Tag: companie

  • Lidl deschide în februarie cinci magazine, în Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni şi Timişoara

     Prima deschidere este programată pe 6 februarie la Iaşi.

    În 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi, şi a încheiat anul cu 169 de unităţi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ali Ergun Ergen

    Ali Ergun Ergen a venit în România în urmă cu aproape 15 de ani, iar de numele lui se leagă dezvoltarea primelor centre comerciale din ţară, Bucureşti Mall şi Plaza România.

    Ali Ergun Ergen a fost implicat însă şi în deschiderea Băneasa Shopping City. La începutul anului 2013, Ali Ergun Ergen a părăsit Anchor Group, compania care a finanţat construcţia primelor două şi la conducerea căreia se afla pentru al doilea mandat. A doua plecare a lui Ali Ergun Ergen de la Anchor a avut loc înainte de a-şi vedea realizat proiectul pentru care s-a întors în companie în februarie 2012 – renovarea şi relansarea centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro.

    După plecarea din corporaţie, Ali Ergun Ergen a început să lucreze la fondarea propriei afaceri, cu activităţi de consultanţă în imobiliare, TBE Solutions în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro. Ali Ergun Ergen lucrează în 2014 la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platformă Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu acţionarii canadieni Benevo Capital. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – adică chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică Ali Ergun Ergen, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    Într-un interviu acordat Business Magazin, Ali Ergun Ergen observă că succesul în afacerea cu malluri este efemer: dacă în Bucureşti există acum unele proiecte care atrag clienţii ca un magnet, nu există garanţii că acestea nu vor dispărea în câţiva ani, iar loc de proiecte noi există în continuare. Dacă în urmă cu zece ani clienţii mergeau la mall doar pentru a cumpăra ceva, acum sălile de cinema, restaurantele şi cafenelele au devenit principalele puncte de atracţie în spaţiile de acest fel din Europa, iar peste alţi zece ani va veni cu siguranţă altceva care să le ia locul, crede Ergen. Toţi reprezentanţii centrelor comerciale încearcă să se adapteze la schimbare, iar problema intervine odată cu proiectele care necesită investiţii masive.

  • Producătorul slovac de lactate Koliba estimează afaceri de 5,5 milioane euro în România în acest an

     Potrivit country managerului companiei, Francisk Emerik Iabloncic, românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaţionale care încearcă să se dezvolte pe piaţa din România.

    Totuşi, românii preferă untul altor lactate şi sunt codaşi în clasamentul consumului de lactate la nivel european.

    “Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producţia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (…) Cele mai apreciate produse Koliba atât în România, cât şi în celelalte ţări sunt caşcavalul, caşcavalul afumat, untul premium natural şi Gustul untului 57% şi 65% grăsime, Preţul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut”, a arătat Iabloncic.

    În ceea ce priveşte brânzeturile însă, produsele Koliba diferă de brânza românească din punctul de vedere al metodei de producţie şi va mai dura ceva timp până când produsele companei din această categorie vor deveni cunoscute pe piaţa locală, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks a generat peste 1 miliard de dolari prin aplicaţia mobilă şi programul de fidelitate

    Tranzacţiile Starbucks au totalizat peste un milion de dolari, ceea ce reprezintă 4% din piaţa de plăţi mobile din Statele Unite, estimează aceeaşi sursă. Pentru a susţine cât mai mult dezvoltarea acestui sistem, lanţul de cafenele a creat un nou post de Chief operating officer care va avea ca responsabilitate îmbunătăţirea permanentă a sistemului de plăţi mobile.

    Compania Starbucks este cunoscută pentru produsele ieftine şi de calitate pe care le oferă clienţilor, fiind printre primele care au dezvoltat un program de loialitate eficient. Clienţii beneficiază de produse gratuite în mai multe ocazii, precum zilele de naştere.

