BusinessMagazin

Tag: coronavirus

  • Numărul de cazuri de infecţii cu noul virus creşte de la oră la oră. Cum se pregăteşte sistemul sanitar pentru infecţia cu noul coronavirus?

    ♦ Ministerul Sănătăţii a suspendat exportul de medicamente şi materiale sanitare folosite pentru combaterea noului coronavirus timp de şase luni

    ♦ Se fac stocuri de medicamente, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mil. lei pentru achiziţia de materiale sanitare

    Creşterea bruscă a numărului de pacienţi care s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus în România, de la unul, patru cazuri noi pe zi la 12 cazuri noi marţi, i-a determinat pe reprezentanţii autorităţilor să ia măsuri pentru a atenua presiunea pusă pe sistemul sanitar.

    Bugetul Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mIl. lei pentru achiziţii de materii sanitare, iar inspectorii sanitari dau amenzi persoanelor care nu declară zonele în care au călătorit. De asemenea, în spitale se organizează secţii suport pentru a prelua cazurile de pacienţi care nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, astfel încât secţiile de ATI sau de cardiologie să rămână disponibile pentru a primi pacienţii confirmaţi.

    „Ne-am axat pe prevenţie, acum ne extindem la tot ce e contacţi. La Bucureşti am suplimentat epidemiologii. Ne pregătim pentru un aflux al cetăţenilor care vin din alte zone. Încă menţinem prevenţia ca punct principal înaintea altor schimbări majore din spitale. Se pregătesc spitalele de suport care vor prelua non coronavirus”, a spus Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    În ţară sunt 2.500 de paturi în secţiile de boli infecţioase şi peste 4.000 de paturi în secţiile de terapie intensivă. Dintre paturile de la terapie intensivă, 10%, adică 400, urmează să fie păstrate şi pregătite pentru pacienţii cu coronavirus, potrivit declaraţiilor lui Nelu Tătaru.

    România este polarizată în ceea ce priveşte numărul de paturi în spitalele publice, oraşele mari, centrele universitare având cel mai ridicat număr de paturi. Oraşele cu cele mai multe locuri în spitale sunt Bu­cu­reşti, cu peste 21.000 de paturi în total în unităţile publice şi private, urmat de Timiş, Cluj şi Iaşi, cu peste 5.000 de paturi fiecare. La polul opus, judeţele Giurgiu şi Ialomiţa nu au reuşit să treacă de 1.000 de paturi, arată datele de la Statistică. În România sunt 368 de spitale de stat.

    „Cazurile critice sunt cele care cedează pe insuficienţa respiratorie. Avem stocuri pentru echipamente de protecţie, medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului a transmis că s-a reluat producţia de materie primă din India şi China. Spitalele pot accesa programul de boli transmisibile şi testele sunt susţinute financiar”, a mai spus Nelu Tătaru.

    Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a anunţat ieri că firmelor care au mai mult de 99 de angajaţi le este recomandat să decaleze programul de lucru al angajaţilor, iar programul de lucru ar putea începe în trei intervale de lucru diferite. Măsura este obligatorie pentru sectorul de stat.

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, o structură din care fac parte specialişti din mai multe ministere, de la Sănătate la Ministerul de Interne, a stabilit ca distribuirea de medicamente şi materiale sanitare care sunt folosite pentru combaterea noului coronavirus să nu mai fie exportate timp de şase luni.

    Lista va fi stabilită de experţii Ministerului Sănătăţii, avându-se în vedere în mod special medicamente precum antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermicele, atifungice, anestezice, sedative.

    Principalele simptome ale noului Covid-19 sunt tusea, febra şi dificultăţile de respiraţie, iar vindecarea depinde cel mai mult de sistemul imunitar al persoanei afectate.

     

    Val de îmbolnăviri

    Numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus a crescut constant în ultimele două zile, ajungând în total la 37 de pacienţi confirmaţi la ora închiderii ediţiei. Dacă în primele zile în care a apărut virusul şi pe teritoriul României numărul de pacienţi confirmaţi varia între unu şi patru, explozia de cazuri a fost marţi, când au fost confirmaţi 12 pacienţi infectaţi, după ce un fost ofiţer al MAI nu ar fi anunţat medicii din Spitalul Gerota din Bucureşti, unde a mers să se trateze, că vine din Israel, o zonă cu un număr mare de cazuri.

