BusinessMagazin

Tag: transformare

  • Hostelul, un business care aduce o marjă de profit impresionantă

    Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

    „Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

    Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

    „Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

    În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina.

    Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

    Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

    „Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

    Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

    Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel. Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

  • Investiţia în educaţia timpurie, cea mai bună intervenţie antisărăcie

    „Oamenii de afaceri înţeleg instinctiv de ce vrem să îi educăm pe copiii săraci, acest lucru fiind legat de viitorul economic al României“, explică Leslie Hawke semnalele pozitive pe care le-a primit din partea mediului de afaceri autohton, în ce priveşte iniţiativele Asociaţiei OvidiuRo. Fondată în urmă cu un deceniu de Leslie Hawke, alături de profesoara Maria Gheorghiu, asociaţia are ca scop facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la educaţie încă din perioada preşcolară, astfel încât şansele lor de a studia şi a găsi un loc de muncă să crească ulterior.

    „Experienţa ne-a demonstrat într-un mod concret ceea ce au relevat studiile internaţionale: investiţia în educaţie timpurie are cea mai mare rată de recuperare, în comparaţie cu oricare altă intervenţie antisărăcie“, explică Leslie Hawke raţiunea asociaţiei. Principalul mijloc prin care se realizează această investiţie este programul „Fiecare copil în grădiniţă“, lansat în urmă cu patru ani şi care are drept principală măsură acordarea familiilor din medii sărace a unor tichete sociale în valoare de 50 de lei, dacă îşi duc copiii la grădiniţă în fiecare zi.

    „Primesc aceste stimulente pentru că încercăm să răsplătim comportamentele proeducaţie. Oamenii trăiesc, în majoritatea cazurilor, în condiţii grele, la marginea satelor sau în zone izolate. Copiii trebuie să parcurgă un drum lung către grădiniţă şi de cele mai multe ori nu au încălţăminte şi nici haine de iarnă potrivite pentru a merge pe jos. E un efort considerabil pentru părinţi să străbată acest drum pe jos, cu un copil de trei ani, până la grădiniţa din sat. Noi le oferim acest mic stimulent pentru ca ei să facă acest drum zilnic“, explică Hawke. Până în prezent, au reuşit să aducă astfel la grădiniţă 2.500 de copii din mai multe judeţe, cu o medie de prezentare zilnică de 81%.

    Obiectivul pe termen lung al asociaţiei este ca programul să fie finanţat la nivel naţional, din fonduri publice, pentru asigurarea unei forţe de muncă educate, care să umple golul din ce în ce mai mare dintre clasa săracă şi cea a bogaţilor din România. Până la atingerea acestui ţel, Asociaţia OvidiuRo oferă tichetele bazându-se pe finanţarea din partea mediului de afaceri autohton. Asociaţia colaborează cu investitori majori care contribuie constant la finanţarea programului, iar evenimentele de tip fund raising create sunt, de asemenea, un bun prilej pentru atragerea de noi donatori şi investitori.

    Reprezentanţii asociaţiei au condus de altfel prima iniţiativă de tip „fundraising“ în România, odată cu organizarea celui mai mare eveniment de strângere de fonduri din Bucureşti, Halloween Charity Ball. Acesta a strâns, încă de la prima ediţie, din 2005, 500 de invitaţi. „Încercăm să oferim tuturor o seară minunată, cu distracţie şi dans, dar în acelaşi timp ne dorim sprijinul celor prezenţi acolo în demersul de a oferi fiecărui copil sărac acces la programe de educaţie preşcolară.

    Combinăm distracţia cu un mesaj foarte serios, lucru nu tocmai uşor de realizat“, explică Hawke. Dacă la primele două ediţii petrecerile au fost legate strict de Halloween, evenimentele următoare au avut tematici diverse: anii ’20, un charity ball internaţional, „Ţară, ţară, vrem eroi!“ – în care invitaţii se costumau în eroii lor preferaţi –, anii ‘50. Balul din acest an va avea ca tematică „Magia Filmului“ şi, ca element de noutate, în cadrul acestuia Irina Margareta Nistor va primi un premiu pentru întreaga activitate. La fel ca în anii anteriori, banii strânşi în cadrul evenimentului vor fi direcţionaţi înspre educarea preşcolară.
     

  • Transformarea Dacia. Una dinte cele mai nefiabile maşini din lume a ajuns la standardele internaţionale ale Renault

    Cea mai mare provocare a francezilor din momentul în care au preluat pachetul majoritar de acţiuni de la Automobile Dacia, în septembrie 1999, era acela de a transforma uzina din Mioveni într-una la standarde vest-europene, iar de la producţia unei maşini „naţionale“ să ajungă la una ce să poată fi exportată pe cele mai exigente pieţe auto din lume, cum ar fi Franţa, Germania sau Marea Britanie.