  • Înţelepciunea unui ardei iute, uscat şi afumat

    Chipotle este un soi de ardei iute, uscat şi afumat, dar şi un lanţ de restaurante cu specific mexican răspândit în Occident, cu venituri de aproape 3 miliarde de dolari anual. Fundamental, este un lanţ de fast-food care a decis să se „vândă” cu o doză bună de anticonsumerism. O să înţelegeţi ce spun dacă o să căutaţi pe YouTube „Scarecrow Chipotle”.

    Primul clip este cel care trebuie, este un film de animaţie ce are aproape 12 milioane de vizualizări şi care prezintă istoria unui personaj trist care vine în contact cu lumea dură şi ascunsă a hranei industriale – pui umflaţi cu seringa de către roboţi, văcuţe prizoniere ale unor instalaţii ce amintesc de caznele inchiziţiei, reclame false ce propovăduiesc prospeţimea şi naturaleţea, automatism nemilos, totul pe fundalul unui cântec trist-copilăresc care vă va muia şi mai tare inima. În cele din urmă mesajul este optimist, iar Chipotle se fereşte să se bage în ochii privitorului, un logo apărând doar câteva secunde în trei minute de film.

    Filmul promovează şi un joc de mobil cu aceeaşi tematică şi este, de fapt, parte a unui campanii inspirate ce promovează valorile pe care mizează compania – hrană sănătoasă, responsabilitate, echitate. Toate acestea ar fi vorbe goale dacă Chipotle nu s-ar ca defini ca opunându-se sistemului şi nu ar încerca să se muleze pe valorile tinerei generaţii (veţi putea citi un text extrem de interesant despre preferinţele generaţiei Y, şi nu numai, în acest număr al revistei). Iar dacă adaugi emoţie, treaba e gata: Los Angeles Times descrie Scarecrow drept suprarealist şi magnetic, iar un jurnalist de la Slate crede că scena cu văcuţele prizoniere în maşinării este cel mai dureros moment văzut vreodată în marketingul fast-food.

    Dincolo de efuziunile lacrimogeno-marketingo-jurnalistice, cred că trebuie evidenţiată înţelepciunea celor care se ocupă de marketingul companiei americane; mi se pare că sunt un bun exemplu pentru cultura orală spre care cred că ne îndreptăm. Îi spun cultură orală pentru că mi se pare că revin în prim plan elementele culturii orale de dinainte de apariţia alfabetului. Un citat lămuritor, pe care l-am mai folosit, via Marshall McLuhan: „Lucrul pe care l-ai descoperit este un ajutor nu pentru memorie, ci pentru amintire, iar discipolilor tăi le împărtăşeşti nu adevărul, ci doar o formă care seamănă cu adevărul; vor auzi multe lucruri, dar nu vor învăţa nimic; vor părea că sunt atotştiutori, dar de fapt nu vor şti nimic; vor fi o companie plictisitoare, părând înţelepţi fără să fie„. Nu este un contemporan criticând internetul şi nici un erudit făcând praf Wikipedia.

    Este Platon, filosoful, exprimându-se în privinţa scrisului, a alfabetului, a comunicării prin cuvânt scris; considera toate acestea drept revoluţii distructive şi pleda pentru singurul mod de transmitere a cunoştinţelor, singurul mod de învăţătură pe care îl cunoştea, pe cale orală. Iar în prezent spre acolo ne îndreptăm, martore sunt rezumatele, impresiile, notele care ajung să cântărească mai mult decât enciclopediile, postările emoţionale la care reacţionăm pe Facebook sau enervarea cu care îi receptăm pe hateri.

    Veţi regăsi această fascinaţie a cuvântului povestit în discursurile acelea vestite ţinute de Bill Gates, Steve Jobs sau Richard Branson, la conferinţele TED şi, mai nou, la evenimentul nostru „Storytellers”: nimic nu-i mai minunat decât o sală care reacţionează, care receptează, care primeşte şi care se bucură.

