BusinessMagazin

Tag: conditii

  • Exemplu practic de inginerie genetică: cum arata un pui în 1957 şi cum arată acum, la aceeaşi vârstă şi cu aceeaşi dietă

    Imaginea provine dintr-un studiu realizat la Universitatea din Alberta, Canada, care a analizat modul în care e evoluat industria avicolă. Diferenţele de mărime sunt urmarea, în primul rând, a separărilor genetice dintre rase, fără a fi influenţate de medicamente sau de calitatea hranei. Care au fost concluziile?

    Puii din 2005 sunt de patru ori mai mari decât cei din 1957 pentru că rasa este mai productivă, iar hrana este transformată în carne într-un mod mult mai eficient. Cercetătorii au folosit o unitate de măsură aparte – o rată de conversie a gramului de carne în grame de carne de piept; puiul actuial este de trei ori mai eficient din acest punct de vedere.

    O altă concluzie a fost că puii moderni au probleme de sănătate, legate de creşterea oaselor, de inimă şi de sistem imunitar; specialiştii pun aceste probleme pe seama efectelor genetice colaterale, dar şi a dietei moderne

  • 30% dintre creditele neperformante ale BCR sunt în faliment

    ”În 2014 targetul nostru e să reducem portofoliul de credite nepreformante cu un sfert până la jumătate, în funcţie de condiţiile pieţei. Acest plan este construit din trei strategii distincte”. Cele trei strategii reprezintă o împărţire a creditelor neperformante în trei categorii. Aproximativ 40-45% este format din companii restructurate – cum este cazul Cemacon, care a fost comentat public şi despre care Spurny spune că nu este singular: ”sunt mai multe companii unde ne-am implicat, am restructurat şi am aşteptat însănătoşirea companiei”.


    Cam 20-25% din portofoliu este format din companii care se află în reorganizare, iar Tomas Spurny spune că banca se uită cu mare atenţie la planul de reorganizare.

    30% din totalul creditelor neperformante al BCR este în faliment, iar ”orice plan de reorganizare care a fost prezentat nu a fost destul de bun. Aceste credite sunt în portofoliul specialiştilor noştri care se ocupă de disposal process şi tot acestea sunt porţiunile din portofoliul nostru pe care banca le vinde. Principalul motiv pentru vânzare este că multe dintre colateralele noastre sunt de multe ori din categoria active şi ne este dificil să le refolosim: este vorba de terenuri, de fabrici abandonate, de multe lucruri pe care ne este greu să le monetizăm una câte una”. Tomas Spurny spune că în cadrul acestui al treilea pilon se uită cu atenţie la raportul cost-beneficiu al rămânerii în cadrui unei insolvenţe/faliment. ”Am vândut în august un portofoliu de mici falimente, distribuite regional de-a lungul ţării, unde este foarte dificil pentru noi să administrăm procesele aşa cum trebuie şi costă prea mulţi bani. Aceste falimente erau deja în portofoliul băncii de cinci ani, banca a stat în cadrul companiilor prea mult deja şi a primit foarte puţini sau deloc bani. Între acum şi viitor, dacă viitorul este văzut ca o linie dreaptă, vom continua să facem acelaşi lucru, să ne uităm la portofoliu dintr-o perspectivă analitică şi, dacă noi credem că ar fi bine pentru bancă din punct de vedere cost-beneficiu, vom continua să vindem”.

    Spurny dă detalii şi despre a doua vânzare anunţată de Erste la conferinţa din vară: ”Banca plănuieşte o vânzare de writen off exposures, expuneri care nu mai sunt vizibile în balanţa noastră, datorii pe care le-am scos din balanţă şi am suferit o pierdere imensă din cauza lor. Unele dintre aceste companii încă există şi vom vedea dacă specialiştii în recuperare vor avea mai mult succes în colectarea datoriilor şi vor primi mai multă consideraţie financiară din partea clienţilor. Este vorba despre companii care nu ne-au plătit de prea mult timp, care nu au încercat prea mult să îşi rezolve problemele sau care sunt în insolvenţă deja de zece ani. Ne uităm la aceste foarte neplăcute amintiri ale trecutului şi încercăm să le monetizăm atât cât se poate. Consultanţii noştri fac pentru aceste pachete o licitaţie internaţională, unde invităm cam 100 de potenţiali cumpărători din afara României, iar cei mai mulţi dintre aceştia se uită la parteneri în România care să îi ajute cu asistenţă în implementare”. 

