italian, au anuntat in ianuarie ca o noua sedinta
de guvern romano-italiana va avea loc la Bucuresti, la inceputul
lunii mai. O astfel de reuniune a fost organizata la Roma in
octombrie 2008 si condusa de Berlusconi impreuna cu premierul
Tariceanu.
Potrivit agentiei ONU, aproximativ 1.200 de persoane au murit
incercand sa traverseze Marea Mediterana incepand din 25 martie
pana acum. Mii de imigranti se pregatesc in continuare sa ajunga in
Europa, conform UNHCR, care indeamna statele europene sa le ofere
gazduire refugiatilor.
Problema afluxului de imigranti a devenit un cosmar pentru
autoritatile europene, in special pentru cele din Italia, care s-au
confruntat deja cu un val de 24.000 de imigranti din Tunisia la
vremea revoltelor de acolo, in urma cu cateva luni. Dimensiunea
vaselor care aduc imigranti africani de la Tripoli in portul
Lampedusa, unele dintre ele chiar cu cate 800 de pasageri, ar fi o
dovada pentru Roma ca plecarea lor are loc cu acordul autoritatilor
libiene, scrie New York Times: ministrul de externe Franco Frattini
a declarat recent ca guvernul Gaddafi a folosit multa vreme
emigratia spre Europa ca forma de “represalii contra Europei si a
Italiei” si ca “nu este vorba de o imigratie generata de disperare,
asa cum e in cazul refugiatilor adevarati, ci de un instrument
criminal folosit de regimul Gaddafi”. Frattini a adaugat ca aceasta
“strategie” ar putea fi folosita ca dovada contra lui Muammar
Gaddafi la Curtea Penala Internationala.
Imigrantii nu sunt numai din Libia, ci si din Bangladesh,
Burkina Faso, Eritrea, Etiopia, Ghana, Coasta de Fildes, Sierra
Leone, Somalia sau Senegal. Multi au ajuns la Tripoli platind sute
de dolari unor intermediari care ii ajuta sa ajunga la port si sa
se imbarce in vasele spre Europa.
La sfarsitul cursurilor de patru saptamani, zece dintre cei mai
talentati si motivati studenti vor fi recompensati cu sapte zile in
cadrul unui magazin de inghetata, unde vor putea lua decizii si vor
avea discounturi daca isi vor cumpara aparate de facut
inghetata.
Universitatea a fost fondata in 2003 ca o divizie de training a
Carpigiani Group, care produce aproximativ 70% din aparatele de
facut inghetata din lume. Ofera peste 9.000 de cursuri in intreaga
lume.
“Am vrut sa facem mai multe pentru a promova una dintre
mancarile italienesti preferate in intreaga lume”, a declarat
Andrea Cocchi, directorul general al companiei.
Universitatea are sediul in Bologna, in nordul Italiei si are
laboratoare de gatit dotate cu ultimele modele de aparate de facut
inghetata. Ofera cursuri in zece limbi straine.