BusinessMagazin

Tag: companie

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Europharm Distribuţie, parte a grupului GSK România, deschide o platformă logistică integrată în centrul logistic din Chitila

    Deschiderea centrului logistic Chitila  marchează finalizarea proiectului de reorganizare a infrastructurii logistice din Europharm Distribuţie, care vizează eficientizarea şi creşterea competitivităţii pe termen lung a serviciilor logistice ale companiei. Platforma a fost dezvoltată strategic, prin extinderea depozitului existent din Chitila, şi va integra activităţile din Depozitul Central Braşov şi din Depozitul Bucureşti.

    În noul centru, Europharm distribuţie va desfăşura operaţiuni logistice atât pentru distribuţia directă, cât şi operaţiuni specifice de servicii logistice pentru parteneri şi furnizori. De altfel, noua platformă va permite creşterea nivelului de servicii în divizia de distribuţie directă a companiei.

    Centrul Logistic Chitila acoperă o suprafaţă de aproximativ 6.400m2 şi are o capacitate de depozitare de peste 10.000 paleţi de marfă. Centrul este dotat cu soluţii eficiente de depozitare, camere de frig pe o suprafaţă totală de aproximativ 320 m², sisteme performante de climatizare şi monitorizare a temperaturii şi umidităţii, sisteme de securitate, precum şi sisteme sustenabile de întreţinere, de tip “green energy”.

  • Omul care ar trebui să fie bogat dar nu este, deşi a inventat karaoke

    În 1971 Inoue încerca să se afirme ca muzician. Ideea unei instalaţii de karaoke i-a venit după ce un om de afaceri local i-a cerut să înregistreze o serie de melodii pe un casetofon, astfel încât să poată să cânte şi el. “În acel moment mi-a venit ideea Juke 8”, prima instalaţie karaoke din lume, spune Inoue, citat de Quartz. Invenţa combina un amplificator, un microfon, un casetofon auto cu opt piste şi o cutie pentru monede şi s-a răspândit cu repeziciune în toată Japonia. Într-un singur an compania mea a trimis astfel de maşini în toată Japonia; cu totul el a fabricat 25.000 de Juke 8.

    Dar pentru că nu şi-a brevetat invenţia, competitorii s-au ivit cu repeziciune. Primul val de imitatoori nu a putut ştirbi gloria lui Inoue, care a furnizat mai mult de zece ani maşinăria sa , dar la un moment dat creşterea competiţiei şi avansul tehnologic s-au dovedit obstacole de netrecut. “Nu am mai fabricat karaoke după apariţia CD-ului”, spune Inoue.

    Alte companii, cum este Daiichikosho, care este în prezent cea mai mare companie de karaoke din lume, au rezistat, s-au adaptat şi au creat o industrie ale cărei dimensiuni sunt greu de estimat astăzi; este destul să spunem că numai în Japonia valoarea industriei de karaoke a fost în 2011 de 5,99 miliarde dolari.

    Astăzi Inoue spune că nu regretă decizia de a nu-şi patenta invenţia, ba, mai mult, crede că un patent ar fi limitat expansiunea şi popularitatea invenţiei sale.

     

  • Care vor fi cele mai bune investiţii în 2014

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. „Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale.

    „Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT. Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    Principalul risc pentru investitorii străini este dat de lipsa predictabilităţii din zonele legislativă şi fiscală iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată.

    Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care ei sunt interesaţi.

  • Goana după terenuri – agricultura va atrage cele mai multe investiţii în 2014, în România

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.

    Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.

    Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA.  Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
     

  • Hewlett-Packard a mărit salariul directorului general de la un dolar la 1,5 milioane dolari

     Majorarea va fi aplicată retroactiv, de la data de 1 noiembrie, potrivit unui anunţ al companiei destinat Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.

    Whitman, angajată în 2011 pentru revitalizarea HP, se confruntă cu declinul vânzărilor provocat de cererea slabă pentru PC-uri şi a intensificat concurenţa pe piaţa tehnologiei destinată companiilor.

    Acţiunile HP au urcat cu 93% în acest an la bursa din New York, după trei ani de evoluţie descendentă.

    Whitman a primit beneficii în valoare totală de 15,4 milioane de dolari, 70% din suma prevăzută, în anul fiscal 2012, primul an complet ca CEO al companiei, din cauza pierderilor nete înregistrate de HP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a comandat flori în valoare de 5.000 de euro

    O comandată de acest fel a fost făcută  de un producător internaţional de echipamente pentru organizarea de evenimente. Mai mult decât atât, compania a cumpărat 12 urşi din flori, cu dimensiunea de 60 de centimetri şi şase urşi din flori cu dimensiunea de peste un metru. Urşii au fost dăruiţi partenerilor companiei în semn de mulţumire pentru buna colaborare de anul acesta.

    Pentru realizarea celor 18 urşi din flori au fost utilizate 2.500 de fire de crizanteme albe şi 450 de trandafiri roşii. Urşii din flori au fost realizaţi prin tehnici speciale de către o echipă formată din 6 specialişti, pe suporţi formaţi din 500 de cărămizi de burete floral, florile rezistând până la 14 zile. Echipa a lucrat aproximativ 22 de ore pentru a putea livra această comandă, însă rezultatele au fost pe măsură, clientul fiind extrem de mulţumit.