    Până în prezent, şase persoane sunt vindecate, iar 487 se află în carantină. Sunt peste 11.000 de persoane monitorizate la domiciliu, potrivit informaţiilor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

  • OMS a decretat că situaţia generată de coronavirus este pandemie

    Situaţia generată de coronavirus este pandemie, a stabilit miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în contextul în care sunt cazuri în cele mai multe ţări.

    “Am făcut o evaluare, iar situaţia generată de Covid-19 poate fi caracterizată drept pandemie”, a declarat miercuri Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    “Aceasta este prima pandemie cauzată de un coronavirus”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

  • Coronavirusul a ajuns şi la nivel înalt. Lista oficialilor care au luat boala

    Mai mulţi oficiali din Europa şi Asia au fost depistaţi poztiv pentru noul coronavirus. Printre aceştia se numără Nadine Dorres, ministrul Sănătăţii Mintale din Marea Britanie, Franck Riester, ministrul Culturii din Franţa, sau Alberto Cirio, preşedintele regiunii Piemont din nord-vestul Italiei.

    Coronavirusul se răspândeşte rapid şi la nivel înalt. Ministrul Sănătăţii Mintale din Marea Britanie, Nadine Dorres, a fost testat pozitiv, după ce săptămâna trecută s-a întâlnit cu sute de persoane în Parlamentul de la Londra şi chiar a participat la o recepţie alături de premierul Boris Johnson.

    Şeful din Downing Street însă nu va fi testat pentru coronavirus, pentru că nu are simptome. „Îi urez ministrului Sănătăţii Mintale recuperare rapidă”, a spus Boris Johnson, premierul Marii Britanii.

    Până acum, în Regatul Unit, 6 oameni au murit, iar numărul infectărilor a urcat la 382.

    Infectat cu noul coronavirus a fost şi ministrul Culturii din Franţa, Franck Riester, care se află în autoizolare. Virusul a lovit şi inima democraţiei franceze – Parlamentul. Într-o săptămână, cinci deputaţi au contractat virusul, iar unul dintre ei este internat la reanimare.

    În Franţa, sunt 25 de decese şi peste 1400 de îmbolnăviri.

    Nici politicienii din Italia nu sunt feriţi de boală. Preşedintele regiunii Piemont, din nord-vestul peninsulei, Alberto Cirio, a fost testat pozitiv, iar în Iran s-au înregistrat şi decese în rândul oamenilor de stat. Zilele trecute, o deputată în vârstă de 55 de ani şi un fost viceministru de Externe în vârstă de 67 de ani au murit. De la începutul epidemiei, virusul a răpus opt politicieni iranieni.

  • Italia se îndreaptă către o criză financiară. Întrebarea este cât de contagioasă

    Decizia guvernului italian de a suspenda plata ratelor la creditele ipotecare pentru cetăţenii aflaţi în carantină este o măsură până acum fără precedent în lupta pentru reducerea impactului economic al epidemiei de Covid-19, dar definitorie pentru situaţia în care se află ţara, scrie The Guardian. 

    Italia este veriga slabă din zona euro. Chiar şi înainte de carantina naţională, ţara se îndrepta către a patra recesiune tehnică în mai puţin de 10 ani, iar creşterea standardului de viaţă pentru italienii de rând este cel puţin modestă analizând ultimele două decenii. Sectorul său manufacturier este dominat de producători low-cost vulnerabili la perturbări pe lanţurile globale de aprovizionare. Datoria publică este de 134% din PIB, iar sistemul său bancar este slăbit din cauza mai multor falimente în anii anteriori. Asta în condiţiile în care Italia este a treia cea mai mare economie europeană, de importanţă strategică pentru sănătatea economică a proiectului european.

    În termeni simpli, dacă era o ţară în Uniune pe care liderii Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene nu doreau să o vadă că se confruntă cu o epidemie şi criză economică severă, această ţară era Italia.

    De la şcoli, universităţi, la teatre şi până la oraşe întregi, toate au fost închise. Cel mai negru scenariu, închiderea activităţilor sociale şi economice s-a materializat. Industria turistică, care reprezintă peste 10% din PIB-ul Italiei, va înregistra cel mai slab an din ultimul deceniu. Economia este de aşteptat să scadă în primele două trimestre din acest an, după o altă contracţie economică în ultimele trei luni de anul trecut.

