BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Cresc vânzările de mobilă

    Factorii pe care se sprijină creşterea afacerilor LEM’S au fost atât extinderea reţelei de magazine LEM’S la nivelul întregii ţări, cât şi dezvoltarea de spaţii tot mai generoase pentru fiecare magazin în parte. Reţeaua LEM’S numără peste 100 locaţii, iar suprafaţa totală de retail, la nivelul întregii ţări, depăşeşte 65.000 de metri patrati. Deschiderile de magazine noi au urmărit spaţii generoase în centre comerciale noi.

    De la începutul anului Lemet a inaugurat cinci noi magazine LEM’S, la Craiova, Piteşti, Constanţa, Vălenii de Munte şi Târgu Neamţ urmând ca până la sfârşitul lui 2013 să deschidă şi să relocheze sau să extindă alte 12 magazine. „Şi anul acesta ne vom concentra pe deschideri şi relocări de noi magazine în spaţii tot mai generoase, în următorii doi ani avem însă ca prioritate Capitala.  Aici ne dorim o mai bună acoperire teritorială” declară directorul comercial al retelei, Adrian Rizea.

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S, iar numarul de angajati care lucreaza in fabrica si in reteaua Lem’s este de 1350.  Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 de metri patrati. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.

     

  • Ekol Logistics a investit opt milioane de euro în camioane noi

    Ekol România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro, iar pentru anul în curs compania estimează afaceri de peste zece 10 milioane de euro. Prin dezvoltarea serviciilor pe liniile de transport, depozitare, comerţ exterior sau managementul sistemelor de aprovizionare, Ekol are capacitatea de a oferi la nivel internaţional servicii în sistem integrat.

    Centrele de distribuţie Ekol se întind pe o suprafaţă de 486.000 metri pătraţi, fiind utilate cu tehnologii şi inovaţii de ultimă oră în Turcia, Germania, Italia, Ucraina, Grecia şi România. În 2012 cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 285.000.000 euro, în creştere cu aproximativ 30 de procente faţă de 2011. Ekol are peste 4000 de angajaţi în Turcia şi 1200 în şapte ţări europene.

     

  • Vânzările din comerţ au scăzut în martie, în special la carburanţi

    n luna martie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 13,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scǎzut cu 0,6%.

    Evoluţia brută s-a datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,1%), vânzărilor de produse nealimentare (+13,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,8%).

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2013, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 0,6%, din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,1%). Creşteri s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) şi în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,5%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MT: Licenţa de transport, deţinută de unul sau mai mulţi membri ai unui grup interesat de CFR Marfă

     Noua condiţie impune “deţinerea, de către unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori, a unei licenţe de transport de marfă sau a oricărei alte aprobări, în vigoare, emise de către o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin 3 ani înainte de data depunerii documentelor de participare, care a fost deţinută neîntrerupt şi fără încălcări semnificative în toată această perioadă”, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor (MT).

    Anterior nu se specifica dacă respectiva licenţă sau aprobare trebuie deţinută de unul sau mai mulţi membri ai asocierii.

    A doua modificare prevede că membrii grupului care îndeplinesc cerinţa anterioară vor trebui să aibă cumulat o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Gottlieb Daimler

    Fiu de brutar, Gottlieb Wilhelm Daimler a devenit interesat de inginerie după şase ani de şcoală primară. La 14 ani a început un stagiu de ucenicie la un producător de carabine, Raithel. După terminarea stagiului a hotărât să se orienteze spre o altă direcţie, a ingineriei mecanice. Astfel, la 18 ani, a plecat din oraşul natal şi s-a înscris la şcoala pentru training avansat în industrie din Stuttgart sub tutela lui Ferdinand Steinbeis, unde era foarte sârguincios şi obişnuia să facă ore suplimentare duminica. În curând, a devenit maistru la o fabrică condusă de profesorul lui, dar nu s-a mulţumit cu atât. După ce a studiat la Institutul Politehnic din Stuttgart, a vizitat Franţa, iar apoi Anglia, considerată „nucleul tehnologiei„, unde a avut ocazia să lucreze cu firmele de inginerie de top şi s-a familiarizat cu maşinile. A câştigat experienţă în munca cu motoarele, în anul 1872 a devenit director tehnic al firmei lui Nikolaus A. Otto, omul care a inventat motorul cu combustie internă în patru timpi. Daimler a părăsit firma după zece ani de muncă împreună cu colegul şi prietenul lui, Wilhelm Maybach, pentru a-şi începe propria afacere de construcţie de motoare. Daimler şi Maybach au petrecut ore întregi dezbătând care este cea mai bună modalitate de a alimenta designul de motor al lui Otto şi au ales benzina, folosită atunci ca agent de curăţare şi vândută în farmacii. Au patentat unul dintre primele modele de succes de motoare cu combustie internă de viteză în 1885, dar şi un carburator care a făcut posibilă folosirea benzinei drept combustibil. Cei doi şi-au folosit motorul cu benzină pe o bicicletă – probabil prima motocicletă din lume, pe o trăsură cu roţi, iniţial trasă de cai cu un motor cu un cilindru, dar şi pe o barcă. Au vândut prima licenţă pentru motoare în 1887, iar în 1889 acestea au fost prezentate la o expoziţie din Paris. Compania Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a fost astfel fondată în 1890 în Cannstatt.
    În 1899, firma a construit prima maşină Mercedes, vândută trei ani mai târziu. Daimler a încercat să cumpere 102 acţiuni suplimentare pentru a obţine majoritatea companiei, dar a fost forţat să renunţe la postul de director tehnic. Directorii au ameninţat cu declararea falimentului, iar Daimler a fost nevoit să îşi vândă partea de acţiuni şi drepturile pentru patente. A acceptat oferta, a primit 66.666 de mărci germane şi a demisionat în 1893. În 1900, Daimler a murit, iar în 1907, Maybach a renunţat la DMG. În 1924, managementul DMG a semnat o înţelegere cu Karl Benz şi compania lui, Benz & Cie, în 1926 cele două companii au fuzionat şi s-au transformat în Daimler AG.  La fel ca Daimler, Benz a fost un pionier în materie de design de motoare. Noua companie a produs maşini sub numele de Mercedes-Benz. În 1998, Daimler-Benz a cumpărat producătorul de maşini Chrysler pentru 36 de miliarde de dolari. S-a creat astfel Daimler-Chrysler AG.