    Zvonurile din piaţă conform cărora BCR va vinde cea mai mare parte a portofoliului de neperformante în această toamnă sunt calificate de Spurny drept ”idioate”: ”Am construit în interiorul băncii o maşinărie în care am pus o parte dintre cei mai performanţi oameni din bancă şi de la care aşteptăm să facă orice ca să gestioneze exact aşa cum trebuie aceste probleme şi să rezolvăm problemele acestui portofoliu. Voi da un exemplu: din 1.000 de cazuri de NPL, 200 sau 300 sunt cazuri care nu mai au valoare. În consecinţă, ne focusăm resursele noastre limitate în aceste zone unde există valoare pentru a minimiza acele părţi din portofoliu unde am pierdut deja bani. Asta facem şi asta este strategia pe care o avem”. 

    Chiar dacă îşi va scădea portofoliul de credite neperformante cu 2–2,5 miliarde lei, Tomas Spurny spune că banca nu va avea capacitatea de a creşte cu alte 2,5 miliarde de lei: ”Capacitatea de creştere este mult mai mică, deoarece piaţa creditelor de consum a scăzut cu 7%, iar piaţa în general a scăzut cu aproape 3%. Aşadar, oamenii împrumută mai puţin pentru consum şi singura parte a pieţei care creşte este cea  a finanţărilor rezidenţiale. Această creştere nu este însă suficientă pentru a acoperi scăderea din zona de consum”. Portofoliul de retail al BCR este dominat de ipoteci, împărţite între locuinţe în care clienţii locuiesc (între 60 şi 70% din portofoliu) şi ipoteci luate în anii anteriori de oameni care au speculat domeniul real estate.

    omas Spurny spune că vede o creştere a cererii pentru proprietăţi rezidenţiale, dar băncile sunt în continuare precaute, ”deoarece trebuie să urmărim cu atenţie capacitatea potenţialilor clienţi de a plăti ratele”: ”Activitatea noastră de creditare e mai puternică acum. Dar creditele noi pe care le iau companiile şi persoanele fizice nu sunt destul de mari pentru a contrabalansa efectele negative pe care creditele neperformante le au asupra balanţelor băncilor”.
     

     

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Un bărbat şi o femeie au trimis CV-uri identice la aceeaşi companie. Cine a reuşit să se angajeze

    Un studiu publicat recent de Hays dezvăluie că directorii de resurse umane sunt predispuşi să angajeze mai mult bărbaţi decât femei. Pentru a demonstra acest lucru, cei de la Hays au trimis două CV-uri având acelaşi conţinut dar semnate cu nume diferite unui număr de peste 1.000 de directori de resurse umane. Primul CV aparţinea unui bărbat pe nume “Simon”, iar cel de-al doilea unei femei pe nume “Susan”.

    Dintre angajatorii care oferă mai mult de 20 de joburi pe an, 65% au declarat că ar chema bărbatul la interviu, în vreme ce doar 51% au declarat că ar chema femeia. În cazul angajatorilor care ofereau mai puţin de 20 de locuri de muncă pe an, diferenţa a scăzut la doar 3%.

    Responsabilii de resurse umane din companiile cu peste 500 de angajaţi au declarat, în proporţie de 62%, că ar chema bărbatul la interviu; doar 56% au declarat că ar chema femeia. Cât despre companiile cu mai puţini angajaţi, diferenţa dispare.

    Un aspect interesant al studiului este că femeile care au citit CV-ul lui “Susan” au notat că aceasta îndeplineşte 14 din cele 20 de condiţii impuse, în vreme ce “Simon” bifează doar 6 din cele 20 de condiţii. În cazul angajatorilor bărbaţi, răspunsul a fost diferit: “Simon” îndeplinea 14 condiţii, iar “Susan” doar 6. Cu toate acestea, atât femeile cât şi bărbaţii au spus că mai degrabă i-ar oferi lui “Simon” şansa unui interviu.

    Concluzia este că egalitatea între sexe, atunci când vine vorba de şansa unui loc de muncă, nu este încă una perfectă.

