Centrul comercial va face parte din proiectul imobiliar Barcanesti, a carei valoare investitionala se ridica la peste 250 de milioane de euro, potrivit informatiilor furnizate de catre dezvoltatorul proiectului, compania Plusvag. Proiectul se va intinde pe o suprafata totala de 101,63 hectare, urmand sa fie finalizat integral in 2012.
Proiectul Barcanesti va include trei zone: Barcanesti Residential va fi format din blocuri cu trei si opt etaje, precum si case, la care se adauga doua gradinte, o biserica, o banca, un centru medical, un parc si un lac, dar si locuri de joaca si zone de agrement sportiv. Compania Plusvag a anuntat ca, la finalizarea proiectului, 33 de hectare din suprafata ansamblului rezidential va reveni municipalitatii orasului Ploiesti.
Cea de a doua componenta a proiectului, Barcanesti Business, va avea o suprafata de 23,5 hectare, urmand sa includa cladiri de birouri, un hotel care ar urma sa fie clasificat la patru stele, mai multe centre de conferinte, spatii verzi, restaurante, locuri de parcare si o zona de sport si de agrement.
Cea de a treia zona, Barcanesti Barcanesti Commercial Area, va ocupa 16 ha din suprafata totala a ansamblului si va prespune ridicarea unui centru comercial care va fi dezvoltat de catre compania portugheza Sonae Sierra. Acesta va fi cel de al doilea proiect al portughezilor pe plan local, dupa ParkLake Plaza din Bucuresti.
De asemenea, compania va dezvolta un centru comercial si in Craiova, avand in portofoliu si mall-ul River Plaza din Ramnicu-Valcea. Cele trei proiecte ale Sonae Sierra aflate in dezvoltare vor atrage investitii totale de 600 de milioane de euro potrivit declaratiilor anterioare ale reprezentantilor companiei.
“In 2-3 luni speram sa finalizam cu autorizatiile de constructii pentru infrastructura, urmand ca imediat sa demaram lucrarile" au declarat reprezentantii Plusvag. "De ce am ales “Barcanestiul” pentru dezvoltarea acestui proiect? Este extrem de aproape de Ploiesti, un oras dinamic si in plina dezvoltare, dar si la numai 20 de minute distanta de Bucuresti. Este situat langa autostrada A1 si este un loc deschis care respira", a mai spus Vaz Antunes, administrator al Plusvag.
“Un al treilea aeroport in Bucuresti trebuie sa fie privat”, spune fostul director al Directiei de Aviatie Civila din Ministerul Transporturilor, Sorin Stoicescu. Opinia lui Sorin Stoicescu este influentata de modul in care este gestionat, ca trafic si costuri, Aeroportul International Henri Coanda. “Un investitor privat s-ar uita mai mult la eficientizare si la separarea fluxurilor de trafic in asa fel incat sa atraga si un operator low-cost, si aviatie generala, si curse de linie sau orice alte variante, deoarece un aeroport trebuie sa fie o afacere si nu un steag pe care sa il tii sus”, spune Sorin Stoicescu.
Varianta unui aeroport privat s-a mai auzit in Bucuresti. S-a discutat mult timp si inca se afla pe agenda Ministerului Transporturilor varianta constructiei unui al treilea aeroport avand ca investitor statul roman. In oricare dintre variante, un al treilea aeroport in Bucuresti ar presupune o serie de costuri, o serie de obligatii pentru incadrarea lui in sistem, dar si o serie de probleme pe care investitorul, fie el de stat sau privat, va trebui sa le ia in calcul. In primul rand insa, are Bucurestiul nevoie de un al treilea aeroport?
Michael Stanciu, directorul companiei de consultanta in infrastructura Search Corporation, afirma categoric ca da: “Consideram ca ar fi util un al treilea aeroport in Bucuresti, in special din cauza posibilitatilor limitate de extindere a celor doua aeroporturi existente, Baneasa si Otopeni”. Varianta ca respectivul aeroport sa fie privat ar schimba peisajul actual, insa Michael Stanciu nu poate estima, in absenta unui studiu de oportunitate, cand ar putea sau ar trebui sa intre acesta in functiune.
Cu toate acestea, directorul Search Corporation spune ca cea mai urgenta nevoie a Bucurestiului este constructia (care ar dura oricum aproximativ trei-patru ani) a unui aeroport public dotat cu un compartiment aparte pentru aviatia de business (privata). “Structura ideala din punctul de vedere al necesarului de aeroporturi, in opinia noastra, ar fi urmatoarea: doua aeroporturi publice, eventual Otopeni si un nou aeroport in zona de sud a Bucurestiului, si un aeroport pentru business si alte curse speciale – inclusiv cu posibilitatea de operare a elicopterelor, cum este actualul Baneasa”, spune Michael Stanciu.
Momentul cand un nou aeroport ar trebui sa fie pus in functiune este considerat foarte important de catre Aleodor Francu, director al ROMATSA si fost director tehnic, timp de zece ani, al aeroportului de la Otopeni: “Marile metropole occidentale s-au trezit tarziu ca mai au nevoie de inca un aeroport, pe langa infrastructura pe care o aveau deja, asa ca Ministerul roman al Transporturilor ar trebui sa se gandeasca din timp ca infrastructura aeroportuara va trebui schimbata in curand, deoarece actuala este limitata”.