  • Profit din pui de jumătate de miliard de lei

    În 2006, după preluarea Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, Agroli Group a început un proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare în valoare totală de 75 de milioane de euro. După doi ani de la preluare, încasările au crescut cu 60%.

  • CGS IT Services: Piaţa soluţiilor ERP a depăşit 110 mil. euro în 2012

    Cea mai mare rată de creştere s-a înregistrat pe segmentul soluţiilor internaţionale, comparativ cu cele locale, potrivit CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de Microsoft, respectiv Dynamics AX.

    “Valoarea business-ului pe piaţa de ERP a cunoscut în 2012 o creştere datorită faptului că efectele negative ale crizei economice s-au mai estompat şi, în plus, o parte din  mediul de business a înţeles  că lipsa de reactivitate faţă de astfel de investiţii nu are cum să fie benefică, aşteptarea  fiind contraproductivă”, a arătat Mircea Hotăran, directorul deneral al CGS Europe – IT Services.

    Piaţa de ERP din România este împărţită în două segmente principale – cel a soluţiilor dezvoltate de mari firme internaţionale (care sunt, în general, dedicate firmelor medii, mari şi multinaţionalelor) şi, respectiv, cel al ERP-urilor sau programelor echivalente realizate de producători locali, destinate în special IMM-urilor. Anii de criză au favorizat jucătorii locali, mult mai flexibili în politica de preţuri, datorită faptului că deţin drepturile de proprietate intelectuală  asupra  soluţiilor ERP, putând astfel furniza preţuri mult mai atractive şi adaptate pieţei locale.

    În 2011, cel mai probabil, soluţiile locale le-au depăşit ca număr de implementări pe cele internaţionale, chiar dacă în valoare absolută probabil că nu au trecut de 30% din cifra de afaceri din domeniu. În anul 2012 însă, s-a înregistrat o rată consistentă de creştere a soluţiilor ERP internaţionale, iar tendinţa se va păstra şi pentru anii ce urmează, dacă nu vor apărea diferite dezvoltări economice neaşteptate pe plan local sau internaţional, arată analiza CGS Europe – IT Services.

    “Anul 2013 va fi un un an cu multe provocări care vor pune o presiune în creştere asupra clienţilor şi furnizorilor deopotrivă. Cred că vor avea un avantaj companiile cu un business regional, care  vor putea să creeze un anume echilibru între pieţele pe care activează; acest lucru le va asigura constanţa proiectelor,  optimizarea resurselor (inclusiv menţinerea fluctuaţiei de personal sub control) şi stabilitatea sau creşterea cifrei de afaceri”, a precizat Mircea Hotăran.

  • De ce a crescut Flanco cu 25% în 2012

    Piaţa de electroIT din România a crescut cu 5% comparativ cu 2011, în vreme ce piaţa vest-europeană a înregistrat un avans de numai 0,2%. Flanco a obţinut o creştere de 25% a cifrei de afaceri, graţie investiţiilor în modernizarea reţelei de magazine, în dezvoltarea echipei şi în managementul portofoliului de produse, atingând astfel obiectivul propus pentru 2012. 

    “În 2012 am reuşit să ne atingem obiectivele de creştere propuse şi să ne consolidăm arhitectura internă de business, atât de necesară dezvoltării unei afaceri sustenabile”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. “Rezultatele obţinute confirmă faptul că modelul nostru de business şi strategia de poziţionare alese sunt oportune şi ne diferenţiază pe o piaţă în care eroziunea preţurilor şi strategia «copy-paste» au fost singurele metode de stimulare a vânzărilor din ultimii ani”, a adăugat Violeta Luca.