  • Populaţia va suporta costurile colectării selective a deşeurilor

     Românii trebuie să înveţe să selecteze deşeurile menajere în casă şi să-şi asume costurile serviciului de colectare, după principiul „poluatorul plăteşte“, în condiţiile în care obligaţia României este ca în 2020 să ajungă să recicleze jumătate din deşeurile generate, în loc să le abandoneze la groapa de gunoi.

    „În momentul în care gene­răm deşeuri avem obli­gaţii. Da­că iau deşeul de acasă şi îl duc la un centru, recuperez nişte bani. Acela e singurul moment în care cetăţeanul primeşte bani. În rest, plăteşte, pentru colectare şi prin cumpărăturile de la producător“, a declarat Ionuţ Georgescu, director general al Inter­se­mat, o firmă de management a de­şeurilor de ambalaje, în cadrul conferinţei „Cum cură­ţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Distribuitorii IT au venituri sub nivelul atins în anul crizei, dar profitabilitatea este la maxim

    Venitul mediu al distribuitorilor de produse IT la nivelul anului trecut a fost cu 22% mai mic decât cel înregistrat înainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar rezultatul net raportat la cifra de afaceri a ajuns la 2,4%, maximul din ultimii 10 ani, potrivit unui studiu Coface.

    “Începând cu anul 2009, distribuitorii de produse IT au înregistrat constant o scădere a veniturilor medii în paralel cu o evoluţie financiară pozitivă. Astfel, venitul mediu pe companie înregistrat în anul 2013 a fost cu 22% mai mic decat cel înregistrat inainte de începutul crizei financiare, respectiv anul 2008, dar în acelaşi timp rezultatul net de 2,4% înregistrat la nivel sectorial pentru anul 2013 este maximul înregistrat în ultimii 10 ani. În urma aplicării unor scenarii de stres, calculele Coface indică faptul că următorii ani trebuie să aducă soluţii pentru creşterea veniturilor. În caz contrar, sectorul riscă să înregistreze o extindere a termenelor de plată către furnizori, ceea ce alimentează riscul de insolvenţă”, se arată într-un studiu al Coface România remis MEDIAFAX.

    Analiza a luat în calcul declaraţiile financiare aferente anului 2013 ale unui număr de 1.263 de firme care activează în sectorul distribuitorilor de produse IT şi software (cod CAEN 4651).

    Astfel, aceste firme au generat o cifră de afaceri totală de 5,2 miliarde de lei, în scădere cu 5% comparativ cu anul anterior.

    “Deşi ultima perioadă s-a remarcat prin evoluţia pozitivă a performanţei financiare din cadrul acestui sector, dinamica negativă a vânzărilor impune o analiză din mai multe puncte de vedere a sectorului pentru a identifica factorii care au determinat această situaţie. Urmărind structura contului de profit şi pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, (…) se observă că veniturile au continuat dinamica de contracţie din ultimii ani, cifra de afaceri consolidată la nivel sectorial scăzând cu 5% în anul 2013, comparativ cu anul anterior, în condiţiile în care 54% dintre companii au raportat venituri în scădere”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, 68% dintre companii au înregistrat un rezultat net pozitiv pe parcursul anului 2013, iar pentru jumătate dintre acestea profiturile sunt în creştere.

    Diferenţa semnificativă dintre evoluţia negativă a cifrei de afaceri şi dinamica pozitivă a rezultatului net indică o schimbare a structurii financiare a firmelor din acest sector, care au trecut printr-un proces semnificativ de restructurare.

    “Un martor în acest sens este şi numărul locurilor de muncă înregistrate la nivel sectorial pentru anul 2013, respectiv 5.898, care este în creştere cu 7% comparativ cu anul anterior, dar în acelaşi timp cu 18% mai mic decat cel înregistrat în anul 2008”, potrivit analizei.

    Din perspectiva atragerii resurselor de finanţare şi a alocării celor pentru investiţii pe termen lung, Coface România apreciază că, pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au continuat trendul observat încă din 2012, alocând investiţii semnificative pentru extinderea activelor fixe.

    Comparativ cu anul anterior, una din 3 companii care activează în sectorul distribuţiei de produse IT şi software au înregistrat un capital de lucru negativ, acestea fiind cu preponderenţă companiile de dimensiune sub medie.

