BusinessMagazin

Tag: salariu

  • A renunţat la un salariu de 5.000 de euro şi a pornit propria afacere cu 40.000 de euro şi foarte mult curaj

    “Ne-am dorit să facem lucrurile altfel, pentru că veneam dintr-un mediu închistat. Ca angajaţi eram bine plătiţi, dar nu puteam să facem lucrurile aşa cum ne doream”, spune Mihai Toma, care, la 38 de ani, este director general al firmei producătoare de mobilier pe comandă Theta. „Bine plătiţi” echivala cu un venit de 5.000 de euro pe lună şi alte beneficii în pachetul salarial. Iar în cazul asociatului său, Florin Gheorghe, veniturile erau şi mai mari: „dincolo de confortul financiar, avea bani de investit în imobiliare.” Cu sumele de pe vremea în care erau angajaţi „nu ne-am mai întâlnit, acum luăm din firmă sub 10% din cât câştigam pe vremea aceea, dar avem satisfacţia că noi construim ceva interesant, că alţii care sunt în branşă se uită – unii cu invidie, alţii cu plăcere -, că am reuşit să facem în cinci ani lucruri pe care firme care sunt de 15 ani nu le-au izbutit”.

    Plecaţi la drum cu un singur angajat, au ajuns acum la 48 de oameni şi o cifră de afaceri previzionată pentru anul în curs de 12 milioane de lei, de două ori mai mult decât anul trecut (aproape 5,4 milioane de lei), iar de la o hală de producţie au ajuns la trei spaţii. Drumul până aici n-a fost însă facil.

    În urmă cu cinci ani, Florin Gheorghe era director comercial al grupului Piritex, cu activităţi în comerţul de parchet, pardoseli, mochete şi covoare. Toma a fost director de vânzări al reţelei de magazine până în 2005, an în care a fost numit director al fabricii de mobilă dezvoltată de proprietarul Piritex, Fortismob, un proiect greenfield, care ajunsese la peste 400 de angajaţi în 2008. Când aveau 33 şi, respectiv, 34 de ani, amândoi au hotărât să plece. „La fel ca în cadrul piramidei lui Maslow, după ce ai ce-ţi trebuie, vrei recunoaştere. Am vrut să facem ceva pe cont propriu”, argumentează Toma, care povesteşte că în cadrul Piritex şi Fortismob se punea foarte mult accent pe opinia proprietarului.

    În vara lui 2008, în plin boom, şi-au anunţat plecarea şi au mai rămas în funcţii până la finalul anului. „În septembrie ne-am dus la BIFE şi am comandat utilaje de 300.000 de euro, în leasing, iar în ianuarie 2009 ne-am trezit în plină criză că începem o afacere nouă. A fost extrem de greu. Eram obişnuiţi să stăm de vorbă cu manageri, iar noi am luat-o de la zero.„ Au avut un capital de pornire de 40.000 de euro, din bani proprii, care le-au ajuns doar în primele două luni, iar apoi, lună de lună, au mai adus bani în firmă, având şi activităţi de consultanţă de management. Au închiriat o hală la Ploieşti unde au instalat utilajele luate în leasing şi au început producţia, care s-a dovedit a fi complet diferită de ceea ce ştiau să facă. „La început am făcut mobilă pe comandă pentru clienţii rezidenţiali”, pe care i-au găsit greu.

    Au făcut broşuri, în care au pus poze luate de unde au putut, şi au început, efectiv, să caute vile în construcţie în Bucureşti, deşi hala de producţie este la Ploieşti. „Cred că marele nostru noroc a fost că am intrat în afaceri la începutul crizei şi toţi concurenţii noştri aşteptau să le intre oamenii în showroom să caute produse. Noi însă am căutat clienţii.” Două luni mai târziu au angajat doi oameni de vânzări şi au înţeles că pentru segmentul pe care îl ţinteau, cu preţuri peste medie, aveau nevoie de materiale care nu existau pe piaţă la acea vreme. În primul an, ambii asociaţi au condus şi duba, au făcut montaje şi, în esenţă, s-au specializat în lucrul cu materiale speciale. După primul an au început să vină clienţi din zona rezidenţială, la recomandarea celor cu care lucraseră deja.

    Mihai Toma, care este unul dintre fondatorii Asociaţiei Clubul Român de Mobilă, spune că nu există companii mari în producţia de mobilier pe comandă. „Sunt foarte puţine care trec de 2-5 milioane de euro cifră de afaceri pe an. Oamenii sunt închistaţi, nu ştiu cum să gestioneze afacerea, nu se gândesc la bugete mari. Noi am avut avantajul că veneam din două afaceri antreprenoriale, crescute frumos şi ajunse la niveluri înalte.„ Acum, în piaţă sunt prezente peste 2.000 de firme cu afaceri de până în 100.000 de euro pe an, în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-au închis în jur de 20% din afaceri, estimează Toma, care precizează că date exacte nu sunt disponibile. Principalul „vinovat„ este consumul, care a ajuns la numai 60% faţă de nivelul din 2008. „Şi pentru că presiunile pe preţ sunt foarte mari, vânzările cresc în zona de produse standard, iar cele pe comandă scad în favoarea importurilor din Polonia şi China, de pildă. Nu e o perioadă uşoară„, spune fondatorul Theta. El apreciază valoarea importurilor la 30% din consumul local, în condiţiile în care marii producători de mobilă îşi susţin vânzările mai cu seamă din rulajele de peste graniţe.

  • România, ţara cu cel mai mic salariu din UE în rândul cadrelor medicale

    Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.

    Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.

    “Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

  • Cel mai sărac preşedinte din lume îşi donează 90% din salariu

    El a refuzat locuinţa de lux pe care statul i-a pus-o la dispoziţie şi a ales să stea la ferma soţiei sale, undeva la capătul unui drum de pământ, lăngă Montevideo. Locuinţa nu are apă curentă, ci fântână, iar la momentului vizitei unei echipe de reporteri BBC ferma era păzită de doi poliţişti şi de un căţel cu trei picioare. Din salariu îşi păstrează circa 770 de dolari, un venit la nivelul mediu lunar al unui cetăţean din Uruguay.

    În 2010 pe declaraţia sa de avere apărea un Volkswagen Broscuţă, în valoare de 1.800 de dolari. În 2012 a adăugat jumătate din averea soţiei sale – pământ, utilaje agricole şi o casă – care au ajuns la 215.000 de dolari. Mujica a fost luptător de gherillă în anii ’60 şi ’70, a fost împuşcat de şase ori şi a stat 14 ani în închisoare.
    “Nu mă simt sărac”, spune el. “Săraci sunt oamenii care muncesc pentru menţinerea unui stil de viaţă costisitor şi îşi oresc mai mult şi mai mult”.

    “Este o chestiune de libertate. Dacă nu ai multe posesiuni, atunci nu ai nevoie să munceşti toată viaţa ca un sclav pentru a te susţine, şi, prin urmare, ai mai mult timp pentru tine”, adaugă Mujica.

    La summitul Rio din 2012 a întrebat, retoric, dacă modelul occidental de dezvoltare şi consum este de dorit şi de aplicat în toată lumea. “Ce s-ar întâmpla cu planeta în cazul în care indienii ar avea automobile în aceleaşi proporţii ca germanii? Cât oxigen ar fi? Are planeta resurse pentru ca şapte sau opt miliarde de oameni să aibă acelaşi nivel de consum şi de deşeuri ca societăţile bogate?”
    El îi acuză pe liderii lumii că sunt obsedaţi de creşterea consumului, ca şi cum contrariul ar însemna sfârşitul lumii.

  • Atmosfera, relaţia cu şeful şi siguranţa locului de muncă, mai importante decât salariul

    Cercetarea a fost realizată prin chestionarea a 400 de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare absolvite sau în curs, majoritatea cu experienţă de muncă. Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani.

    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de către bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor, însă nu trebuie uitat faptul că acest studiu s-a desfăşurat tocmai în cadrul unui astfel de târg. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).