    Flanco a investit peste 2,5 milioane euro în reţeaua de magazine, atât în modernizarea, remodelarea şi extinderea unor spaţii deja existente, cât şi în deschiderea unor magazine noi în oraşe precum Iaşi, Sibiu, Cluj, Oradea, Ploieşti, Deva, Târgovişte sau Bucureşti. În prezent compania deţine o reţea de 78 de magazine, cu o suprafaţă totală de peste 44.500 mp.

    “Dacă în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi cota de piaţă Flanco este pe locul doi în topul celor mai mari retaileri, în privinţa randamentului vânzărilor/mp suntem pe locul unu, acesta fiind un indicator extrem de valoros pentru o companie care îşi doreşte în primul rând să fie rentabilă şi eficientă”, a explicat Violeta Luca.
    Astfel, pe o suprafaţă totală de vânzare mai mare cu 10% decât în anul 2011, compania a înregistrat vânzări mai mari cu 25%, crescând rentabilitatea vânzării/mp la peste 3200 euro.
     

  • Afacerile din comerţul auto au crescut în primele două luni cu 4%

     Evoluţia a fost influenţată de creşterile înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (de 10,3% serie brută), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (0,8%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (0,7%). Comerţul cu autovehicule a scăzut cu 0,2%.

    În februarie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a avansat cu 5,4% ca serie brută şi cu 4,4% ajustat. Comparativ cu februarie 2012 creşterile au fost de 6,8%, respectiv 11%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe alţii i-a îngropat, lui i-a triplat afacerea. Cum poate deveni o criză economică un manual de business

    TREBUIT SĂ LUĂM DECIZII IMPORTANTE ŞI FOARTE RAPID ŞI A TREBUIT SĂ NE BAZĂM FOARTE MULT PE INSTINCT ŞI EXPERIENŢA MANAGERIALĂ„, povesteşte Tolga Oran, sales & marketing country manager la Gefco România. În perioada 2008-2009, criza economică a afectat „pe mulţi dintre clienţii nostri şi, cu un efect de domino, s-a reflectat şi în activitatea noastră„. Compania a văzut volumele scăzând dramatic, mai mulţi clienţi având probleme financiare, iar obiectivele stabilite – din ce în ce mai ambiţioase – păreau şi mai greu de atins.

    În ciuda acestui lucru, cifra de afaceri a companiei a crescut neîntrerupt, fiind în 2011 cu 264% mai mare decât în 2007; în 2011, profitabilitatea companiei a fost de 6,9%, „mult peste aşteptările pieţei„, spune Oran. „Compania a câştigat permanent clienţi noi, un exemplu fiind chiar 2012, an în care Gefco a câştigat 28 de clienţi noi. Creşterea a poziţionat compania în topul operatorilor logistici din România, fiind pe locul doi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi pe primul loc din punct de vedere al profitabilităţii„, afirmă Oran.

    Tot el povesteşte că de la instalarea recesiunii, echipa de management a trebuit să ia decizii importante şi foarte rapid; „a trebuit să ne bazăm foarte mult pe instinct şi experienţa managerială„. Gefco a făcut ajustări de buget rapid şi a reuşit, în cele din urmă, spune reprezentantul său, „să păstrăm tot personalul, chiar să creştem echipa comercială„. Despre această perioadă, Tolga Oran spune că „a fost un moment de vârf în cariera mea fiindcă a trebuit să trec de la rolul de manager la cel de lider„.

    Lucrează în sectoruI logistic de peste zece ani, începând cu grupul Omsan în Turcia şi a fost ulterior relocat în România pentru a pune bazele organizării comerciale, pentru a încheia primele contracte şi a coordona activitatea de vânzări şi de business development. În 2007, s-a alăturat grupului Gefco, ca sales & marketing country manager. Firma era la începutul activităţii în România şi punea bazele echipei – „eu deja cunoşteam piaţa din România şi aveam experienţa demarării unui business„.

    PENTRU A DEPĂŞI PIEDICILE RIDICATE DE CRIZĂ ŞI A PLASA COMPANIA PE UN TRASEU CRESCĂTOR ERA ÎNSĂ NEVOIE DE MAI MULT. „Trebuie să recunosc că mi-a fost de ajutor şi experienţa acumulată în timpul crizei economice din 2000 din Turcia, când eram la începutul carierei mele profesionale – din această experienţă am învăţat câteva lecţii importante şi anume să fii tot timpul cu ochii pe evoluţia economică şi de business şi să păstrezi o viziune de ansamblu„, povesteşte reprezentantul Gefco.

    La 34 de ani, managerul turc conduce cinci divizii principale, responsabile de dezvoltare pentru toate locaţiile din România, incluzând sediul central şi agenţiile/platformele Arad, Curtici, Piteşti, Craiova, Constanţa, Otopeni. Coordonează o echipă de business development, aşadar „rolul nostru este de a construi şi de a coordona activitatea de bugetare în ansamblu. Obiectivele financiare sunt responsabilitatea noastră directă; bugetul pe care îl administrez este de peste 40 mil. euro.

    Tolga Oran coordonează persoane din departamente precum marketing şi comunicare, vânzări şi administrare conturi naţionale, key account management şi administrare conturi globale, business development, inginerie proiecte şi studii.

    Tolga Oran va apărea în a opta ediţie a catalogului „100 de tineri manageri de top„