  • Care sunt tendinţele de consum în IT&C pentru anul 2014

    Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:

    1. Aplicaţiile vor schimba societatea
    Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.

    2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
    Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.

    3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
    Tensiunea arterială şi pulsul  sunt doar câteva exemple din ce  îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.

    4. Internet oriunde şi oricând
    La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.

    5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
    Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.
     

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.

    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.

  • Compania care a născut 200 de antreprenori în România: Căutăm buni gospodari cu potenţial minim de risc

    “UN BUN GOSPODAR CU UN MINIM POTENŢIAL DE RISC”, descrie succint Ioan Mezei, directorul general al Stihl România, profilul antreprenorilor care formează acum reţeaua de francizaţi ai companiei. Mai pe larg, distribuitorii Stihl au vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, iar activitatea lor este specializată, ca în cazul showroom-urilor auto. Investiţia de plecare este de circa 10.000 de euro, bani care reprezintă capitalul circulant, iar „cea mai dificilă perioadă a unui distribuitor este, de regulă, în primii ani„, spune Mezei. El completează că în acest interval Stihl susţine colaboratorii prin sisteme de prezentare, dotarea magazinului, semne pentru identificarea distribuitorului. Spaţiile comerciale au suprafeţe medii de 40-50 mp, dar sunt şi cazuri în care magazinele au doar 20 mp sau, dimpotrivă, spre 70 mp.

    STIHL ARE ÎN ROMÂNIA 220 DE DISTRIBUITORI, care operează în total în jur de 300 de magazine, iar în fiecare din ultimii ani au intrat în reţea 15-20 de noi parteneri. „O parte se pierd pe parcurs. 2-5% dintre ei ies din sistem în fiecare an„, povesteşte Mezei. Rezultatele unei afaceri de acest tip se obţin pe termen mediu şi lung, iar directorul Stihl enumeră în rândul cauzelor potenţiale care duc la eşecul unei astfel de afaceri insuficienţa capitalului propriu, diferenţa dintre aşteptări şi realitate, competiţia şi evoluţia pieţei.
    Distribuitorii care au deja o vechime de 10-15 ani în reţea au ajuns să administreze mai multe astfel de spaţii, chiar şi şapte.

    Despre încasările partenerilor, Ioan Mezei spune doar că există diferenţe între spaţiile mai noi şi cele care şi-au format deja o clientelă, dar că sunt parteneri care pot ajunge la vânzări de câteva milioane de lei pe an. „Un începător e un mic antreprenor care fie are abilităţi şi cunoştinţe de natură tehnică, fie are experienţă comercială cu produse similare, respectiv cu specific tehnic.”
    Un astfel de antreprenor trebuie să fie foarte atent, la debutul afacerii, să menţină o structură de costuri mici. „Antreprenorul va fi şi angajat; astfel poate economisi costurile cu un salariat şi poate intra în zona de profitabilitate într-o perioadă rezonabilă de timp.„ Perioadă care se poate plasa între unu şi doi ani, explică Mezei pe baza experienţei partenerilor Stihl.

    Cei 10.000 de euro care reprezintă capitalul de pornire pentru un francizat Stihl constituie un prag minim, precizează Ioan Mezei. „Un distribuitor care îşi asumă costuri prea mari nu le poate susţine fără volume semnificative.„ Un distribuitor începător poate vinde în primul an în jur de 100 de produse, „dar nu trebuie neglijat nici faptul că o parte din încasări vin din service-ul de garanţie şi postgaranţie„. Compania este singurul producător de motoferăstraie care produce şi lanţuri compatibile cu alte mărci, iar în oferta magazinelor din reţea se află şi consumabile pentru motounelte, ca lubrifianţi sau fire. Astfel încât în cazul unor parteneri service-ul poate reprezenta 25% din activitate.

    Profitabilitatea unui francizat Stihl se plasează în jurul a 10-12%, dar variază de la situaţie la situaţie, punctează Mezei, care se află la conducerea companiei din 1999. „În marile oraşe profitabilitatea poate fi mai mică, pentru că sunt mai mari costurile cu chiriile şi salariile.„ Pe de altă parte, la fel de bine există şi parteneri care sunt proprietarii spaţiilor şi nu mai au deloc grija chiriei.
    Cele 300 de puncte de vânzare a produselor Stihl, care, spre deosebire de competitori, nu se regăsesc în reţele de bricolaj ca Dedeman, Bricostore, Baumax, Hornbach sau Praktiker, nu reprezintă, conform lui Ioan Mezei, punctul de saturaţie al pieţei. „Pe termen mediu şi lung mai e loc de creştere. Principala limitare nu e nivelul de consum, ci veniturile populaţiei, şi în cazul produselor noastre, la fel ca şi în alte segmente de piaţă.„ Piaţa motouneltelor poate creşte într-un singur an şi cu 20%, pe baza creditelor de consum.