    „Din punctul de vedere al producţiei, Dacia aproape a închis acum decalajul faţă de restul uzinelor din cadrul Grupului Renault. Acum diferenţa în ceea ce priveşte performanţele sale, pornind de la calitate, productivitate la număr de angajaţi, dintre Mioveni şi cele mai performante uzine Renault este mai mică“, este de părere Nicolas Maure, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al Automobile Dacia. Maure a preluat conducerea Automobile Dacia la începutul acestui an, dar în România a mai lucrat între anii 2006 şi 2008 ca director pentru uzina producătoare de motoare şi cutii de viteze a francezilor de la Mioveni.

    Între anul 2000, primul întreg de la preluarea Automobile Dacia de către Renault, şi anul record 2013, afacerile companiei au urcat de 18 ori, iar producţia de şapte ori, în timp ce numărul angajaţilor a rămas aproape acelaşi. În jurul Mioveniului a fost dezvoltată o adevărată industrie.

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 continuă cu cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 5 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012. Cifra include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului acesta, Dacia anunţa un alt record, cel legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent.

    Un record reprezintă şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din total producţie modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un pro-cent reprezentând alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul pro-ducţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol,  producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    În 1999, fabrica nu respecta nici măcar standardele de bază ale Renault, pornind de la curăţenie, calitate, eficienţă economică: „Ce au făcut cei de la Dacia în 1999 a fost tot ce au putut mai bine cu resursele pe care le aveau la dispoziţie atunci. În primii ani de viaţă ai uzinei au fost instruiţi de Renault, baza a fost acolo, dar începând cu anii ’80 au pierdut teren în faţa industriei vest-europene după ce au rămas fără repere şi fără bani. În 1999 compania era într-o stare precară şi avea nevoie de o preluare“, explică Nicolas Maure, care este cel de-al cincilea director general al Dacia de la preluarea uzinei de către Renault. Primii cinci ani au fost cei de bază şi ultimii zece ani cei în care s-a realizat transformarea.

    „În cadrul Alianţei Renault-Nissan avem o gradare a tuturor celor peste 30 de uzine la nivel mondial. În trecut eram în a doua parte a clasamentului. Acum suntem în prima parte. În finalul primei părţi, dar în prima. Noi ne-am propus să fim în topul uzinelor Alianţei şi acolo vom ajunge în următorii trei ani“, a subliniat Maure.

  • Airbus vrea să transforme fotoliile avioanelor în şei de motocicletă

    Mai multe locuri în avion înseamnă venituri în creştere pentru companiile aeriene, dar şi o reducere a preţurilor, din cauza condiţiilor incomode de călătorie. Nu există, în acelaşi timp, garanţii că o astfel de inovaţie ar putea trece de autorităţile care se ocupă de siguranţa aeriană. Autorităţi care au determinat operatorul lowcost Ryanair să renunţe la ideea de a vinde bilete “în picioare” în avioane prevăzute cu bare şi curele de prindere.

    Un purtător de cuvânt al Airbus a precizat că este vorba de un concept, că de cele mai multe ori aceste concepte nu sunt dezvoltate şi că este vorba de o o protejare a ideilor companiei.  Airtbus nu este singura companie care se gândeşte la modalităţi de a înghesui pasagerii în avion; alte idei sunt scaunele-hamac, locuri care să ţină oamenii doar parţial aşezaţi sau configuraţii de locuri supraetajate.
     

  • Airbus vrea să transforme fotoliile avioanelor în şei de motocicletă

    Mai multe locuri în avion înseamnă venituri în creştere pentru companiile aeriene, dar şi o reducere a preţurilor, din cauza condiţiilor incomode de călătorie. Nu există, în acelaşi timp, garanţii că o astfel de inovaţie ar putea trece de autorităţile care se ocupă de siguranţa aeriană. Autorităţi care au determinat operatorul lowcost Ryanair să renunţe la ideea de a vinde bilete “în picioare” în avioane prevăzute cu bare şi curele de prindere.

    Un purtător de cuvânt al Airbus a precizat că este vorba de un concept, că de cele mai multe ori aceste concepte nu sunt dezvoltate şi că este vorba de o o protejare a ideilor companiei.  Airtbus nu este singura companie care se gândeşte la modalităţi de a înghesui pasagerii în avion; alte idei sunt scaunele-hamac, locuri care să ţină oamenii doar parţial aşezaţi sau configuraţii de locuri supraetajate.
     