    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center, iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile care şi-au anunţat deja participarea la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de muncă, dar şi programe de internship şi oportunităţi în domeniul educaţiei. De asemenea, organizatorii oferă participanţilor şansa de a participa la o multitudine de workshop-uri şi conferinţe pe teme profesionale, precum şi posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanţă unu-la-unu în carieră, în compania unor consilieri specializaţi.
    Înainte să ajungă în Capitală, Târgul de Cariere a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj,  Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

    Fapte, compania organizatoare a Târgului de Cariere, a fost fondată la Cluj în 2006 şi mai organizează festivalurile Photo Romania şi Jazz in the Park.

     

  • Concurs: cine critică mai tare FMI câştigă

    Decizia a venit exact după ce Crin Antonescu, liderul partidului, se pregătea să se lanseze în obişnuitele critici “de opoziţie” la adresa FMI, spunând că acordul cu Fondul este “un handicap” şi “o situaţie nefericită şi temporară”, fiindcă împiedică România să aibă cu adevărat o politică economică proprie. Mandatul PNL, ca de altfel şi al Guvernului, în negocierile cu FMI a fost legat de menţinerea cotei unice, creşterea salariului minim şi reducerea CAS, însă numai primele două scopuri s-au realizat în proiectul de buget, ţinând cont că reducerea CAS la angajator, cu 5% de la jumătatea anului viitor, a fost acceptată de FMI numai dacă Guvernul va găsi între timp alte surse de a acoperi gaura de venituri. În plus, o victorie de etapă a fost faptul că FMI şi CE au acceptat amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii, după ce în vară se opuneau.

    Pornirea de a se poziţiona în apărarea românilor vitregiţi de FMI (şi implicit contra Guvernului care ascultă de FMI) nu este, bineînţeles, o tactică specifică PNL, ci oricărui partener junior în guvernele româneşti de coaliţie. Rezultatul, în cazul de faţă, a fost eliberarea unui culoar retoric larg pentru PDL, ca lider al opoziţiei, care a putut astfel nu doar să-şi proclame o grijă faţă de soarta românilor destul de stranie raportat la conţinutul guvernărilor Boc, dar şi să-şi consolideze tactica de acţiune pentru perioada următoare.

    PDL a cerut parlamentarilor să nu voteze bugetul pe 2014 al guvernului Ponta, iar preşedintele Traian Băsescu a declarat chiar că angajamentele cu FMI ar trebui renegociate, fiindcă în forma actuală dezavantajează România. Potenţialul candidat la preşedinţie al Dreptei, Cătălin Predoiu, a criticat şi el în voie dependenţa guvernelor României de FMI, care brusc le pare nefirească democrat-liberalilor (după atâţia ani în care au susţinut-o pe când cei din USL o criticau), iar Andreea Paul, prim-vice al PDL, i-a chemat pe parlamentarii PNL să i se alăture în semnarea unei moţiuni de cenzură contra Guvernului pe tema situaţiei economice a ţării.

  • Cum va arăta economia în 2014: austeritate cu asterisc

    FMI a revizuit şi prognoza de creştere pentru 2013, de la 2% la 2,2%, ca urmare a recoltei agricole bune şi a performanţei exporturilor.

    Polonia şi Ungaria estimează pentru la anul creşteri ale PIB de 1,5% şi 0,7%, în timp ce economia Cehiei ar urma să scadă cu 1%.

    Delegaţia FMI a apreciat că, în ciuda eşecului privatizării CFR Marfă, reformele sunt pe un drum bun, evidenţiat de succesul ofertei Romgaz la bursă, de faptul că liberalizarea preţurilor la energie e în grafic, pregătirile pentru reforma sănătăţii sunt în curs, iar administrarea financiară a făcut progrese prin prioritizarea marilor investiţii publice.

    Proiectul de buget pentru anul viitor convenit cu FMI prevede menţinerea blocării angajărilor în sectorul public, deşi permite creşterea cheltuielilor totale cu salariile în funcţie de inflaţie. Bugetul, care va fi aprobat de Guvern la 14 noiembrie, a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 mld. lei şi cheltuieli de 216,4 mld. lei.