    “Însa, la nivelul gradului de îndatorare, în 2013 se observă o îmbunătăţire, acesta ajungand la 74%, de la 82% în 2012, dinamica fiind accentuată pe fondul păstrării profiturilor pentru reinvestiţii. Şi termenele de plata au fost reduse în anul 2013 cu aproximativ 27 de zile, pe fondul reducerii duratei medii de colectare a creanţelor cu 24 de zile, ceea ce înseamna că firmele din sectorul analizat au direcţionat toate sumele colectate mai rapid către plata datoriilor pe termen scurt”, se mai spune în studiu.

    În ciuda acestui fapt, situaţia de lichiditate observată la finalul anului 2013 pentru distribuitorii de produse IT prezintă un echilibru fragil. Astfel, pe fondul scăderii veniturilor şi optimizarii costurilor, rata de acoperire a cheltuielilor ajunse la scadentă prin venituri încasate în anul 2013 este de 100%.

    “Rezultă că orice şoc negativ de scădere viitoare a veniturilor sau neîncasare a creanţelor se poate transpune într-o extindere a termenelor de plată, în măsura în care nu se fac restructurări suplimentare. Dacă dinamica de scădere a veniturilor cu 5% pe parcursul anului 2013 se va observa şi în anul 2014, Coface estimează prin aplicarea unor scenarii de stres că aproximativ 6% din valoarea facturilor ajunse la scadenţă nu vor putea fi onorate la termen”, se arată în studiu.

    Contracţia veniturilor şi concurenţă peste medie înregistrate în sectorul distribuţiei de produse IT şi software şi-au lăsat amprenta asupra evoluţiei companiilor pe parcursul anului 2013.

    Analiza riscului sectorial evidenţiază faptul ca 15% dintre companiile analizate şi-au încetat activitatea, acestea având o medie de 10 ani de activitate, o cifră de afaceri cumulată de 313 milion de lei în condiţiile în care datoriile totale erau de 336 milioane de lei.

    “Chiar dacă societăţile din sectorul analizat au înregistrat o scădere a veniturilor medii pentru al cincilea an consecutiv în condiţii de margine de rentabilitate în creştere, se poate spune că acest proces de optimizare a ajuns la limită. În aceste condiţii, este recomandat ca firmele din sectorul analizat să se concentreze asupra unor măsuri de creştere a veniturilor pentru anul 2014, un rezultat normal în condiţiile investiţiilor din ultimii trei ani. În caz contrar, scenariul unei continuări a scăderii veniturilor poate pune o presiune semnificativă asupra lichidităţilor, în condiţiile în care apreciem ca spaţiul de optimizare suplimentară a cheltuielilor este destul de limitat. Mai mult decât atât, durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 122 zile în anul 2012, la 98 de zile în anul 2013, nivelul actual fiind un minim înregistrat pentru ultimii cinci ani şi este puţin probabil să existe un spaţiu suplimentar de optimizare a lichidităţilor din această direcţie”, a declarat directorul general al Coface Romania, Constantin Coman.

    Grupul francez Coface este un important furnizor de soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţa internă, cât şi pentru export.

  • REPORTAJ: Elev într-o şcoală izolată din Harghita – WC în curte şi apă la lighean încălzită pe sobă iarna – FOTO

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedwig, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în anul şcolar 2014-2015 numărul copiilor înscrişi la unităţile de învăţământ din judeţ este cu 500 mai mic faţă de anul trecut, astfel încât s-a ajuns la desfiinţarea unor şcoli şi grădiniţe, cum sunt cele din localităţile Ghipeş, Bădeni şi Rareş, de unde preşcolarii şi elevii vor fi transportaţi cu microbuzele la unitatea de învăţământ cea mai apropiată.

    Există, de asemenea, şi şcoli care nici nu vor mai fi modernizare.

    ”Avem clădiri,cu 5­6 copii, care peste 2-­3 ani nu vor mai fi funcţionale, întrucât copiii vor pleca de acolo, alţii nu se nasc. În localităţi foarte îndepărtate, izolate, din păcate, ne pierdem copiii şi este păcat pentru acea comunitate, însă, dacă nu sunt copii, nu are sens să organizăm acolo o şcoală sau grădiniţă”, a spus Bartolf Hedwig.

    Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt la şcolile şi grădiniţele din localităţile Voşlăbeni şi Valea Ghimeşului, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi autorizate sanitar.

    La Şcoala generală nr.3 “Heveder”, cu clasele I-IV din Voşlăbeni, în incinta căreia funcţionează şi grădiniţa, nu au învăţat niciodată mai mult de 12 copii, dar trebuie păstrată, distanţa faţă de cea mai apropiată şcoală depăşind trei kilometri.

    De la drumul acoperit cu piatră spartă, şcoala proaspăt văruită se zăreşte, printre scândurile gardului înalt, în mijlocul unei oaze de verdeaţă. În curtea imensă, bine îngrijită, merele şi perele coapte, care au încovoiat crengile pomilor, aşteaptă să fie culese de copii. Clasele, strălucind de curăţenie şi preţios decorate, îşi aşteaptă învăţăceii. La prima vedere pare greu de înţeles de ce şcoala nu a fost autorizată, dar directorul unităţii de învăţământ spune că motivele sunt întemeiate.

    “Alimentarea cu apă potabilă se face dintr-o fântână publică şi sistemul de canalizare lipseşte. Nu avem grupuri sanitare, nici chiuvete şi copiii sunt nevoiţi să folosească latrina uscată din curte”, a explicat Georgeta Bucur, directorul Şcolii centru “Teodor Chindea” din Voşlăbeni.

    Învăţătoarea Banyasz Andrea, pe care am găsit-o meşterind figurine origami 3D pentru elevii ei, a povestit că cel mai greu îi este iarna, când trebuie să vină mai repede cu două ore, să facă focul cu lemne în sobe, ca să fie cald în clase, să îşi ducă şcolarii la WC-urile din curte prin ger şi zăpadă şi să aibă grijă ca întotdeauna să fie o oală cu apă pe sobă, ca să le spele mâinile în lighean.

    Nu au primit bani pentru igienizare, dar au pus mână de la mână şi au strâns pentru var, iar zugravul nu a fost greu de găsit printre părinţi.

    În Valea Ghimeşului, niciuna dintre unităţile de învăţământ din localităţile Ugra, Gârbea şi Comiat, aflate în administrarea comunei Lunca de Sus, nu este autorizată sanitar. În cele trei sate vor începe noul an şcolar 45 de copii la grădiniţă şi 52 de elevi în clasele I-IV, iar preocuparea dascălilor pentru a le crea condiţii decente de studiu este vizibilă.

    Clasele sunt spaţioase, luminoase, proaspăt văruite, grupurile sanitare sunt noi, moderne, dotate cu tot ce le trebuie, inclusiv cu periuţe de dinţi pentru copii, dar apa potabilă nu există.

    “Clădirea a fost reînnoită prin proiectul Băncii Mondiale, s-a forat un puţ, s-au cheltuit o mulţime de bani, avem încălzire centrală, numai că apa nu corespunde din punct de vedere bacteriologic. Copiii aduc apă în sticluţe de acasă şi beau apa aceea”, a spus Ambrus Istvan, directorul adjunct al Liceului Teologic Romano-Catolic “Sfânta Elisabeta” din Lunca de Sus, şcoala cu personalitate juridică la care sunt arondate unităţile de învăţământ din Ugra, Gârbea şi Comiat.

    Directorul Balint Gergely consideră că funcţionarea structurilor arondate este “imperios necesară”, în condiţiile în care elevii ar trebui să parcurgă mai mult de şase kilometri pe jos, indiferent de anotimp, până la şcoala-centru, în absenţa acestora, întrucât transportul cu microbuzul şcolar nu se poate face, din cauza drumului plin de gropi şi denivelări.

    Viceprimarul comunei Lunca de Sus susţine că ar exista soluţii de rezolvare a problemei apei potabile în unităţile de învăţământ, dar sunt foarte costisitoare şi primăria nu are bani pentru astfel de lucrări.

    “Avem două posibilităţi: ori să se instaleze un filtru care să purifice apa, să fie bună, să fie potabilă, ori să extindem reţeaua de apă potabilă din comună, dar ambele variante necesită bani mulţi, pentru care nu avem fonduri prevăzute în buget”, a afirmat viceprimarul comunei Lunca de Sus.

