BusinessMagazin

Tag: retail

  • Campulung, pe harta retailului modern

    Reteaua retailerului ajunge astfel la 11 magazine, pentru fiecare spatiu fiind necesara o investitie de 750.000 euro. "Pentru anul in curs mai sunt programate inaugurarile altor magazine la Brasov, Buzau, Navodari, Ovidiu, Petrosani, Rasnov si Turnu Magurele", declara Rainer Exel, director general al companiei miniMax Discount.

    Magazinele retelei au suprafete de vanzare de 1.000 mp, 6 case de marcat si 80 de locuri de parcare si 1.700 de articole in oferta. Administratia centrala a companiei se afla in Bucuresti, unde are un depozit de 15.000 mp. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, fara de 7,3 milioane de euro in 2005.

  • ALTEX: 100 de magazine Digit’up in 3-5 ani

    Formatul Digit’up vizeaza magazine cu suprafete mici, de aproximativ 100 de metri patrati, pozitionate in zone pietonale cu trafic intens sau in centre comerciale, atat in marile orase, cat si in cele mai mici, cu peste 30.000 de locuitori. Aceasta strategie contrazice tendinta de pana acum a Altex de a merge pe magazine cu suprafete mari, cel mai bun exemplu in acest sens fiind Media Galaxy.

    In prezent, Altex a deschis deja opt magazine Digit’up, in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiorii de Vede, in urma unei investitii totale de 400.000 de euro. Planurile companiei vizeaza insa atingerea unui numar de peste 100 de magazine in urmatorii trei pana la cinci ani, dintre care 10 vor fi deschise in Bucuresti, in timp ce in orasele cu peste 100.000 de locuitori compania va deschide cate doua astfel de magazine.
    Pentru a putea oferi telefoane mobile, camere foto si video si computere in magazinele Digit’up, Altex a incheiat parteneriate cu Orange si Techno Bridge. In plus, in oferta companiei se vor gasi si abonamente de telefonie fixa si mobila sau televiziune digitala.

  • Si in retail se pregateste un faliment

    "Nu cred ca se poate spune ca este vorba de faliment pentru ca in retail nu se poate spune faliment, ci conversie a spatiului. Dar cel putin un proiect major se va afla in aceasta situatie incepand cu 2010", este de parere Razvan Gheorghe, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Romania, prezent la targul international pentru proiecte comerciale MAPIC care se desfasoara saptamana aceasta la Cannes.

    El estimeaza la aproximativ un milion de metri patrati stocul de spatii comerciale ce urmeaza a fi livrat doar in Bucuresti in urmatorii trei ani. In plus, aproape fiecare oras din tara are in proiect cel putin un centru comercial.

    Avantajul primului venit l-au avut insa pana acum investitorii locali, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, care a ajuns sa detina in proprietate 3 centre comerciale de tip mall in Iasi, Timisoara si Cluj, alte complexe comerciale fiind programate pentru Suceava, dar si un proiect de anvergura – Palas Iasi. Acesta va implica investitii totale de peste 200 mil. euro si va include, pe langa spatii comerciale si o zona rezidentiala, cladiri de birouri si o zona dedicata hotelurilor. Lucrarile de constructie au inceput, iar finalizarea proiectului este asteptata, potrivit oficialilor grupului, in circa 3 ani.

    Proiectul a castigat la MAPIC premiul Estates Gazette Retail & Future Project Award pentru centre comerciale cu o suprafata de peste 20.000 de metri patrati. Centrul comercial Akademia ce urmeaza sa fie dezvoltat in Cluj de Nisco Invest a primit la randul sau un premiu EG Retail and Future Project, insa pentru proiecte cu o suprafata comerciala sub 20.000 de metri patrati. Constructia proiectului Akademia Center va demara la sfarsitul acestui an, iar lucrarile se vor finaliza in 2009, potrivit estimarilor companiei.

    Cu circa 100 de proiecte comerciale anuntate pentru urmatorii ani, principala problema ridicata pana acum de marii retaileri – lipsa spatiilor comerciale – care facea imposibila o expansiune rapida, pare rezolvata.
    "Avem in plan un ritm rapid de expansiune, obiectivele noastre fiind de aproximativ 60 de magazine", spune Alain Bichler, responsabil pentru extinderea Benetton in sudul si estul Europei.
    El vizeaza pentru extindere nu doar centrele comerciale de tip mall, ci si asa numitul high-street retail, adica aleile comerciale importante dintr-un oras, precum Calea Victoriei in Bucuresti, unde sunt in general pozitionate marci din gama medie si superioara.