    Un tablou – îl veţi recunoaşte cu uşurinţă – cu o poveste uluitoare apărută în presa vremii: într-o seară de decembrie a anului 1889 un individ numit Vincent a sunat la uşa unei case rău-famate din Arles. Portarul i-a deschis, iar numitul Vincent i-a înmânat urechea sa proaspăt tăiată, învelită într-o bucată de hârtie, spunându-i: „Luaţi-o, o să vă folosească„. Da, multe zeci de ani după, ne foloseşte încă.

  • Strategiile mai bune de stabilire a preturilor pot aduce o crestere mai mare in UE

    Studiul recent despre strategiile de stabilire a preturilor al companiei, care acopera toate industriile principale, aduce informatii esentiale despre cat este cresterea posibila, ce companii ar trebui sa preia conducerea si ce masuri ar trebui sa ia companiile in legatura cu stabilirea preturilor.
    “Datele despre cresterea slaba la nivelul UE, facute publice saptamana aceasta, ne intaresc conceptia bazata pe studiul realizat, ca firmele europene au un avantaj imens daca isi imbunatatesc strategiile de stabilire a preturilor.”, a spus Frank Bilstein, partener la A.T.Kearney si unul dintre cei mai experimentati consultanti in acest domeniu la nivel mondial.
    Eurostat a raportat ca PIB-ul in UE-17 a crescut cu doar 0.1% in al treilea trimestru din 2013, dar a scazut cu 0.4% fata de al treilea trimestru din 2012.
    “Pe masura ce companiile incep sa calculeze rezultatele de sfarsit de an si sa dea bonusuri, s-ar putea sa fie socate sa afle ca performantele lor ar fi putut fi imbunatatite daca ar fi luat masurile necesare imbunatatirii stabilirii preturilor.” , a spus Frank Bilstein.
    Valoarea premiului este suficient de mare pentru a spori cresterea PIB-ului
    Studiul a aratat ca fimelor care au luat masuri pentru imbunatatirea strategiei de fixare a preturilor, le-a crescut profitul brut cu peste 15% in medie, in ultimii 3 ani. 


    “Profiturile mai mari reprezinta motorul care le permite companiilor sa investeasca in infrastructura, sa angajeze mai multi oameni talentati si sa inoveze,” a spus Michael Weiss, partener la biroul din Bucuresti al A.T.Kearney. “Acest lucru reprezinta o parte a retetei de care Europa are nevoie pentru a se intoarce pe o cale de crestere economica sustenabila si solida.”
    Un factor prevestitor al potentialului unei companii pentru o mai buna stabilire a preturilor este actuala putere pe piata, definita de veniturile brute si cota sa de piata. A.T.Kearney a folosit rezultatele studiului pentru a crea o modalitate de a estima acest potential.
    Bazat pe rezultatele studiului, o corporatie puternica din industria auto, cu 8% cota de piata si 20% venituri brute in Europa, poate adauga aproape 3 puncte printr-o mai buna strategie de fixare a preturilor in decurs de 3 ani. Aceste valori reprezinta mai mult de 200 milioane Euro profit aditional. Un lider inovator high-tech cu 60% cota de piata si 45% venituri brute poate adauga 10 puncte, in medie, la venituri.
    O concluzie surprinzatoare: Cu cat ai mai mult succes, cu atat castigi mai mult dintr-o strategie mai buna de stabilire a preturilor
    “Poate cea mai intriganta concluzie este aceea ca firmele care au cele mai multe beneficii dintr-o stabilire mai buna a preturilor sunt acelea care sunt deja puternice.” , a spus Bilstein. Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multa putere de piata, cu atat poti avea mai mult profit din alte imbunatatiri ale preturilor.
    Bilstein, care a realizat mai mult de 100 de proiecte legate de strategii pentru preturi la nivel global, stie ca o putere mare de piata poate aduce o inertie la nivelul managerilor. “Aceasta concluzie a studiului desfiinteaza scuza ‘suntem deja foarte buni’. Companiile de succes sunt cele care ar trebui sa fie la conducere deoarece in cazul lor este vorba

  • BOG’ART, contractor general pentru construcţia turnului Bucharest One

     BOG’ART este una dintre cele mai mari companii de construcţii din România, responsabilă, între altele, de construcţia Tower Center International, Charles de Gaulle Plaza şi City Gate.

    Globalworth a finalizat achiziţia Bucharest One în decembrie 2013 şi anticipează că proiectul va fi finalizat în trimestrul al treilea al anului 2015.

    Globalworth Real Estate Investments este un fond de investiţii fondat de investitorul şi dezvoltatorul Ioannis Papalekas, pentru a valorifica oportunităţile din România şi alte ţări din sudul, estul şi centrul Europei.

    Fondul deţine şapte proiecte imobiliare din Bucureşti, fiind listat pe piaţa secundară de la Londra, de unde a reuşit să atragă 53 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Endava angajează un director londonez

    Cu aproape 30 de ani de experienţă pe piaţa de asigurări din Londra şi în sectorul IT, Kelly Fegan aduce echipei Endava un plus de expertiză în domeniul asigurărilor şi al managementului schimbării în tehnologia informaţiei.

    Înainte de a se alătura Endava, Kelly Fegan a fost directorul RI3K, serviciul global de tranzacţionare a (re)asigurărilor, unde a fost responsabil pentru toate activităţile comerciale, inclusiv inovarea de produs, business development, furnizarea de servicii şi managementul relaţiilor cu clienţii, şi a livrat servicii de top către mai mult de 7.000 de specialişti în asigurări, din 42 de ţări. Anterior, Fegan a ocupat diferite poziţii executive, precum Group Claims Director, Group Compliance Officer sau Legal Director, în cadrul agenţiei de brokeraj Heath Lambert, membră a grupului Lloyd’s, lider european în domeniul (re)asigurărilor.  

    Endava este o companie privată de servicii IT înfiinţată în anul 2000 cu  peste 1.400 de angajaţi în cele opt sedii din Marea Britanie, Statele Unite, România şi Republica Moldova şi o cifră anuală de afaceri de peste peste 40 de milioane de lire sterline/50 de milioane de euro. Compania livrează soluţii de business şi servicii informatice în special pentru organizaţii mari din domenii cum ar fi bănci, asigurări, plăţi electronice, retail, telecomunicaţii, media şi publishing. Endava este specializată în livrarea de servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software, Servicii Cloud.

     

  • H&M a depăşit pragul de 100 mil. euro după trei ani în România

     Suedezii devin astfel primul brand de modă care atinge pragul de 100 de milioane de euro vânzări în România la o reţea de 28 de magazine. Principalul său competitor, Zara – parte a grupului spaniol Inidtex, liderul pieţei locale – nu şi-a publicat încă oficial datele financiare aferente anului 2013.

    Într-o perioadă în care brandurile internaţionale în frunte cu H&M se extind agresiv, multe branduri locale, sufocate, trag obloanele sau intră în insolvenţă, un exemplu în acest caz fiind House of Art, brand intrat în insolvenţă din 2012, la propria cerere.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • SCHIMBĂRI la Microsoft: Compania îl va numi CEO pe şeful diviziei de business şi cloud. Bill Gates ar putea fi înlocuit

     Chiar dacă Gates se va retrage din poziţia de preşedinte, cofondatorul Microsoft s-ar putea implica mai mult în operaţiunile companiei, în special în zone care ţin de dezvoltarea de produse, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, a anunţat în luna august că se va retrage în termen de 12 luni.

    Nadella a devenit între timp unul dintre candidaţii cu cele mai mari şanse să preia funcţia de CEO, potrivit informaţiilor apărute în presă.

    Schimbarea conducerii are loc într-un moment de cotitură în istoria Microsoft, compania traversând o perioadă de tranziţie către hardware şi servicii online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro