BusinessMagazin

Tag: finante

  • Raportul la Legea bugetului de stat pe 2011, adoptat in sfarsit de comisiile de buget-finante

    Bugetele propuse de Executiv pentru ministere au fost pastrate
    de comisiile de buget-finante. Si bugetul Ministerului Finantelor a
    fost votat in cuantumul propus de Guvern, dar cu un amendament prin
    care se prevede ca incadrarea in numarul maxim de posturi in
    minister, prevazut pentru 2011, se va face in trei luni de la
    adoptarea legii bugetului.

    Amendamentul a fost formulat dupa ce secretatul de stat Gheorghe
    Gherghina a mentionat ca, in anul 2011, numarul posturilor
    finantate va fi redus cu 2.000 fata de cele finantate in anul 2010,
    de la 33.000 la 31.000, si ca proiectul de buget trebuie sa fie
    modificat pentru a tine cont de aceste masuri.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Discutiile pe buget, blocate! Transa urmatoare de la FMI este in pericol, anunta ministrul Finantelor

    “Daca blocheaza desfasurarea activitatii, inseamna ca opozitia
    doreste sa nu avem buget. Stiti ca e conditionalitate cu acordul cu
    FMI si Comisia Europeana, inseamna ca nu vom primi transele de la
    cele doua organisme internationale. Romania trebuie sa mearga pe
    pietele financiare in alte conditii, cu costuri mari”, a spus
    Ialomitianu, dupa ce sedinta comisiilor de buget-finante a fost
    suspendata pana la ora 15:00, din lipsa de cvorum, dupa ce
    reprezentatii opozitiei au refuzat sa mai participe la lucrari.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • De la 1 ianuarie, firmele pot depune declaratie unica la fisc in format electronic

    “Va fi posibil ca aceste declaratii sa fie depuse de
    acasa, in format electronic, astfel incat persoana juridica sa nu
    mai fie obligata sa mearga nici macar la Finante pentru a le depune
    fizic intr-un singur loc”, a precizat prim-ministrul.

    Contributiile aferente lunii ianuarie se vor
    plati pana in 25 februarie 2011, astfel incat sa existe timp
    suficient pentru implementarea inclusiv in formula electronica a
    acestei noi declaratii.

    “Este un pas important pe calea
    debirocratizarii si simplificarii procedurilor administrative din
    Romania, in vederea sprijinirii mediului de afaceri”, a comentat
    Emil Boc, socotind ca o persoana juridica va economisi in acest fel
    36 de ore pe an pe care nu le va mai pierde stand la coada –
    “aproximativ cate o ora la sanatate, o ora la somaj, o ora la
    pensii, in fiecare luna – trei ore”.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Ialomitianu: Desi multe voci spun ca guvernul Boc nu are viziune, avem prognozata in 2011 crestere economica de 1,5%

    “In ciuda faptului ca multe voci spun ca guvernul Boc nu are
    viziune, putem spune ca fata de anii 2009 si 2010, in 2011 avem
    prognozata o crestere economica de 1,5%, lucru validat si de
    organismele internationale”, a declarat la Palatul Victoria
    ministrul finantelor, Gheorghe Ialomitianu.

    Bugetul pe 2011 vizeaza reducerea deficitului de la 6,8% la 4,4%
    din PIB, astfel incat pana in 2012 sa se poata ajunge la un deficit
    bugetar de 3%.

    Reduceri sunt prevazute la capitolele cheltuieli curente,
    cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenta sociala, cheltuieli
    cu bunuri si servicii, cheltuieli cu subventiile. In schimb, este
    prevazuta o crestere a cheltuielilor cu investitiile, la 35,1
    miliarde de lei, fata de 33,9 miliarde in 2010. “O sa avem deci, un
    stat care cheltuieste mai putini bani pentru functionare si mai
    multi bani pentru investitii. Mai multi bani pentru investitii, mai
    multi bani pentru cofinantare”, promite Ialomitianu.

    “Guvernul Romaniei se bazeaza in anul 2011 pe o crestere a
    locurilor de munca, desi nu va fi o crestere mare, totusi avem o
    crestere. Vom avea cu 23 de mii de locuri de munca mai mult”,
    sustine ministrul.

    Bugetul prevede o crestere a incasarilor din TVA de la 39 de
    miliarde la 46 de miliarde de lei, respectiv la accize de la 17,4
    miliarde la 18,4 miliarde de lei, prin reducerea evaziunii fiscale
    si majorarea accizelor la tigarete conform programului de aliniere
    fiscala cu UE.

    In privinta bugetului de asigurari sociale, Ialomitianu spune ca
    nici in 2011 nu va fi un buget sustenabil, intrucat se vor
    transfera aici de la bugetul de stat 13,9 miliarde lei, iar pentru
    bugetul de somaj “vom avea o subventie de peste 3 miliarde lei” din
    aceeasi sursa.

    Restrictiile la angajarea in institutiile de stat se vor mentine si
    in 2011, la 7 posturi vacante nefiind permisa decat angajarea unui
    singur salariat.

    Ministrul a explicat si motivele care au determinat cresterea
    fondului de salarii la Ministerul Administratiei si Internelor si
    la Ministerul Apararii Nationale: conform legii unitare a
    pensiilor, militarii sunt obligati sa contribuie la bugetul
    asigurarilor sociale, iar ca sa nu le scada veniturile din cauza
    platii acestor contributii, soldele le-au fost majorate
    corespunzator cu suma datorata drept contributie.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • Guvernul nu stie cat a economisit cu recalcularea pensiilor

    Ministrul muncii, Ioan Botis, afirma ca nu i-a fost adus la
    cunostinta cuantumul pensiilor platite, pana in prezent, acestor
    categorii de pensionari, drept urmare nu poate sa estimeze daca
    s-au facut sau nu economii in urma recalcularii pensiilor. Pentru
    prima data insa Guvernul anunta numarul pensiilor speciale
    (militari, politisti, servicii secrete) – 156.000.

    In vara, Guvernul estima ca va face economii, prin recalcularea
    pensiilor, de sute de milioane de euro anual. “Trebuie sa spun ca
    nici eu nu stiu. Noi am primit o suma si am prins-o in buget pentru
    a putea plati aceste pensii”, a spus Botis.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • De Sarbatori, Finantele vor un „credit-cadou” de 1,1 miliarde € de la banci

    Finantele vor sa vanda obligatiuni de stat in valoare cumulata
    de 800 milioane lei si certificate de trezorerie de 3,8 miliarde de
    lei. Sumele se adauga la cele imprumutate pana acum de la inceputul
    anului, respectiv 33,39 miliarde lei de la banci prin vanzarea de
    titluri de stat.

    Saptamana trecuta, statul a imprumutat 1,3 miliarde de euro de
    la bancherii locali, in conditii avantajoase, la o dobanda medie de
    4,8% si pe o perioada de trei ani. Banii obtinuti la licitatie prin
    vanzarea de obligatiuni au fost folositi pentru plata unui imprumut
    mai vechi in valuta, in valoare de 1,42 miliarde de euro. Licitatia
    – a doua in euro din acest an – a fost un succes, in conditiile in
    care Finantele programasera sa imprumute doar un miliard de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info