    Salariul minim brut va fi majorat la 850 lei în ianuarie şi 900 de lei în iulie, contribuţia la pensiile private obligatorii (pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, iar CAS ar urma să scadă cu 5% de la 1 iulie 2014, conform înţelegerii asumate cu FMI, însă numai dacă Guvernul va identifica până atunci măsuri de compensare fiscală.

  • Ce trebuie să ştii ca să ai un salariu de start de peste 1.450 euro

    Condiţiile pentru un astfel de salariu sunt cunoştinţele de limbi nordice sau de olandeză. În topul celor care au cele mai avantajoase salarii din call centere se află, de asemenea, vorbitorii de germană, portugheză sau limbi central-europene, cu o medie de 850–1.200 Euro brut pe lună.

    “Salariile acordate angajaţilor care cunosc limbile străine menţionate anterior ajung la acele niveluri în primul rând întrucât vorbitorii respectivi sunt greu de găsit pe piaţa muncii, iar noi avem cereri pe aceste segmente din partea companiilor-clienţi pentru care furnizăm serviciile de outsourcing. În plus, în general solicităm aceloraşi angajaţi inclusiv dezvoltarea unui anumit set de competenţe suplimentare (cel mai adesea tehnice), pe baza trainingurilor susţinute în firmă împreună cu companiile beneficiare; desigur că ajungem astfel la un profil de angajat care trebuie retribuit pe măsură”, a precizat Vladimir Sterescu, country manager CGS în România.

    Companiile care doresc să îşi externalizeze o serie de servicii (precum suportul tehnic, relaţiile cu consumatorii, vânzările etc) devin clienţi ai call centerelor, astfel încât pe funcţiunile menţionate lucrează angajaţi care trebuie să interacţioneze cu persoane din întreaga lume. Angajarea vorbitorilor de limba germană pune cele mai mari probleme, întrucât standardele solicitate ca şi cunoaştere a limbii vorbite sunt foarte ridicate şi trebuie să fie completate de diferite aptitudini tehnice, aşa încât selecţia este foarte riguroasă. Cunoscătorii de poloneză, cehă, olandeză şi suedeză sunt, de asemenea, în topul candidaţilor greu de găsit pe piaţa muncii.

    Ca şi număr de angajaţi, call centerele au cel mai mare număr de posturi pentru vorbitorii de română, engleză, franceză, germană şi italiană. “Pentru proiectele pe limba română, unde nu sunt solicitate competenţe tehnice avansate, salariile din call centere se situează în jurul salariului mediu pe economie şi- conform performanţelor fiecărui angajat- veniturile cresc adesea cu 20-30%, în funcţie de bonificaţii. În ceea ce priveşte limba engleză, media salarială se situează între 450 – 750 Euro brut pe lună, în funcţie de proiect, tipul de call center, competenţele tehnice ale angajatului etc”, a arătat Vladimir Sterescu. “În multe firme, la salarii se adăugă bonusuri de performanţă, premii, tichete de masă etc. Astfel, vorbitorii de limbi de circulaţie europeană ajung în primul an de muncă la venituri situate între 600 – 850 Euro brut”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Analiza realizată de CGS arată că, în ultimele 12 luni, veniturile variabile acordate angajaţilor din industria de call center au crescut faţă de perioada similară anterioară, în această categorie fiind incluse bonusurile de performanţă, primele, premiile şi alte stimulente non-financiare. “Este o evoluţie firească, încurajată de creşterea generală a competitivităţii în această industrie. Avem în faţă provocări consistente pentru anii viitori, în condiţiile în care mediul economic va continua să impulsioneze necesitatea unei cât mai mari eficientizări a fiecărei companii, iar outsourcingul reprezintă o soluţie în acest sens. Componenta profesională câştigă deci o amploare din ce în ce mai mare, aşa încât, în măsura în care tinerii se vor orienta spre studii şi calificări care au şi vor avea cerere pe piaţa muncii, se va genera o situaţie “câştigătoare” pentru toată lumea, iar cifrele şomajului în rândul generaţiei tinere din România vor putea să scadă consistent de la nivelul ameninţător din prezent”, a precizat Vladimir Sterescu.

     

  • Un preot i-a cerut lui Ponta să-l facă director la Hidroelectrica pentru a avea o pensie mare. Ponta: “Remus Borza va pleca”

     Preotul Grigore Cojocaru din comuna Runcu l-a abordat pe Ponta imediat după discursul acestuia de la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, prilejuit de deschiderea noului an şcolar.

    Preotul i-a cerut premierului să îl ajute să obţină un post de director la Hidroserv, pe motiv că urmează să se pensioneze, iar salariul pe care îl are în prezent este prea mic.

    “Vă rog ajutaţi-mă cu un post de director la Hidroserv, că mai am trei ani până la pensie. Să am şi eu o pensie, că am un salariu mic. La cine să merg?”, l-a întrebat preotul pe premier, Ponta chemându-l pe prefectul judeţului Gorj, Ion Claudiu Teodorescu, pentru a prelua acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce face PDL ca să nu piardă şefia Dreptei

    Acesta din urmă a declarat că Ponta a acceptat, de exemplu, propunerea PDL ca taxele şi impozitele agricole care vor fi colectate de primari să rămână la 1 ianuarie 2014 la administraţiile publice locale. Ulterior, secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur, a anunţat că parlamentarii PDL vor depune, luni, o iniţiativă legislativă prin care impozitele agricole se constituie venituri la bugetul local.

    Că întâlniri de acest fel rămân însă un balet electoral pur o dovedeşte faptul că, la fel ca orice partid de opoziţie, PDL nu-şi pune problema impactului bugetar al celor mai importante dintre propunerile sale – scăderea cotei unice la 12%, reducerea CAS cu 5% la angajator, creşterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei şi scutirea de impozit a profitului reinvestit.

    Pentru perioada următoare, cel puţin, intenţia PDL este de a-şi consolida poziţia de principal partid de opoziţie în faţa micilor formaţiuni de dreapta care aspiră să-i ia locul la şefia dreptei şi să dea candidatul acesteia la preşedinţie (Mişcarea Populară, Forţa Civică). După şedinţa BPN al PDL din această săptămână, Vasile Blaga a anunţat că PDL îşi va desemna candidatul la funcţia de preşedinte al României până în data de 1 decembrie, iar guvernul alternativă va fi prezentat în 20 septembrie.

    În paralel, punerea sub urmărire penală a vicepreşedintelui Ioan Oltean de către DNA ar putea relansa, tot în perspectiva alegerilor, şi mult dorita purificare morală a partidului. De altfel, europarlamentarul PDL Monica Macovei a şi cerut imediat demisia lui Oltean din funcţia de vicepreşedinte al PDL. Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat că a început urmărirea penală faţă de Ioan Oltean pentru că, în caltate de preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, “şi-a exercitat influenţa asupra preşedintelui, respectiv asupra vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, precum şi asupra unor înalţi demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului şi Ministerul Economiei, în vederea adjudecării licitaţiilor către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de primari din cadrul partidului din care învinuitul face parte”.
     

  • Cât câştigă un angajat al Mega Image

    La salariu se adaugă un comision din vânzările magazinelor care poate ajunge până la 300 de lei. Practic, cu cât vânzările magazinelor sunt mai mari, cu atât câştigurile angajaţilor cresc. Persoanele care ocupă posturile de şef de tură în cadrul Mega Image Shop&Go nu primesc bonuri de masă, dar obţin din partea angajatorilor prime de Crăciun şi de Paşte, atât în bani, cât şi în produse. Primele variază în funcţie de vechimea angajaţilor între 100 şi 300 de lei.

    Un lucrător comercial care munceşte într-unul dintre cele peste 140 de supermarketuri deschise de Mega Image obţine un salariu net lunar de 900 de lei. El primeşte şi bonuri de masă de circa 200 de lei, pe care nu le poate folosi doar dacă vrea să cumpere din supermarketurile companiei.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Mai multe pe gandul.info