Tag: evolutie

  • VREMEA de REVELION şi în primele zile din 2014: PROGNOZA METEO pentru toată ţara, până pe 12 ianuarie

    Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu
    modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul leu/euro din Ajunul Crăciunului: Cum a evoluat moneda naţională în prima oră a şedinţei interbancare

     Cursul de schimb leu/euro a urcat miercuri peste nivelul de 4,48 unităţi pe piaţa interbancară, pentru prima dată de la finele lunii iunie, iar în următoarele zile a fluctuat în jurul acestui nivel.

    La deschiderea şedinţei interbancare de marţi, euro a fost cotat la 4,4780 – 4,4800 lei, cu 0,3 – 0,45 bani (0,1%) sub nivelurile de luni din jurul orei 16:30, de 4,4825 – 4,4830 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţiriac, întrebat despre evoluţia cursului leu-euro: “Nu ştiu de ce este leul atât de tare”

     “Asta este o întrebare dificilă, aş prefera să nu mi-o puneţi, pentru că nu ştiu de ce leul este atât de tare. Explicaţi-mi şi mie de ce este leul atât de tare în momentul de faţă”, a spus Ţiriac la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV, fiind solicitat să ofere o estimare legată de evoluţia cursului.

    Ţiriac afirma la finele lunii februarie, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni, că leul este supraevaluat şi va fi “o nenorocire” când va ajunge la o valoare mult mai slabă. La începutul lui 2012, omul de afaceri aprecia că evoluţia leului în raport cu euro este “un miracol”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Evoluţia pieţei auto în 2014, învăluită în mister

    MODIFICAREA TAXEI DE POLUARE ŞI TRANSFORMAREA ACESTEIA ÎN TIMBRU DE MEDIU, limitarea deductibilitaţii şi intrările masive de maşini la mâna a doua sunt doar o parte dintre factorii care au tras în jos vânzările de automobile noi şi în 2013, al şaselea consecutiv de scăderi. „Rezultatele pieţei auto locale din acest an au fost influenţate de legislaţia României şi de politicile fiscale. Limitarea deductibilităţii costurilor şi a TVA-ului a avut o influenţă puternică asupra vânzărilor de maşini către persoane juridice, care în acest moment reprezintă 80% din piaţă„, este de părere Alexander Milanov, directorul general al BMW Group România. Cel mai dezbătut subiect din acest an a fost modificarea taxei de poluare în timbru de mediu, ce a redus puternic taxa pentru înmatriculările de maşini vechi încurajând practic importul de rable.

    Pe de altă parte, încă de la începutul anului taxa, indiferent de formă, a fost aplicată şi la prima tranzacţie cu maşini pentru care nu s-a plătit nicio taxă de primă înmatriculare. În această categorie au intrat atât maşinile înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi cele din 2009, când automobilele cu motoare sub 2,0 litri au fost scutite de la plată.

    NOUL SISTEM DE TAXARE A ADUS MAI MULTĂ BIROCRAŢIE, CARE A CRESCUT DIFICULTATEA PROCESULUI DE A VINDE O MAŞINĂ LA MÂNA A DOUA ATÂT DE MULT ÎNCÂT INDIRECT ACEST PROCES A AFECTAT IMPLICIT VÂNZĂRILE DE MAŞINI NOI. În plus, introducerea unei noi taxe pentru maşinile cu motoare de peste 3,0 litri a contribuit şi mai mult la crearea unui climat de nesiguranţă care a descurajat achiziţia de maşini noi„, a spus Milanov. El a subliniat că „s-a putut observa în special din partea persoanelor fizice tendinţa de a amâna achiziţia unei maşini noi„.

    În aceste condiţii, înmatricularile BMW au scăzut cu aproape 22% în primele 11 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la peste 1.500 de maşini. Tot pe segmentul premium şi în aceeaşi perioadă Audi a scăzut cu 23%, la 1.300 de maşini vândute. Singurul brand pe acest segment a fost Mercedes-Benz, care a urcat cu 14% la peste 1.700 de maşini. „Volumele de vânzări realizate de BMW Group România în 2013 au fost sub cele din 2012. Pentru întregul an în curs estimăm o scădere de până la 25%„, a spus Milanov.