    Inspectorul şcolar general Bartolf Hedwig a precizat însă că lucrările de o mai mică amploare s­-au terminat sau se vor finaliza până în 15 septembrie şi “chiar dacă se mai găsesc, pe alocuri, şantiere”, în octombrie sau cel târziu în primăvară lucrările vor fi terminate.

    “Anul trecut am avut 89 la sută din şcoli cu avize sanitare de funcţionare, anul acesta procentul este de 92 la sută autorizate sau în curs de autorizare. Nu avem situaţii catastrofale ca anul trecut, toate au un minim de condiţii, chiar dacă nu avem peste tot apă curentă şi potabilă sau grupuri sanitare de nivel corespunzător, dar procesul instructiv educativ poate fi organizat şi în aceste clădiri de şcoală şi grădiniţă. Ştim că nu vom ajunge la un procent de sută la sută (de autorizare – n.r.) decât foarte târziu”, a conchis reprezentanta Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita.

    În privinţa numărului de cadre didactice, inspectorul şcolar general a menţionat că este suficient pentru acoperirea catedrelor la toate disciplinele, existând chiar un surplus de educatoare şi învăţători.

    În judeţul Harghita sunt 375 de unităţi de învăţământ, din care 125 sunt unităţi cu personalitate juridică, iar 250 sunt structuri ale acestora.

    În municipiul reşedinţă al judeţului Harghita, Miercurea Ciuc, primăria a alocat, în acest an, peste două milioane de lei pentru investiţii, lucrări de reparaţii şi de întreţinere la şcoli şi grădiniţe.

    Viceprimarul Szoke Domokos a precizat că la capitolul investiţii a fost prevăzută o sumă de 1,06 milioane de lei, din care au fost achitate, până în prezent, lucrări în valoare de 300.000 de lei, restul banilor urmând să fie cheltuiţi până la sfârşitul anului.

    “Este vorba despre două investiţii pe care le-am realizat în cursul verii: reabilitarea sălii de sport de la Liceul «Kos Karoly» din Miercurea Ciuc, în valoare de 975.000 de lei şi de o bucătărie la grădiniţa Kis Herceg (Micul Prinţ), care ne cosă 85.000 de lei”, a spus viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc.

    El a precizat că primăria a mai cheltuit în acest an încă un million de lei pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de întreţinere la unităţile de învăţământ din oraş.

    Luni, aproximativ 53.000 copii vor începe şcoala în judeţul Harghita.

     

  • Un tânăr de 23 de ani a avut o idee ciudată de afaceri, iar investitorii i-au dat 13 milioane de dolari ca să o pună în practică

    James Proud, un tânăr de 23 de ani din Statele Unite, este CEO-ul companiei Hello Inc., pe care tot el a fondat-o. 
     
    A venit cu ideea dezvoltării unui produs numit “Sense sleep tracker” care să monitorizeze condiţiile în care o persoană doarme, de la zgomotul ambiental până la temperatura emisă de corp în timpul somnului. Produsul se montează în dormitor la o distanţă cât mai apropiată de pat şi reţine toate aceste valori, dezvoltând apoi un ghid pentru îmbunătăţirea perioadei de repaus.
     
    Tânărul a pornit o campanie pe platforma de donaţii Kickstarter pentru a strânge 100.000 de dolari. Succesul a fost atât de mare, încât după 30 de zile proiectul primise 2,4 milioane de dolari. 
     
    Această sumă reprezintă însă doar o mică parte din fondurile de care compania dispune acum. Un grup de angel investors a observat cât de bine primită a fost ideea lui Proud şi a decis să îl finanţeze cu peste 10 milioane de dolari.
     
    “Cei mai mulţi oameni au zile în care nici măcar nu merg pe jos, însă toată lumea are nevoie de somn”, a declarat Proud pentru Business Insider. “Ziua ta este în mod direct influenţată de modul în care ai dormit”.
     
    Produsul se va vinde, conform celor de la Hello Inc., cu un preţ ce pleacă de la 129 de dolari.