    Aceeasi strategie de extindere agresiva o are si retailerul de incaltaminte Deichmann, unul dintre cei mai mari jucatori din Europa, care mizeaza pe o crestere accelerata a veniturilor populatiei in urmatoarea perioada.
    "Acum cheltuielile romanilor pentru produsele pe care le vindem noi – incaltaminte si alte produse de marochinarie -sunt de 20 de euro pe an, in timp ce in alte tari, precum Polonia sau Cehia, valoarea este cel putin dubla", este de parere Markus Pingerra, director de expansiune in cadrul Deichmann. In aceste conditii pare naturala decizia marilor dezvoltatori de a intra pe piata spatiilor comerciale.
    "Imi pare rau ca nu am venit mai devreme in Romania, pentru ca acum este foarte usor sa iei o astfel de decizie", adauga Reuven Havr, director general al AFI Europe, parte a grupului Africa Israel, companie care dezvolta proiectul Cotroceni Park din Capitala si are in plan alte proiecte in orase de provincie precum Arad.

    "Acesta (Arad – n.red) este poate cel mai bun exemplu de oras unde sunt in plan mult prea multe proiecte comerciale. Sunt vreo opt in proiect si sunt convins ca mai mult de 1-2 nu au cum sa reziste", este de parere reprezentantul Benetton.

    Editia din acest an a MAPIC, unul dintre cele mai importante targuri imobiliare in domeniul comercial din lume, a adus un numar record de proiecte din Romania. Practic, fiecare dezvoltator important si consultant imobiliar activ pe piata locala a venit la MAPIC pentru a-si promova proiectul in incercarea de a atrage nume importante din domeniul retailului.

    Cititi mai multe despre editia de anul acesta a MAPIC in editia de saptamana viitoare a BUSINESS Magazin.

  • Ce-i ieftin se vinde bine

    Ritmul de crestere inregistrat in urmatorii ani de supermarketuri si de magazinele cu discont il va depasi pe cel al hipermarketurilor, in timp ce magazinele mici isi vor reduce serios activitatea.
    Cel mai mare avant il vor inregistra retelele cu discont (Biedronka, Lidl, Plus sau Netto), ale caror vanzari s-ar putea majora cu 34%.

    Pana in 2011, acestora li se va alatura si retailerul german Aldi, care a anuntat recent o campanie de extindere pe piata poloneza. Lanturile de supermarketuri, precum Stokrotka, Bomi, Alma, Polomarket sau Carrefour Express se estimeaza ca isi vor mari vanzarile cu 18%. In acelasi timp, marii perdanti vor fi proprietarii de magazine mici, ale caror vanzari se vor diminua cu 12%, de la 15,5 miliarde de euro in prezent la 13,6 miliarde in 2011.

  • Grecii cumpara prin intermediar

    Grupul grecesc Marfin Investment, care detine si bancile Piraeus si Laiki, s-a aflat in spatele companiei Verano Motors, care a reusit sa cumpere RK Beograd, al treilea lant de magazine din Serbia.
    Intr-o licitatie organizata de Agentia de Privatizare si transmisa la televiziune, Verano Motors a oferit pretul de 360 de milioane de euro pentru 66,67% din actiunile RK Beograd, pretul de pornire fiind de 140 de milioane de euro.
    Andreas Vgenopoulos, vicepresedintele grupului Marfin, spune ca acesta isi popune sa ajunga cel mai mare proprietar de spatii comerciale din Serbia, achizitia RK Beograd fiind un pas important in atingerea obiectivului. In total, firma sarba achizitionata detine 239.679 de metri patrati de spatii comerciale in 34 de magazine. In tranzactie a fost inclus si Centrul de Afaceri si Distributie din Belgrad, care acopera o suprafata de 27 de hectare, precum si un supermarket si un depozit in Podgorica.

  • Carrefour preia supermarketurile Artima pentru 55 mil. euro

    Artima Retail Investment Company SA a fost infiintata in anul 2001 de omul de afaceri roman Florentin Banu, fondatorul brandului de napolitane Joe. In 2004, reteaua a fost cumparata de Enterprise Investors, pentru 17 milioane euro. Numarul de magazine a ajuns intre timp la 21 de unitati, iar pentru acest an 2007, Artima mizeaza pe vanzari de 95 de milioane de euro.
    In 2006, Carrefour a realizat in Romania vanzari de 451 milioane de euro fara TVA in 10 luni de consolidare (510 milioane de euro fara TVA intr-un an complet). Vanzarile la un curs valutar constant sunt in crestere cu peste 30% in primele 9 luni ale anului 2007. Carrefour Romania exploateaza la sfarsitul lunii octombrie, 10 hipermarket-uri.
    Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala si de Est. Pana în prezent, Enterprise Investors a colectat sase fonduri, care totalizeaza 1,6 miliarde de euro.

  • Cei mari devin si mai mari

    Pana in 2010, primele zece lanturi comerciale din Cehia vor detine o cota de piata de 70% din totalul vanzarilor de retail, fata de 62% anul trecut. Datele au fost furnizate de Pavel Cabal, reprezentantul companiei de consultanta Incoma Research, la un seminar privind comertul, organizat de KPMG. Anul trecut, cifra de afaceri realizata de primii zece retaileri din Cehia a fost de aproape 9,5 miliarde de euro. Potrivit estimarilor, cifra ar urma sa creasca in 2010 la 13,7 miliarde de euro. Dupa achizitia de catre Billa a rivalului Delvita la inceputul acestui an, cele mai puternice cinci lanturi de retail din Cehia sunt Schwarz (Lidl si Kaufland), Ahold (Hypernova si Albert), Makro, Tesco si REWE Group (Billa si Penny Market). Fiecare dintre ele realizeaza vanzari de peste un miliard de euro. Pana in 2010, cota detinuta impreuna de primii cinci jucatori ar putea ajunge la 50% din piata, pe masura ce alte companii se vor retrage. In privinta tipului de magazine, hipermarketurile vor domina piata, cu 29% din vanzari, fata de 26% in prezent. Magazinele cu discount isi vor creste si ele cota pana in 2010, de la 13% anul trecut la 15%. In schimb, cea a supermarketurilor se va diminua de la 16% la 14%, iar a magazinelor mici de la 13% la 10%. Pentru acestea din urma, declinul nu va mai fi insa asa de dramatic cum a fost in anii ‘90: in 1995, micile magazine detineau 43% din piata, pentru ca in 2000 sa ajunga la 21%.

  • Multe si mari sa fie

    Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
    Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
    Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
    Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
    Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
    La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.

  • Multe si mari sa fie

    Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
    Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
    Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
    Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
    Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
    La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.

  • Magazine de vanzare

    Asa cum cumparatorii obisnuiesc sa-si faca liste de cumparaturi inainte de a pleca la magazin, si comerciantii deja prezenti sau cei pe cale sa intre in Romania isi intocmesc liste cu posibile tinte de achizitie. Un concept deja verificat – cei mari devin tot mai mari, iar cei mici dispar – este in comertul romanesc mai actual ca oricand. Discret sau cu declaratii de forta, cel putin zece retele au intrat pana acum in negocieri cu comerciantii de dimensiuni mai mici.

    In loc sa vanda, reteaua Angst, parte din grupul producatorului de mezeluri cu acelasi nume, a marsat anul acesta pe reteta extinderii agresive, preluand recent trei magazine Florelia (Oradea) si cele zece spatii ale lantului Discovery (Cluj). Toate spatiile sunt reamenajate inainte de a-si deschide din nou portile pentru clienti, pana acum fiind deja functionale sub sigla Angst doua magazine la Oradea si inca doua la Cluj-Napoca. „Investitia totala este greu de evaluat, pentru ca aproape jumatate dintre spatiile preluate sunt inchiriate si pentru ele am renegociat contractele“, declara pentru BUSINESS Magazin Stefan Padure, vicepresedinte la Angst.

    Spatiile retelei Discovery se alatura insa unui magazin Angst ce exista deja in orasul Cluj. „In cateva saptamani va fi redeschis si al treilea magazin la Oradea, astfel reteaua ajungand la 30 de magazine“, spune Padure. Cheltuielile pentru reamenajarea celor sase magazine (trei in Oradea si trei in Cluj) au ajuns la un milion de euro. Pana la finalul anului, compania ar urma sa ajunga la 33 de magazine. „Suntem insa in continuare interesati si de alte preluari, cu precadere in partea de vest a tarii“, afirma reprezentantul Angst.

    Preluarea magazinelor Florelia si cea a Discovery sunt intre cele mai recente miscari de acest gen, pentru ca in urma cu cateva saptamani, si proprietarul celor doua magazine Mara din Focsani a preferat un exit din piata comerciala, preferand sa cedeze spatiile catre G’Market si, respectiv, reteaua germana de discount Penny. Startul s-a dat insa din a doua jumatate a anului trecut, cand Spar a preluat cele trei spatii Diskont din Alba Iulia, iar Billa a cumparat la Baia Mare doua magazine ale retelei Hofer, care avea un total de 12 unitati. Anul acesta a adus si o premiera pe piata: primul exit din retailul romanesc al unei retele straine, cele noua supermarketuri Albinuta din Capitala, operate de lituanienii de la VP Market, au fost cedate catre reteaua de magazine de discount Profi. Totusi, desi tranzactia a avut loc in urma cu cateva luni, spatiile nu au fost rebranduite pana acum.

    Piata supermarketurilor s-a aflat pana anul trecut intr-un con de umbra, din cauza evolutiilor spectaculoase, cu vanzari si extinderi, inregistrate de hipermarketuri – Carrefour, Cora, Real sau Auchan. Totusi, momentul de saturatie pentru concentrarea de pe segmentul de supermarketuri nu va sosi mai devreme de trei-patru ani, conform companiilor, pentru ca pe piata exista inca sute de magazine independente. Fenomenul de concentrare este insa inevitabil, iar pietele mai dezvoltate o dovedesc. „In 1980, cei mai mari cinci comercianti detineau 26,3% din tot comertul german“, declara Bernd Hallier, director executiv al EHI Retail Institute. Conform estimarilor realizate de institutul german, in 2010 cota de piata a acelorasi cinci va depasi 81%. Globalizarea se apropie cu pasi repezi, iar Romania „arde“ etapele, trecand in doar cativa ani prin experiente pentru care tarile vestice „au avut la dispozitie mai multe decenii“.

    Mecanismul principal de aparare este in acest context dobandirea unor dimensiuni tot mai mari, fie pentru a fi mai atractiv intr-o posibila vanzare, fie pentru a avea pur si simplu mai multa forta. Un numar mai mare de magazine ce atrag, cel putin in teorie, un numar mai mare de clienti inseamna deopotriva o rezistenta mai mare in fata concurentei, dar si o putere mai mare de negociere cu furnizorii. Graba cu care supermarketurile isi inmultesc acum magazinele din portofoliu va mai continua vreme de cativa ani buni, urmand ca in doi-trei ani sa inceapa prima faza de consolidare, crede Clemens Petschnikar, director general al retelei Artima. In acel moment, expansiunea teritoriala va fi incheiata, iar retelele vor ajunge sa aiba intre 50 si 100 de magazine.

    „Vor fi suficient de mari pentru a fi eficiente din punct de vedere logistic“, spune Petschnikar. Iar o retea tot mai puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un avantaj greu, pentru ca asigura piata de desfacere. Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii Angst, retea care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia fabricilor grupului. Grupul, ce a inregistrat anul trecut vanzari de 50 de milioane de euro, si-a revizuit previziunile pentru anul in curs (initial de 60 de milioane de euro) pana la 70 de milioane de euro, „pentru ca au crescut si numarul de magazine din retea, si vanzarile fiecarui spatiu in parte, odata cu marirea numarului de clienti din nisa vizata de noi, prin evolutia puterii de cumparare“, adauga Padure. Divizia de retail a Angst vine in completarea afacerii de baza, productia de mezeluri, si ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. La masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si implicit, calitatea are de suferit, in timp ce un lant propriu ofera sansa de a pune in vanzare intreaga gama de produse. Motiv pentru care reteta este aplicata si de alti procesatori din domeniul carnii, Cris-Tim si Agricola Bacau facand parte din acelasi esalon.

    Pe reteta preluarii de spatii mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 11 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont. „Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii“, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Tot el afirma ca pana la finalul acestui an ar urma ca trei noi magazine (Botosani, Sfantu Gheorghe, Orsova) sa completeze reteaua. Alaturi de cele trei spatii deja inaugurate in 2007, proiectele finalizate in acest an ar putea ajunge la sase. O diferenta mare fata de declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate. „Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare“, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este insa singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Pedala deschiderilor o apasa si reteaua La Fourmi, ce opereaza acum 14 magazine in Capitala. Conform reprezentantilor companiei, reteaua ar putea ajunge la 30-35 de unitati. La randul sau, miniMax Discount, o retea de magazine de tip discout ce a ajuns sa numere acum zece spatii, vizeaza nu mai putin de 100 de spatii, conform declaratiilor directorului general Rainer Exel. Desi reteaua miniMax poate fi una dintre optiunile de intrare pe piata a unor noi retaileri, ca retelele Lidl si Aldi, Exel sustine ca mai degraba miniMax ar cumpara alti comercianti, desi nu exclude complet ideea vanzarii. „Daca nu crestem organic, putem achizitiona chiar noi alte retele, nu este obligatoriu sa fim noi cei care vindem. Ocaziile apar si trebuie sa ramanem receptivi“, spune Rainer Exel. El sustine ca in acest moment compania are securizate nu mai putin de 48 de noi spatii de vanzare, cele zece magazine deja deschise pana acum fiind „in proprietatea companiei sau a partenerilor acesteia“.