Trezirea prea tarziu a metropolelor occidentale s-a soldat, in opinia lui Aleodor Francu, cu constructia aeroporturilor la zeci buni de kilometri de orase, deoarece nu au mai fost gasite terenurile propice pentru o astfel de constructie. Iar un amplasament pentru un aeroport nu poate fi oricum: “Un asemenea teren are nevoie sa respecte niste reguli: de inaltime a cladirilor din zona, infrastructura care conecteaza terenul de oras trebuie sa fie rezonabila, ar fi bine sa existe in zona si o gara, eventual una prin care sa treaca mai mult decat trenuri personale, iar o alta conditie este ca odata ce un investitor cumpara un teren in acest scop, sa il treaca imediat in PUZ ca viitor aeroport, pentru a se tine seama de el in proiectarea zonei”, spune Francu.
Sefului ROMATSA i se pare corect ca Primaria nu numai sa ia in calcul constructia aeroportului, dar si sa-i anunte pe solicitantii de autorizatii pentru casa de viitorul proiect: “Sunt multe persoane care probabil nu vor sa locuiasca langa un aeroport si este corect ca ele sa stie de la momentul zero care sunt conditiile si planurile pentru acea zona”. Asigurarea acestui teren inca de pe acum ar fi o miscare foarte importanta pentru un potential constructor al unui aeroport, deoarece inca exista terenuri goale si accesibile ca pret, iar varianta care sa includa si exproprieri sau alte complicatii nu ar fi de dorit.
Directorul ROMATSA spune ca serviciile de trafic aerian sunt automat acoperite de catre compania sa in cazul unui nou aeroport, pentru ca, odata aprobata constructia aeroportului de catre autoritati, firma este obligata sa ofere aceste servicii. Conditia principala este dotarea aeroportului cu aparatura solicitata de catre ROMATSA, fara de care compania de trafic aerian nu poate conecta aeroportul la sistem.
“Echipamentele sunt o parte importanta din investitie, iar fara acestea aeroportul nu poate fi functional”, explica Francu. Care sunt etapele unei asemenea investitii? Michael Stanciu incepe enumerarea etapelor de dupa achizitia terenului, care pot insemna in actualele conditii de piata o parte de asemenea importanta a investitiei. “Primii pasi care se fac sunt studiile de prognoza privind necesitatea si oportunitatea, studiile geotehnice; urmeaza studiile de obstacolare, dupa care urmeaza proiectarea si executia componentelor aeroportului”, arata specialistul Search Corporation.
Componentele sunt pistele, caile de rulare si cea pentru interventii, terminalele de pasageri si de cargo, spatiile de parcare si imbarcare/debarcare, hangarele, turnul de control (operat de ROMATSA) si constructiile auxiliare, precum sistemele de securitate si de utilitati. Conform lui Michael Stanciu, necesarul pentru un aeroport de capacitate medie, cum s-a vehiculat pentru Bucuresti, ar avea urmatoarele coordonate: 800.000-1,5 milioane de pasageri pe an, o capacitate de operare a terminalului de pasageri de 200 pana la 400 de persoane pe ora si o singura pista cu lungimea cuprinsa intre 2.200 si 3.000 de metri.
Romania a ratat atragerea concernului auto german Daimler pentru constructia unei fabrici de 800 mil. euro, nemtii optand dupa mai multe luni de analiza pentru amplasarea noii capacitati de productie in Ungaria, la 80 km de Budapesta.
Cititi mai multe despre argumentele care au facut pe Daimler sa aleaga Ungaria pe www.zf.ro
EIIC urmeaza sa construiasca unitati de productie in Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Algeria si Vietnam, precum si in Romania, ca urmare a dezvoltarii puternice a activitatilor de constructii in statele respective.
"Speram ca in urmatoarele doua luni sa achizitionam terenul si sa incepem constructia in toamna acestui an, daca nu in urmatoarea iarna. Noul proiect va fi mai mic decat cel de pe autostrada A1 si va necesita investitii cu aproximativ 20-25% mai mici decat cele in ProLogis Park Bucharest A1", a declarat Vlad Dumitrescu, market officer ProLogis Romania.
Seful companiei americane pe plan local a precizat ca noul proiect va fi amplasat in zona de Vest a tarii. "Pe termen mediu avem ca obiectiv sa devenim numarul 1 in ceea ce priveste cota de piata", a mai spus Dumitrescu, adaugand ca printre orasele vizate pentru dezvoltarea unui parc logistic se afla Constanta si Cluj-Napoca.
Compania dezvolta in acest moment ProLogis Park Bucharest A1, care va avea o suprafata totala de 290.000 de metri patrati, investitia fiind estimata la 150 de milioane de euro. "Inchirierea a mers extraordinar de bine, avem cerere dubla fata de ceea ce putem oferi acum".