  • Jucării noi pentru băieţii mari: motocicleta zburătoare – FOTO SI VIDEO

    Are 230 de cai putere şi poate atinge viteza maximă de 180 de km pe oră. În doar 10 minute PAL-V se poate transforma într-un soi de elicopter propulsat de o elice pliabilă situată în spate şi susţinut de un rotor principal.

    Pentru a decola maşinăria are nevoie de 165 de metri pentru a decola şi de 30 de metri pentru a ateriza.Compania olandeză primeşte comenzi la un preţ de 395.000 de dolari, sumă care poate asigura şi cumpărarea unui avion Cessna 172 şi a unui Lamborghini Aventador. Dar nu 2 în 1.

  • Cele mai periculoase drumuri din lume

    Condusul este una dintre cele mai plăcute activităţi, cel puţin pentru unii dintre noi. Însă pe anumite drumuri, plăcerea se transformă în adrenalină.

    În lista realizată de BBC şi-a făcut loc şi Transfăgărăşanul, cel mai cunoscut drum de munte de la noi.

    Drumul Cetinje – Kotor, Muntenegru

    Transfăgărăşan, România

    Tunelul Guoliang, China

    Şoseaua morţii, Bolivia

    Şoseaua Kolyma, Siberia

    Autostrada Prithvi, Nepal

    Trecerea Rohtang, India

  • Corlăţean, despre iniţiativa minorităţilor: S-a transformat într-un subiect care generează tensiuni

     “Au fost deja destul de multe declaraţii publice în legătură cu un subiect care se putea şi încă poate fi gestionat de o manieră corectă, în cadru adecvat. Părerea mea este că s-a transformat un subiect care nu avea atât de multă greutate, aparent într-un subiect care generează tensiuni”, a declarat Corlăţean.

    El şi-a exprimat convingerea că va exista “înţelepciunea necesară, în cadrul adecvat, şi mai puţin în cadrul public”.

    Întrebat dacă a avut discuţii cu liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, pe acest subiect, Titus Corlăţean a declarat: “Am avut anterior mai multe discuţii cu domnul viceprim-ministru. Eu sper ca raţiunea să prevaleze, în cadrul, totuşi, oferit de poziţia statului român pe această temă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Sufrageria unui imobil de la 1800, monument istoric din Sibiu, a fost transformată în scenă de teatru – GALERIE FOTO

     Cea de-a IX-a ediţie a Sibiu Fringe Festival are loc între 1 şi 15 iulie în 13 locuri din municipiul Sibiu şi împrejurimi. De departe, cel mai interesant loc al reprezentaţiilor este casa Dorinei Kolkhuis Tanke, un monument de la 1800 situat în centrul istoric al Sibiului, pe care proprietara a pus-o la dispoziţia actorilor, din 2013, pentru secţiunea “Teatru în apartament”.

    La cei 50 de ani, Dorina Kolkhuis Tanke este fascinată de proiect, povestind corespondentului MEDIAFAX şi despre viaţa sa plină de aventuri până la stabilirea în Sibiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă DEMISIE în PNL – Stănişoară: Am luat decizia de a demisiona din partid, transformat într-un teatru de război

     “Am luat decizia de a demisiona din PNL. De fapt, mai corect ar fi să spun că PNL a luat hotărârea de a demisiona din funcţia de partid care trebuie să-i reprezinte pe cetăţenii cu vederi liberale din ţara noastră. A coborî dintr-un tren care şi-a schimbat ruta convenită şi asumată şi se îndreaptă către prăpastie nu înseamnă nici trădare şi nici oportunism. Înseamnă o raportare corectă şi sănătoasă la un sistem referenţial care a rămas neschimbat”, arată Mihai Stănişoară într-un comunicat remis, marţi, corespondentului MEDIAFAX.

    Deputatul mai arată că, într-o lună, PNL s-a transformat “într-un teatru de război al agendelor personale”. “Nu pot să nu îmi ascund dezamăgirea privind evoluţia recentă a Partidului Naţional Liberal, transformat, în doar o lună, într-un teatru de război al agendelor personale şi în care principiile de dreapta, liberale, au încetat să mai fie măcar rostite, cu atât mai puţin dezbătute, apărate şi promovate. Mai mult, România şi românii au dispărut de pe agenda PNL”, se mai arată în comunicatul de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro