BusinessMagazin

Tag: femei

  • Oraşul locuit doar de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Ce trebuie să facă bărbaţii ca să poată intra in oraş – FOTO

    În Noiva do Cordeiro trăiesc peste 600 de femei, cu vârstele cuprinse între 20 şi 35 de ani. Unele dintre ele sunt căsătorite, dar soţii lor trebuie să trăiască şi să lucreze în altă parte, scrie Daily Mail.

    În această comunitate rurală din sud-estul Braziliei, femeile se află la conducere şi au propriul set de reguli. Femeile care sunt căsătorite şi au familii trebuie să-şi trimită soţii şi fii care au împlinit 18 ani să lucreze departe de casă, putând să se întoarcă doar în weekend.

    “Oraşul nostru e mai frumos, mai organizat şi mult mai armonios cu femeile la conducere”, spune Rosalee Fernandes pentru publicaţia britanică. “Împărţim totul, chiar şi pământul pe care-l muncim. Nimeni nu se află în competiţie cu nimeni. Ne strângem să ne uităm la telenovele, ne împrumutăm haine şi ne vopsim unghiile”, a adăugat ea.

    Problema este că este dificil de găsit un bărbat singur care să nu fie rudă sau căsătorit deja cu o vecină. “Toate visăm să ne îndrăgostim şi să ne căsătorim. Dar ne place să trăim aici şi nu vrem să fim nevoite să plecăm din oraş pentru a putea găsi un soţ”, a spus Nelma Fernandes.

    Astfel comunitatea de femei invită bărbaţii să li se alăture, cu o singură condiţie. “Trebuie să-şi dea acordul să facă ceea ce spunem şi să trăiască după regulile noastre”. 

     

     

  • Portretul robot al femeii de afaceri din România

    44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.

    Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.

    Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).
    Domeniile preferate de femei sunt comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi).

    Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).

    “Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, spun experţii KeysFin.

    Spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.

    Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani.

    “Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii KeysFin

  • Zebra care forţează şoferii să încetinească

    Două femei din Gujarat, India au realizat o zebră care-i forţează pe şoferi să încetinească. Zebra este pictată 3D pe asfalt, iar şoferilor le apare ca şi cum drumul ar fi blocat şi trebuie să încetinească. Designul inovator ar putea salva zeci sau sute de vieţi.

    Să sperăm doar că niciun şofer nu frânează brusc şi provoacă o coliziune în şir.
     

  • Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

    Potrivit unui sondaj realizat de Stratoscale, salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată, informează Fortune.

    În cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă,. după cum se poate vedea în graficul de mai jos.


    Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

  • Teama de numarul 4 sau faţă de ideea că gravitaţia s-ar putea modifica.17 fobii de care nu stiai că există – GALERIE FOTO

    Pe lângă fobiile cunoscute, precum teama de păienjeni sau frica de înălţimi, există numeroase alte fobii, recunoscute ca afecţiuni medicale, de care marea parte a oamenilor nu a auzit niciodată.

    1. Tetrafobia – teama faţă de numărul 4

    Sursă foto: bigpicture.ru

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • 8 femei care au schimbat istoria lumii şi vieţile oamenilor prin ştiinţă. Printre ele, o româncă

    Trebuie să recunoaştem că, de-a lungul istoriei, puţine femei au reuşit să se impună într-o lume organizată prin excelenţă de către bărbaţi.

    Dificultatea cu care reprezentantele sexului frumos au încercat să remarce a fost şi mare în cadrul unor domenii precum sunt cele ştiinţifice.

    Cu toate acestea, au existat (şi încă mai există) femei care şi-au adus o contribuţie importantă la crearea lumii în care trăim astăzi cu toţii. Printre cele mai importante figuri feminine din lumea ştiinţifică s-au remarcat personalităţi precum: Rosalind Franklin, Lise Meitner, Frances Kelsey, dar şi românca Ana Aslan.

    Noi vă propunem să aflaţi poveştile a opt dintre cele mai cunoscute cercetătoare pe care le-a dat până acum omenirea:

    Hedy Lamarr (Hedwig Keisler, 1914-2000)

    Puţină lume ştie că actriţa de origine austriacă a fost inventatoarea unui dispozitiv care a precedat sistemele de comunicaţie wirelles, folosite astăzi pe smartphone-uri, tablete sau GPS. Prototipul funcţiona cu ajutorul undelor radio şi folosea salturile de frecvenţă pentru a bloca interceptarea informaţiilor transmise.

    Cititi continuarea pe www.descopera.ro

  • Femeile preţuiesc imaginile de pe dispozitivele personale mai mult decât bărbaţii, dar nu le protejează

    Peste jumătate (53%) dintre femei preţuiesc fotografiile şi filmuleţele pe care le păstrează în telefoane mai mult decât orice altceva de pe dispozitivul respectiv, incluzând aparatul însuşi (56%) – comparativ cu 39% dintre bărbaţi, conform unui studiu Kaspersky Lab şi B2B International. Cu toate acestea, chiar dacă peste un sfert dintre femei îşi fac griji în legătură cu siguranţa în mediul online a acestor imagini, multe dintre respondente tot nu îşi iau măcar câteva măsuri de precauţie elementare, se arată într-un comunicat Kaspersky.

    Studiul a arătat şi că, dacă femeile au tendinţa să facă publice fotografii cu ele (48%) şi cu persoane cunoscute lor (40%), într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, care înregistrează procente de 43%, respectiv 33%, tot ele (29%) au ca principal motiv de îngrijorare siguranţa fotografiilor şi a filmuleţelor, în cazul în care un infractor cibernetic ar obţine acces la dispozitivul lor. O femeie din trei se teme că aceste imagini sau informaţii ar putea fi publicate într-un context nepotrivit sau fără consimţământul lor, făcându-le să se simtă jenate sau rănite (30%) sau chiar afectându-le relaţiile cu cei din jur (31%).

    Cu toate acestea, multe dintre ele nu pot aprecia cât de vulnerabile sunt la atacuri cibernetice – doar 19% dintre respondente cred că ar putea fi ţinta unui atac, comparativ cu 27% dintre bărbaţi. Drept urmare, nu îşi iau măsuri de precauţie pentru a proteja fotografiile şi alte informaţii sensibile stocate în telefon. Spre deosebire de bărbaţi, 19% dintre femei recunosc că nu îşi protejează dispozitivul cu o parolă, iar 14% nu folosesc nicio soluţie de securitate.

    Această lipsă de conştienizare a riscurilor este confirmată de faptul că, într-un sondaj recent, 27% dintre femei recunoşteau că nu fac backup la informaţiile de pe dispozitivele lor, riscând astfel să piardă toate fotografiile, filmuleţele şi fişierele, în cazul în care pierd sau le este furat aparatul. Comparativ, bărbaţii sunt mai pregătiţi, 80% spunând că fac backup.

    “Nu este surprinzător că femeile folosesc şi preţuiesc informaţiile păstrate pe dispozitive conectate la Internet diferit de bărbaţi. Dispozitivele joacă un rol important în păstrarea şi împărtăşirea cu ceilalţi a amintirilor frumoase şi în menţinerea relaţiilor, prin intermediul email-ului şi al mesajelor. Femeile sunt mai îngrijorate de impactul emoţional asupra altora, în situaţia de pierdere sau atac asupra dispozitivelor. Nu doar celebrităţile ar trebui să se teamă de ce s-ar putea întâmpla dacă imaginile din viaţa lor privată ar fi expuse în public. Acest lucru poate fi prevenit numai prin câteva măsuri elementare de securitate”, a spus David Emm, Principal Security Researcher, Kaspersky Lab.

    Pentru a-i împiedica pe infractorii cibernetici să acceseze imagini, materiale video şi alte informaţii importante, fişierele păstrate pe dispozitivele digitale ar trebui protejate cu parole şi criptate. De asemenea, ar trebui să se facă backup la fişiere în mod constant, astfel încât, dacă dispozitivul este furat sau stricat, să nu fie pierdute pentru totdeauna. Dacă aceste informaţii sunt distribuite undeva sau copiate, ar trebui să fie criptate, astfel încât să rămână protejate chiar dacă ajung pe mâinile cuiva rău-intenţionat. Kaspersky Total Security – multi-device protejează datele de pe mai multe aparate, permiţându-le femeilor – şi bărbaţilor – să se bucure de dispozitivele lor mobile, la adăpost de ameninţările cibernetice.

  • O treime din IMM-urile din România sunt deţinute de femei; jumătate dintre clienţii BCR sunt femei

    O treime din înteprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România sunt deţinute de femei, iar cele mai mult activează în Transilvania, potrivit BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie ZF.

    Femeile care apelează la serviciile BCR tranzacţionează mai des şi mai mult cu cardul la POS, încasează venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbaţii şi sunt mari amatoare de cumpărături offline şi online, conform datelor actualizate ale companiei.

    “Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacţionează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar şi economii, e obişnuită cu plata automată a facturilor şi optează pentru internet banking”, a afirmat Dana Demetrian, Vicepreşedinte  retail BCR.

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.