    În condiţiile în care carantina naţională va ţine până la finalul lui aprilie, economia va suferi o contracţie de 2,5% în prima jumătate a anului, prognozează Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Dacă epidemia va afecta economia până la finalul lunii iunie, contracţia ar putea fi de 4,5%, susţine el.

    Economiştii presupun că guvernul de la Roma are estimări similare, din moment ce au luat măsuri precum suspendarea plăţilor la creditele ipotecare. Problema este că sistemul bancar italian are deja o rată a creditelor neperformante destul de ridicată. Italia ar avea în esenţă nevoie de o distribuţie gratuită de cash la nivelul populaţiei şi firmelor, fără a mai fi folosite băncile şi mecanismul dobânzilor scăzute. Măsura trebuie însă aprobată la nivelul Băncii Centrale Europene, iar reprezentanţii ţărilor bogate din nordul continentului nu au niciun fel de simpatie faţă de „leneşii” din sud.

    Italia este în esenţă „too big to fail”. Problema care se pune la nivelul conducerii UE nu este dacă economia italiană se contractă cu 1,5% sau 4,5%, ci dacă problemele sale financiare devin contagioase.

    „Este puţin probabil ca sistemul bancar să rămână solvabil sau lichid în condiţiile actuale de carantină naţională. Industria turistică este practic «moartă» în 2020. Stimulentele fiscale ar putea fi contra-productive dacă, şi este foarte posibil, investitorii cer mai mult pentru finanţarea bugetului italian. Italia va avea nevoie de sprijin masiv din partea partenerilor din zona euro pentru a evita să urmeze calea pe care a luat-o Grecia”, spune Charles Dumas, economist la TS Lombard.

    Până acum, adaugă Dumas, sprijinul este asigurat, cel puţin la nivel declarativ.

    „Să sperăm că atunci când se ajunge la sprijin real, măsurile vor permite ţării să se împrumute la dobânzi rezonabile şi fără condiţii oneroase care ar putea agrava recesiunea sau ar putea duce la tăieri de salarii precum cele impuse în anii 2011-2015 asupra ţărilor de la periferia zonei euro”, mai spune economistul.

    Banca Centrală Europeană nu poate să acorde foarte mult sprijin Italiei pe cale monetară, din moment ce dobânzile sunt deja negative în Europa. Asta înseamnă, mai degrabă, că pentru salvarea Italiei este nevoie mai întâi de consens politic la nivelul liderilor UE pentru un program masiv de investiţii şi cheltuieli. Obsesia ţărilor din nordul Europei cu privire la ortodoxia bugetară trebuie să dispară dacă se doreşte o recuperare solidă, în condiţiile în care răspunsul economic al Italiei la epidemie va duce cel mai probabil deficitul peste limita de 3% din PIB. Este de neconceput ca Italia să se confrunte cu o procedură de deficit excesiv în contextul epidemiei.

    În consecinţă, analiştii sunt de părere că Italia are nevoie de un bailout „preventiv” în valoare de aproximativ 500-700 de miliarde de euro pentru a asigura pieţele financiare că guvernul italian şi economia pot să-şi plătească datoriile, în condiţiile în care criza se profilează tot mai puternic, iar pe viitor epidemia ar putea să devină de necontrolat.

    În bailout, spune profesorul de la Universitatea Princeton Ashoka Mody, ar trebui să se implice nu doar ţările europene şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar şi Statele Unite ale Americii, cu o linie de credit, în cazul în care necesarul de „salvare” creşte. Acest „firewall” financiar ar reduce riscul de criză financiară în Italia, în contextul în care următoarele şase luni se anunţă dificile pentru economie.

    Totodată, sănătatea economiilor europene depinde, în mare măsură, de acum încolo de cât de eficiente sunt instituţiile de sănătate publică în reducerea impactului epidemiei.

  • Primul impact major al crizei coronavirusului în economia românească

    Epidemia de coronavirus din Italia a dus la scăderea în medie cu 15% a transportului rutier internaţional de mărfuri efectuat de firmele româneşti, a anunţat, marţi, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    La transport persoane, scăderea este de până la 100% în relaţia cu Italia, mai spune UNTRR, care solicită Guvernului măsuri compensatorii financiare şi fiscale pentru transportatorii români.

    Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri atrage atenţia că firmele de transport rutier din România vor fi grav afectate din cauza epidemiei cu noul coronavirus (COVID – 19).

    “Astfel, din estimările UNTRR, în cazul transportului rutier naţional de persoane – linii regulate – numărul de pasageri a scăzut cu 50%, iar pentru transportul de persoane ocazional scăderea este aproximativ 100%. În relaţia cu Italia, firme de transport rutier româneşti de persoane au oprit total activitatea, iar în relaţiile cu restul ţărilor scăderea este nesemnificativă, volumul este comparabil cu perioada similară din anul trecut. În schimb, în cazul transportului rutier de persoane – curse ocazionale (alte relaţii decât Italia) scăderea este de aproximativ 100%”, spune UNTRR.

    În ceea ce priveşte transportul rutier de mărfuri intern, acesta este neafectat, potrivit sursei citate, în timp ce pentru transportul rutier de mărfuri internaţional scăderea generală este de aproape 15%. Unele firme sunt mai afectate, cu până la 30%, în timp ce altele nu sunt afectate deloc.

    Transporturile de marfă internaţional între Italia şi alte ţări din UE operat de transportatorii români nu este efectat decât în măsura în care clienţii din Italia îşi reduc volumul de activitate – valabil în anumite cazuri, dar nu generalizat în acest moment.

    UNTRR solicită de asemenea anularea deciziei de carantinare obligatorie a şoferilor veniţi din Italia.

    “Transportul de mărfuri internaţional dintre Italia şi România este în pericol din cauza măsurii de autoizolare a şoferilor care revin din Italia – aceste operaţiuni trebuie să includă costul cu imposibilitatea utilizării şoferului 14 zile, iar UNTRR solicită autorităţilor române revenirea asupra acestei decizii şi monitorizarea acestor şoferi, fără a fi puşi în autoizolare”, mai afirmă UNTRR.

    Totodată, UNTRR solicită Guvernului şi măsuri compensatorii financiare şi fiscale pentru firmele de transport rutier ai căror şoferi sunt transmişi spre autoizolare şi în cazul anulării traseelor.

    Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania, iar 10% din exporturile româneşti merg în Italia.

    Pe cale rutieră sunt transportate peste 2 milioane tone mărfuri (import/export) în relaţia România – Italia, mai punctează Uniunea transportatorilor, care adaugă că între România şi Italia se fac aproximativ 120.000 de curse/sens/an pe cale rutieră.

  • Firea, către Ministerul Sănătăţii: Va fi nevoie de mai mulţi medici epidemiologi în Bucureşti

    Firea spune că sunt doar 7 medici epidemiologi la DSP Bucureşti şi numărul poate fi mărit prin medici de la spitalele din Capitală, însă chiar şi aşa e nevoie de mult mai mulţi, dat fiind numărul mare de persoane în izolare şi în carantină.

    „Avem rugămintea către Ministerul Sănătăţii, având în vedere faptul că în Bucureşti sunt doar 7 medici epidemiologi la DSP, unul care este prin rotaţie de permanenţă la Aeroport şi 6 realizează teste pentru persoanele care sunt ori în carantină, prin în izolare la domiciliu, noi suplimentăm cu medici epidemiologi de la spitalele noastre, dar în zilele următoare va fi nevoie de mai mulţi medici epidemiologi la Bucureşti, pentru că avem un număr foarte mare aflate în carantină şi în izolare şi toate trebuie testate şi aţi observat deja că sunt nemulţumiri pentru că aceşti oameni stau în carantină sau în izolare, dar nu li s-a făcut încă testul, sau testele legate de contacte durează foarte mult până când vine rezultatul”, a spus Firea.

    De asemenea, Firea a spus că Ministerul de Finanţe ar trebui să prelungească perioada în care se acordă reduceri la impozit, pentru a nu se forma cozi la ghişee.

    „Vin cu rugămintea către Ministerul de Finanţe să prelungească o săptămână pentru acele reduceri care se dau pentru plata impozitelor, deoarece azi-dimineaţă erau cozi foarte mari la ghişeele administraţiilor financiare şi vă daţi seama ce sursă de răspândire”, a mai spus Firea.

    În România au fost confirmate 31 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

  • Arafat: Nu se impune ca Bucureştiul şi judeţul Ilfov să fie în carantină acum

    Nu se impune ca Bucureştiul şi judeţul Ilfov să fie în carantină, în acest moment, declară Raed Arafat, secretar de stat în MAI.

    Raed Arafat a spus, miercuri, într-o declaraţie de presă la MAI, că nu se impune ca Bucureştiul şi judeţul Ilfov să fie în carantină. În momentul în care există transmiterea coronavirusului în comunitate, poate fi adoptată o astfel de măsură.

    „Dacă va fi transmitere susţinută, intensă în comunitate, se pot lua astfel de măsuri. Dar nu se impun, nu avem scenariul”, a spus Raed Arafat.

    În prezent, sunt 31 de persoane confirmate cu noul coronavirus în România, cele mai multe fiind în Bucureşti.

     

  • Şefa CE va propune Consiliului şi PE să elibereze în piaţă 7,5 miliarde euro de lichidităţi

    Preşedintele CE Ursula von der Leyen a anunţat, după videoconferinţa cu liderii UE, că investiţiile în contextul coronavirus vor ajunge repede la 25 miliarde euro. Ea a precizat că va propune săptămâna aceata Consiliului şi PE elibereze în piaţă 7.5 miliarde euro de lichidităţi pentru investiţii.

    ,,Să fim foarte clari. Comisia lucrează neîncetat pe ambele planuri. În conferinte telefonice zilnice, Comisia va coordona măsurile necesare împreună cu miniştrii de sănătate şi ai afacerilor Interne. În al doilea rând, Comisia va constitui o echipă de epidemiologi şi virusologi din diferite state membre pentru a oferi orientări la nivel european. În prezent, Comisia face un inventar al echipamentelor de protecţie disponibile şi al aparatelor de protecţie respiratorie, inclusiv al capacităţii de producţie şi distribuţie. Acestea sunt esenţiale pentru întregul sector de sănătate”, a declarar Ursula von der Leyen după videoconferinţa de marţi, potrivit unui comunicat de presă al CE remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Şefa Comisiei Europene a adăugat că va fi consolidată iniţiativa europeană de finanţare privind cercetarea şi studierea acesteui virus.

    „În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, vom consolida iniţiativa europeană de a finanţa cercetarea specifică cu privire la acest virus. Am mobilizat 140 de milioane de euro din finanţări publice şi private pentru cercetarea privind diagnosticarea, tratamentul şi vaccinurile”, a completat Ursula von der Leyen.

    De asemenea, pe plan economic, ea a spus că cei din CE vor utiliza toate instrumentele pe care le vor avea la dispoziţie pentru ca economia Europei să depăşească bine acest moment dificil.

    „În primă instanţă, trebuie să acţionăm la nivel macroeconomic. Vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne asigura că economia Europei trece cu bine prin acest moment. Asta presupune coordonare la nivel de state membre, Comisie şi Banca Centrală Europeană. Mă bucur că liderii au ales o asemenea strategie de coordonare.

    Comisia îşi va asuma responsabilităţile fără întârziere. Lucrez la următoarele măsuri pentru a susţine statele membre în efortul depus până acum: Ne vom asigura că ajutorul de stat va putea fi oferit companiilor care au nevoie de el. În al doilea rând, ne vom folosi la maximum de flexibilitatea de care dispunem în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere.Voi veni cu propuneri concrete înaintea reuniunii Eurogrup de luni, 16 martie. Aşadar, pe ambele planuri, vom clarifica foarte rapid regulile pentru statele membre”, a mai spus preşedintele CE.

     

    Von der Leyen va prezenta „Iniţiatva de investiţii privind răspunsul împotriva virusului”

    Preşedintele Comisiei Europene a mai anunţat că va prezent o „Iniţiativă de investiţii privind răspunsul împotriva virusului” (Corona Response Investment Initiative) direcţionată către sistemele de sănătate, IMM, pieţele muncii şi alte părţi vulnerabile ale economiilor noastre.

    „Investiţiile vor fi considerabile şi vor ajunge rapid la 25 de miliarde de euro .Pentru a realiza acest lucru, voi propune Consiliului şi Parlamentului în această săptămână să elibereze în piaţă 7.5 miliarde de euro de lichidităţi pentru investiţii. Voi înfiinţa un grup operativ care să colaboreze cu statele membre pentru a mă asigura că fluxul banilor va începe în următoarele săptămâni. Un pas important este marcat astăzi în ceea ce priveşte un răspuns coordonat, solicitat de cei 27 de şefi de stat şi de guvern, de preşedintele Consiliului European şi de Comisia Europeană. Acum este momentul să acţionăm”, a conchis Ursula von der Leyen.

     

    Cum va funcţiona iniţiativa?

    Pentru a orienta rapid investiţiile publice europene în valoare de 25 miliarde de euro. Comisia va propune să renunţe în acest an la obligaţia de a solicita rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale şi de investiţii europene deţinute în prezent de statele membre.

    Statele membre vor fi obligate să utilizeze aceste sume pentru a-şi accelera investiţiile în cadrul fondurilor structurale. Vor utiliza acest lucru pentru cofinanţarea naţională pe care în mod normal ar fi trebuit să o asigure pentru a primi următoarele tranşe din pachetele lor de fonduri structurale. Având în vedere ratele medii de cofinanţare din statele membre, cele 7.5 miliarde de euro vor fi în măsură să declanşeze utilizarea unei finanţări structurale de aproximativ 17.5-18 miliarde de euro în întreaga UE.

    Această propunere poate fi pusă în aplicare prin modificarea regulamentului comun privind fondurile structurale. Comisia va înainta această propunere Consiliului şi Parlamentului în această săptămână. Prin urmare, programele operaţionale naţionale ar urma să fie adaptate, dacă este cazul, pentru a canaliza finanţarea către domenii precum măsurile de muncă pe termen scurt, sectorul sănătăţii, măsurile privind piaţa forţei de muncă şi sectoarele afectate în mod deosebit de situaţia actuală.

  • ULTIMA ORĂ: Măsuri fără precedent. Raed Arafat: Firmele cu peste 99 angajaţi ar trebui să decaleze programul. Sectorul public va fi obligat

    Secretarul de stat Raed Arafat a anunţat, miercuri, că se recomandă ca firmele care au mai mult de 99 de angajaţi să decaleze programul de lucru al angajaţilor, iar programul de lucru ar putea începe în trei intervale de lucru diferite. Măsura este obligatorie pentru sectorul de stat.

    Decizia a fost luată, miercuri, în cadrul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă.

    De asemenea, s-a mai stabilit şi ca distribuirea în afara României a medicamentelor şi materialelor sanitare folosite pentru combaterea coronavirus să fie suspendate timp de şase luni.

    Arafat a anunţat şi suspendarea până la data de 31 martie a evenimentelor culturale şi de divertisment la care sunt prezenţi peste 100 de persoane, în spaţii închise.

    „Manifestări cu peste 100 de persoane sunt restricţionate: teatre, săli de cinema, orice altă activitate în spaţiu închis până la 100 de personae ok, peste nu. Dacă sunt activităţi în aer liber, se poate face. În interior maxim 100 de persoane. În cazul muzeelor, sistarea activităţii cu public până în 31 martie, cu posibilitate de prelungire”, a anunţat, miercuri, Arafat.

    În România, 31 de persoane sunt confirmate cu coronavirus.

  • Cum s-au gândit românii veniţi din Italia să păcălească autorităţile la intrarea în ţară, ca să scape de carantină

    Românii s-au dovedit inventivi pentru a scăpa de responsabilităţi: 21 de cetăţeni veniţi din Italia au lungit puţin drumul spre casă, doar pentru a intra în ţară din altă direcţie şi să nu meargă în carantină. Aceştia au fost în Grecia şi au intrat în România pe la Giurgiu.

    „Au plecat cu feribotul în Grecia şi din Grecia au venit la Giurgiu, prin Bulgaria, au vrut să traverseze punctul de trecere al frontierei Giurgiu. Sunt 21 de pasageri, toţi în carantină”, a spus Marcel Vela, ministru de Interne.

    Autorităţile fac apel la responsabilitate şi avertizează că românii care mint cu privire la locul din care se întorc în ţară vor răspunde penal.

    În prezent, persoanele care vin din zonele de focar cu coronavirus intră automat în izolare la domiciliu sau în carantină.

    Numărul de cazuri cu coronavirus în România a ajuns la 28.