ProLogis a finalizat pana acum doua cladiri cu o suprafata de peste 50.000 de metri patrati, acestea fiind inchiriate in totalitate inainte de finalizare de companii printre care se numara importatorul de componente auto Augsburg International si companiile de logistica Cargo Partner, Kuehne&Nagel si Omega Transport&Logistics.
Inca doua cladiri din ProLogis Park Bucharest A1 vor fi finalizate in urmatoarele doua luni, urmand sa aiba aproximativ 50.000 mp, in timp ce la finalul anului 2009 vor fi finalizati minim 50.000 mp, existand si posibilitatea ca suprafata sa fie dubla. ProLogis Park Bucharest A1 este dezvoltat la kilometrul 23 al autostrazii Bucuresti – Pitesti, acesta fiind primul proiect local al dezvoltatorului ProLogis, cel mai mare dezvoltator si administrator de spatii logistice pe plan global – valoarea estimata a activelor detinute de companie se ridica la 36,3 miliarde de dolari.
Segmentul spatiilor industriale este de altfel cel mai slab dezvoltat segment al real estate-ului autohton, analistii companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox estimand ca suprafata totala a parcurilor logistice din Romania va ajunge la 870.000 de metri patrati, in crestere de la 530.000 de metri patrati in 2007.
Suprafata totala redusa face ca randamentele pentru cumparatori sa se mentina la un nivel ridicat, de aproximativ 8%, ceea ce inseamna ca un cumparator ar recupera investitia in aproximativ 12 ani si jumatate.
Adrian Capraru, chief operating officer al companiei de intermediere imobiliara CBRE Eurisko, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca nevoia de spatii industriale va creste foarte mult in urmatorii ani. „Ca urmare a dezvoltarii tuturor acestor mall-uri, logistica va fi urmatorul pas. Toti construiesc, toti vor sa se mute, dar o sa-si dea seama ca nu au cu ce sa transporte si unde sa depoziteze ceea ce au”, declara Adrian Capraru. In plus, acesta considera ca chiar si in eventualitatea in care nu toate cele peste 100 de mall-uri si centre comerciale anuntate se vor construi, tot vor exista peste cativa ani macar 30 de centre comerciale noi, comerciantii urmand sa aiba nevoie de spatii de depozitare.
Compania suedeza este nemultumita de introducerea unor noi prevederi legislative in Polonia, care ingradesc oportunitatile de dezvoltare si investitiile in sectorul de profil.
"La Nokia se verifica daca s-a dat ajutor de stat sau nu. De exemplu, daca dai terenul gratis se considera ca e ajutor de stat, iar ca sa dai asa ceva in primul rand trebuie sa notifici", a explicat Orban.
Ansamblul se va numi Adnana Residence si va fi format din patru vile, fiecare fiind construita intr-un stil arhitectural diferit fata de celelalte. "Am ales aceasta varianta fiindca am mers in multe ansambluri rezidentiale de case si toate arata ca o scara de bloc, aceeasi fatada, acelasi gard, daca nu esti atent ai putea sa intri in casa unui vecin", a spus directorul executiv al companiei, Andrei Apetrei.
O alta caracteristica diferentiatoare pentru ansamblul dezvoltat de catre QCM va fi aceea ca pentru incalzire se vor folosi pompe de caldura si panouri solare. "Am calculcat ca prin pompele de incalzire se vor reduce costurile lunare pentru proprietar cu circa 75%. Luam apa de la 60 de metri sub pamant, care are 10 grade Celsius, o redam in sol la o temperatura de patru grade, iar cu cele sase castigate putem incalzi toata casa", a mai spus directorul companiei.
Investitia pentru fiecare vila este estimata la aproximativ 600.000 de euro, Apetrei precizand ca estimeaza un profit de minim 50%, preturile de vanzare urmand sa fie astfel de circa 900.000 de euro. "Daca voi avea mai multi clienti interesati voi organiza o licitatie. Una dintre vile am rezervat-o pentru noi (n.red. dezvoltatorii) iar pe restul trei le voi vinde", a mai spus directorul QCM.
Constructiile au fost deja incepute, data estimata a finalizarii fiind decembrie 2008. Complexul va cuprinde si un heliport si cate un ponton pentru fiecare casa, intreg proiectul avand si un generator propriu de curent. Finantarea proiectului a fost asigurata din fonduri proprii (aproximativ 75%) si prin credite bancare.
Potrivit ultimelor date disponibile, Quantum Consulting & Management, care are ca domeniu de activitatea consultanta imobiliara si intermedierea tranzactiilor cu terenuri, a avut in 2006 o cifra de afaceri de 181.000 de euro si un profit de net de aproximativ 108.000 de euro. Compania include si o companie de constructii, care si-a inceput activitatea la finalul anului trecut.
Reprezentantii dezvoltatorului au mai declarat ca aceasta va fi prima investitie in domeniul imobiliar, compania avand in portofoliu 30.000 de metri patrati de teren in aceeasi zona. "Avem teren si in Delta Dunarii, in zona Letea, unde intentionam sa construim anul viitor o unitate hoteliera", a mai spus Andrei Apetrei.