    PENTRU 2014, MIZA JUCĂTORILOR DIN AUTO O REPREZINTĂ STABILITATEA PIEŢEI, în condiţiile în care reţeaua actuală este construită în mare parte între anii 2006 şi 2008 pentru un volum de aproape 250.000 de maşini anual, adică de aproape cinci ori mai mare ca în prezent. „Aşteptăm o stabilizare a pieţei, deşi nu ştim încă dacă a fost deja atins punctul minim. Vedem posibilitatea unei creşteri mici în ultima parte a anului viitor, mai ales dacă luăm în calcul evoluţia mărcilor noastre şi pe celelalte pieţe din Europa„, a subliniat şeful BMW Group România.
    Piaţa din acest an a fost împărţită în două, potrivit directorului Opel pentru România, înainte şi după intrarea în funcţiune a programului Rabla.

    „Prima jumătate a anului a însemnat un declin al pieţei şi o scădere destul de abruptă. Pe de altă parte, este primul an când programul Remat a început atât de târziu, iar el a produs efecte doar din a doua jumătate a anului. Practic, ce s-a întâmplat cu Rematul din acest an a fost că a produs aşteptări din partea clientului român. Această aşteptare a fost latentă în primele şase luni şi s-a contabilizat în rezultatele din a doua jumătate a acestui an„, a spus Cristian Milea, country manager Opel pentru România.

  • EY: Piaţa de fuziuni şi achiziţii are o evoluţie sub aşteptări. În cel mai bun caz, va rămâne la nivelul din 2012

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor de la începutul anului 2013, rămânând, în cel mai bun caz, la acelaşi nivel cu 2012. Lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal şi de reglementare, precum şi dificultatea atragerii de finanţare bancară au influenţat evoluţia pieţei. S-au remarcat în 2013 un număr de tranzacţii importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei regenerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea mediului de reglementare. Pentru 2014, piaţa fuziunilor şi achiziţiilor ar trebui să reia tendinţa de creştere, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor de creditare şi al recâştigării aşteptate a statutului de ţară cu rating investment grade”, a declarat într-un comunicat Bogdan Câmpianu, director executiv corporate finance, EY România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • PIAŢA AUTO a avut un regres de 8,1% la 11 luni şi ar putea încheia 2013 cu o scădere de 7-8%

     Vânzările au avut o evoluţie negativă şi la nivel european la în perioada analizată, Franţa şi Italia raportând scăderi de 6,9%, respectiv 7,7%, iar Germania un declin de 4,9%.

    “În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (74% din totalul volumelor la 11 luni). În ceea ce priveşte situaţia pe luna noiembrie, raportul este şi de această dată favorabil achiziţiilor realizate de către persoanele juridice care reprezintă 81% din total, în ciuda funcţionării Programului Rabla, care în ultimele patru luni (iulie-octombrie) echilibrase într-o oarecare masură situaţia comparativ cu primele luni ale anului. Practic, în noiembrie s-a revenit la dezechilibrul înregistrat în primele luni ale anului, când acest raport era net în favoarea persoanelor juridice (peste 80%)”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În noiembrie, piaţa s-a diminuat cu 1,1% faţă de luna anterioară, la 8.204 unităţi, din care 6.633 de autoturisme, 1.437 vehicule comerciale şi 134 de autobuze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul A URCAT peste 4,46 lei/euro pe piaţa interbancară, pentru prima dată în ultimele două luni

    La debutul şedinţei locale euro a fost cotat la 4,4420 – 4,4450 lei, cu 0,8 – 0,95 bani (aproximativ 0,2%) peste nivelurile de luni din jurul orei 16:30, de 4,4340 – 4,4355 lei/euro.

    Cel mai redus nivel tranzacţionat a fost de 4,4420 lei/euro, iar apoi cotaţiile au trecut de pragul de 4,46 lei/euro, nivel sub care a scăzut după data de 10 octombrie.

    Cel mai ridicat nivel tranzacţionat în primele două ore a fost de 4,4666 lei/euro, cu 3,11 – 3,26 bani (0,7%) peste nivelurile de la închiderea de luni.

    În jurul orei 11:00, pe piaţa interbancară, euro era cotat la 4,4635 – 4,4640 lei, respectiv cu 2,95 – 2,85 bani (0,66%) mai sus decât nivelurile de luni din jurul orei 16:30.

    “Volumele de tranzacţionare au fost mici în prima oră, însă apoi au început să crească semnificativ. Sunt atât jucători locali, cât şi străini, care mizează pe deprecierea leului”, a afirmat un dealer.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. El a cerut Guvernului să caute alte măsuri de compensare, în principal prin eliminarea cheltuielilor suplimentare destinate autorităţilor locale, altele decât co-finanţarea proiectelor realizate cu fonduri UE.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi dimineaţă că aşteaptă ca autorităţile române să decidă dacă doresc să modifice măsurile necesare pentru a atinge ţinta de deficit bugetar pe 2014 înainte de a transmite memorandumul Consiliului Executiv al instituţiei financiare internaţionale.

    Cursul de referinţă anunţat luni de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut cu 0,53 bani, la 4,4359 lei/euro.

    Leul s-a întărit şi în raport cu francul elveţian, cursul de referinţă coborând de la 3,6071 lei/franc la 3,6007 lei/franc şi a atins cel mai redus nivel de după 7 noiembrie. La acea dată, cursul de referinţă leu/franc elveţian a fost de 3,5945 unităţi.

    Cursul de schimb leu/dolar american a crescut însă, cu 1,01 bani, la 3,2745 lei/dolar. În şedinţa de vineri, rata de schimb a fost de 3,2644 lei.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Cursul a rămas aproape de 4,45 lei/euro pe tot parcursul zilei

    Cotaţiile monedei naţionale au oscilat foarte aproape de 4,45 lei/euro pe tot parcursul sesiunii interbancancare locale, într-o piaţă cu volume mici de tranzacţionare, potrivit dealerilor.

    Cursul valutar BNR. Vedeţi aici evoluţia principalelor valute la cursul oficial BNR

    În jurul orei 16:30, schimburile se realizau la 4,495 – 4,4505 lei/euro, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii de joi, când băncile au schimbat euro pentru 4,4530 – 4,4545 lei.

    În debut, euro a fost cotat la 4,4470 – 4,4500 lei, iar pe parcursul zilei operaţiunile s-au încheiat în intervalul 4,4480 – 4,4550 lei/euro.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în urcare cu 0,42 bani, de 4,4521 lei/euro. În sesiunea precedentă, rata de schimb a fost de 4,4479 lei/euro.

    O creştere modestă a fost înregistrată şi pentru francul elveţian, de la 3,6097 lei/franc la 3,6177 lei/franc.

    Cursul de schimb leu/dolar american a scăzut însă, cu 1,57 bani, de la 3,3101 lei/dolar la 3,2944 lei/dolar.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Dobânzile afişate vineri de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au urcat uşor, de la 0,56% – 1,06% la 0,66 – 1,16% pe an. Dobânzile sunt cu mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, aflată la 4% pe an, minim istoric.

    Totodată, dobânzile practicate de băncile comerciale încadrează dobânda la facilitatea de depozit practicată de BNR, de 1% pe an.

    Dobânzile practicate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână se plasau la 1,21 – 1,71%, de la 1,13% – 1,63% pe an joi. Creşterea vine în condiţiile în care luni începe o nouă perioadă în care băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii stabilite de BNR.

  • BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul următor, de la 2,2% la 2,4%

     Pentru anul în curs, banca anticipează un avans al PIB de 2,2%, faţă de estimarea de 1,4% din mai, se arată într-un raport al BERD privind perspectivele economice ale ţărilor în care operează.

    Prognoza BERD pentru evoluţia economiei României anul următor este mai optimistă decât aşteptările Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, Comisia Europeană (CE) a estimat, săptămâna trecută, că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, cu o contribuţie mai semnificativă din partea cererii interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro