Poziţia de şef al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este extrem de complicată, în condiţiile în care întreaga planetă se agaţă de fiecare cuvânt pe care îl rosteşti. Este o adevărată provocare să susţii conferinţe de presă în aproape fiecare zi, detaliind de fiecare dată numărul tot mai mare de infecţii cu noul coronavirus.
Etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, primul şef african al OMS, a obţinut funcţia pe care o deţine în prezent în urmă cu doi ani, perioadă în care promitea să aducă reforme şi să combată boli precum malaria, HIV/SIDA, rujeola şi pneumonia la copii, scrie BBC.
Cu toate că OMS, din care fac parte 194 de ţări, lucrează constant asupra soluţionării problemelor în cauză, timpul doctorului Tedros a fost ocupat mai întâi de Ebola în Republica Democrată Congo şi acum de COVID-19.
Ambele au fost declarate urgenţe internaţionale, ceea ce implică monitorizare 24 din 24, personal medical, echipamente medicale, medicamente, discuţii zilnice cu ţările afectate şi ţările ce pot fi afectate şi, bineînţeles, un flux solid de informaţii fiabile.
La prima conferinţă de presă din postura de director general al OMS, jurnaliştii din Geneva, unde este sediul organizaţiei, au fost surprinşi de personalitatea lui Tedros. Zâmbitor, prefera să vorbească cu jurnaliştii într-o manieră relaxată, având o voce înceată care îl făcea dificil de urmărit.
Înainte să devină şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros a urcat în rândurile guvernului din Etiopia, devenind ministrul sănătăţii şi, apoi, ministru al afacerilor externe.
Doctorul Tedros s-a născut în 1965 în Asmara, oraş care ulterior a devenit capitala statului Eritreea în 1991, şi a crescut în regiunea de nord a Etiopiei.
Una dintre experienţele care i-au schimbat viaţa a fost decesul fratelui său mai mic, care a murit la patru ani de rujeolă.
„Nu am acceptat asta; Nici acum nu pot s-o accept. Este nedrept ca un copil să moară din cauza unei boli care poate fi evitată doar pentru că s-a născut în partea greşită a lumii. Toate drumurile conduc la servicii medicale universale. Şi nu mă voi odihni până nu ne vom atinge ţelul”, a declarat după ce a fost ales director general al OMS.
În tinereţe, doctorul Tedros a fost membru al Frontului de Eliberare a Poporului Tigray, mişcarea care l-a înlăturat de la putere pe dictatorul marxist Mengistu Haile Meriam în 1991.
După ce a devenit membru al guvernului în 2005, a abordat un comportament mult mai abordabil în comparaţie cu foştii săi camarazi din Frontul de Eliberare.
Tedros a câştigat popularitate în urma unor reforme ale sectorului sănătăţii care au îmbunătăţit accesul la îngrijiri medicale în Etiopia, al doilea cel mai populat stat african după Nigeria. Totuşi, în acea perioadă, ministerul pe care îl conducea era cunoscut pentru faptul că descuraja jurnaliştii să scrie despre posibilele cazuri de holeră din ţară.
În timpul campaniei care a dus la câştigarea funcţiei de director general al OMS, suporterii lui Tedros au respins acuzaţiile conform cărora ar fi acoperit epidemiile de holeră.
Doctorul a călătorit de multe ori în R.D. Congo în timpul epidemiei de holeră, unde a ţinut discuţii cu liderii guvernului. De asemenea, a vizitat Beijingul imediat după ce epidemia de coronavirus a început să facă victime.
În prezent, strategia sa a vizat mai degrabă convingerea statului chinez de a fi mai transparent şi cooperarea la nivel internaţional, fiind criticat pentru faptul că a lăudat măsurile luate de autorităţile chineze.
Comentariile conform cărora „China ne-a câştigat timp” şi „a setat un nou standard pentru controlul epidemiilor” se bat cap în cap cu faptul că autorităţile chineze au arestat mai mulţi oameni care răspândeau informaţii despre coronavirus în perioada în care epidemia abia începuse.
Cu toate că declaraţiile doctorului sunt mai degrabă politice, eforturile sale par să fie întreprinse în ideea conform căreia guvernele autoritare şi netransparente ar trebui să coopereze cu OMS pentru a rezolva situaţia actuală.
Într-una din cele mai controversate mişcări ale sale la cârma OMS, Tedros l-a propus la scurt timp după obţinerea funcţiei pe Robert Mugabe, dictatorul care a condus statul Zimbabwe timp de treizeci de ani, în funcţia de „ambasador al bunăvoinţei”. Tedros şi-a retras propunerea câteva zile mai târziu.
Acum, în mijlocul răspândirii constante a unui virus cu totul nou, judecata lui Tedros este pusă din nou la îndoială. Taberele care îl critică spun că măsurile luate de OMS sunt ori prea slabe, ori mult prea exagerate.
Margaret Chan, fost director general al OMS, a sfătuit în 2010 membrii organizaţiei să investească milioane în medicamente pentru gripa porcină când nu era absolut necesar. Ulterior, Chan a reacţionat mult prea încet la epidemia de Ebola din Africa de Vest care a omorât 11.000 de oameni.
În fiecare zi când susţine o conferinţă de presă, fiecare cuvânt al doctorului Tedros apare în ziarele de pe întreg teritoriul planetei. Iar în ciuda presiunii, oferă frecvent răspunsuri tăcute şi prietenoase.
Sfârşitul fiecărei conferinţe de presă este merei acelaşi: o strângere de documente, un zâmbet şi un „ne vedem mâine”.