  • Opinie Dragoş Damian: Nimeni nu se bucură de creşterea pieţei farma şi nici nu crede în aceasta

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Excepţia care arată o creştere a pieţei de medicamente cu 5,7% în trimestrul 2 din 2014 – conform analizelor companiei Cegedim – este în totalitate urmarea aşa-zisului efect de bază, în condiţiile în care trimestrul corespunzător din 2013 a fost foarte contractat, datorită îngrijorării jucătorilor din piaţă ca urmare a aplicării reformelor anunţate de instituţiile statului.

    Tendinţa de scădere a vânzărilor de medicamente se menţine, prognozele rămânând de -1% în valoare şi -2% în volume şi zile de tratament – aceştia din urmă fiind indicatorii corecţi ai accesului populaţiei la medicamente.

    Mai mult, în condiţiile în care exportul paralel se menţine la cote înalte iar mecanismele de fraudă nu au fost nu au fost cu totul annihilate, experţii consideră că cifrele date publicităţii nu reflectă consumul real, ci unul cu cel puţin 10% mai mare decât în fapt.

    În condiţiile în care piaţa a crescut cu numai 2% în semestrul 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente a crescut cu peste 40% (în valoare absolută a coeficientului de deficit, de la 14,5% în S1 2013 la 20% în S1 2014). Această evoluţie este dovada izbitoare că întregul consum de medicamente peste o finanţare echivalentă anului 2010 este imputat producătorilor. Asta se întâmplă în condiţiile în care încasarea banilor pe medicamente, la nivel de producător, se menţine la peste 200 de zile, în contradictţie cu afirmaţiile autorităţilor care arată că plăţile se fac în 90 de zile.

    Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să finanţeze includerea de medicamente noi pe listă, să plătească taxa clawback pentru canalele de distribuţie şi, în din ce în ce mai multe cazuri, să plătească o “taxă de raft” pentru a avea acces pe anumite canale comerciale.

    Acestea sunt motivele pentru care în ultimii ani au dispărut peste 1.300 de medicamente ieftine din piaţă iar pacienţii şi statul sunt obligeţi să plătească pentru medicamente mai scumpe în lipsa unor variante ieftine.

    Astfel, în absenţa voinţei politice de aplicare a unor măsuri discutate atât cu instituţiile statului cât şi cu organismele internaţionale care să corecteze reglementarile toxice din sistem, prognozele pentru S2 din 2014 şi pentru 2015 rămân rezervate şi indică o descreştere cu 1% până la 3%.

    În plus, prognoza pentru taxa clawback, în lipsa introducerii unei formule diferenţiate şi odată cu includerea de medicamente noi pe listă fără o suplimentare a bugetelor, este de creştere până la 24% în trimestrul 4 – efectul fiind resimţit în cele din urmă de milioanele de pacienţi cronici prin dispariţia în continuare a medicamentelor ieftine, ei trebuind să plătească o contribuţie personală mai mare pentru a cumpăra medicamente mai scumpe.

    Pentru producătorii de medicamente lipsa acestor măsuri de corecţie înseamnă amânarea investiţiilor, scoaterea din portofoliu a produselor nerentabile şi scăderea competitivităţii în ansamblu.

    România îşi agreavează riscul de a rămâne doar un importator şi nu un producător de medicamente. Şi să continue să rămână pe o balanţă comercial negativă în condiţiile în care medicamentele crează circa 15% din deficitul comercial.

  • Confruntări intense între forţele ucrainene şi separatişti la periferia oraşului Doneţk

     Explozii au fost auzite în mod regulat din direcţia cartierului Marinka, aflat la periferia de sud-vest a oraşului, de unde se ridicau coloane de fum.

    Potrivit primăriei, salvele de mortiere trase în cursul nopţii de luni spre marţi au avariat o staţie electrică dintr-un cartier din Doneţk aflat în apropiere de Marinka, ceea ce a dus la întreruperea curentului pentru aproximativ 50 de clădiri rezidenţiale. În centrul oraşului, un dispozitiv exploziv a rănit luni seară opt separatişti, potrivit sursei.

    Luptele s-au intensificat în ultimele zile în apropiere de Doneţk, cel mai mare oraş din bazinul minier Donbas, cu un milion de locuitori înainte de începerea ostilităţilor, pe fondul temerilor privind un asalt al forţelor ucrainene şi al riscului unor confruntări sângeroase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro