New York nu numai ca s-a pozitionat in capul listei, dar a si
“demolat” competitia cu un numar de milionari mai mare decat suma
milionarilor din urmatoarele trei orase din top, Los Angeles,
Chicago si Washington.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
New York nu numai ca s-a pozitionat in capul listei, dar a si
“demolat” competitia cu un numar de milionari mai mare decat suma
milionarilor din urmatoarele trei orase din top, Los Angeles,
Chicago si Washington.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Se observa deja semne distincte de recuperare, iar in anumite
zone asistam chiar la o revenire completa la nivelurile de bogatie
si crestere din 2007”, spune Sallie Krawcheck, sefa diviziei de
administrare a averii la Bank of America, comentand studiul de anul
acesta al Merrill Lynch si Capgemini asupra bogatiei mondiale,
citat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Ati vazut filmul ? Ei bine, eu cand vreau sa fac ceva, chiar
fac”, ne intampina Sorin Blejnar plin de optimism. De data asta,
spune seful ANAF, Fiscul chiar se apuca de treaba: va cere
institutiilor similare din Europa o “evidenta a proprietatilor
detinute de cetatenii romani persoane fizice intr-o tara, peste un
anumit nivel”, urmand ca tot ce nu va putea fi justificat sa fie
taxat cu 16 la suta.
“Pana la 1 ianuarie 2011, vrem sa detectam cu exactitate toti
contribuabilii cu averi mari si daca aceste averi au fost
impozitate. Discutam despre marile averi provenite din economia
subterana”, explica Blejnar. “Cred ca voi identifica cateva sute de
persoane”, mai precizeaza seful Fiscului.
Cititi mai mult pe
www.gandul.info
Potrivit statisticilor BNR, peste o cincime din economiile
populatiei (aprox. 5 miliarde de euro) sunt in 0,1% din conturi
(circa 17.000 de deponenti), peste 95% din depozite fiind sub
plafonul de 5.000 de euro.
La inceputul acestui an, deputatul PSD Mugurel Surupaceanu cerea
instituirea unui impozit anual de 0,5% asupra averilor nete
individuale mai mari de 500.000 de euro. El spunea ca peste 20.000
de romani au averi de peste 500.000 de euro.
In acest context, apare ca potential subiecte de discutie rolul
“social” al bogatilor si modul cum ar putea ajuta cei cu averi
cumulate de zeci de miliarde de euro o economie dependenta de orice
sute de milioane de euro.
Asadar, credeti ca ar fi oportuna supraimpozitarea celor
bogati?
Dorin este impotriva
1. Daca si-a dobandit averea prin mijloace corecte si prin
munca, un bogat este o poveste de succes si un exemplu pentru
tineri, nu o vaca de muls pentru a compensa neputinta unor
politicieni incapabili; asta chiar in perioade de criza.
2. Premierul spaniol Zapatero pregateste o masura asemanatoare,
vorbind de “solidaritate” in fata crizei. Dar eu cred ca o
solidaritate impusa nu mai este solidaritate, este pur si simplu o
crestere de taxe rebotezata. Iar efectele cresterilor de taxe le
cunoastem, din postura de cetateni. Supraimpozitarea bogatilor este
totuna cu stigmatizarea bugetarilor sau a pensionarilor, niste acte
gratuite si generatoare de rau.
3. Nu sunt convins ca banii obtinuti din supaimpozitarea
averilor ar fi cheltuiti pentru masuri anticriza; cred ca mai
degraba ar fi destinati tot conturilor clientelei politice; adica
niste bogati din industrie/constructii/textile/auto si care
lucreaza dau niste bani unor imbogatiti din politica sau cu
prieteni din lumea politica. In acest caz, nu mai bine fac aceste
doua tabere niste echipe de poker? Exista in acest caz o sansa din
52 ca unii bani sa fie folositi in folosul cetatenilor simpli.
4. Daca Guvernul vrea in tara cele 12 miliarde de care vorbeste
Dinu Patriciu, atunci sa munceasca pentru asta: sa dea legi care sa
incurajeze investitiile, sa creeze un climat care sa incurajeze
munca si cinstea si respectarea legilor, sa reduca birocratia,
fiscalitatea si presiunile asupra angajatorilor si a angajatilor,
sa creeze competitie si concurenta, sa lucreze in baza unei
strategii si viziuni comune, discutata nu cu asociatii patronale
fantoma, ci cu reprezentantii reali ai mediului de afaceri (si sunt
destui de acest fel, oameni care trag din greu si au construit
afaceri viabile si care nu apar la TV sau in presa).
5. Rolul social al bogatilor este sa infiinteze afaceri si sa
dea locuri de munca. Punct. Restul este fie palavrageala
corporatista, fie PR, fie respectarea sau nerespectarea unor legi.
Punct.
6. Personal cred ca demersuri de genul legii propuse de
deputatul Mugurel Surupaceanu nu fac nimic altceva decat sa
alimenteze climatul social profund divizat, isteric si nefericit
din Romania. Cati inspectori, prin ce mijloace, cat ar dura, cum,
cu ce cheltuieli, cu ce folos?
Ionut este de acord
Din considerente de PR sau nu, toata lumea vorbeste in ultima
perioada tot mai mult despre responsabilitate sociala, despre rolul
social pe care fiecare dintre noi ar trebui sa il aiba. Iata de ce
sunt de acord ca cei bogati sa participe mai mult decat cei saraci
la redresarea economiei si prin aceasta a societatii.
1. Cred ca orice om bogat sau imbogatit care a decis sa ramana
in tara si-a dat seama ca scopul in sine nu este sa fie bogat
intr-o tara de saraci, tristi si frustrati, ci sa aiba alaturi de
el oameni (macar putin) fericiti, optimisti, predispusi la a
cheltui mai mult (adica afaceri mai mari, probabil, pentru
imbogatitul nostru, care va deveni si mai bogat).
2. Sunt de acord ca supraimpozitarea bogatilor este o masura
nedreapta atata vreme cat ei si-au facut afacerea cinstit, dar
tocmai pentru ca ei au ajuns bogati nu ar fi normal sa sustina mai
mult “restul cetatii”? Nu spun aici ca ar trebui sa dea bani de
pomana saracilor sau sa dea mai multi bani la stat pentru ca
functionari incompetenti sa isi bata joc de ei. Ar trebui sa
urmareasca foarte exact si in detaliu unde merg banii lor.
3. Stiti drumul de piatra care serpuieste pe langa castelul
Peles si urca pana la Poiana Stanii? Este un drum construit acum o
suta de ani pentru regele Carol cu bani luati din cresterea
birurilor. Daca ar fi sa creasca acum birurile ca sa putem sa
trecem cu bine din criza si statul sa nu o ia pe urmele Greciei si
sa intre in faliment, de la cine ar fi mai moral sa se ia bani: de
la saracii oameni care depind de fiecare suta de lei pentru a pune
ceva pe masa copiilor sau de la cei de la care diferenta se traduce
doar in cateva zerouri (e adevarat, multe) intr-un cont la
banca?
CONCURS:
Spune-ne parerea ta despre suprataxarea bogatilor si poti
castiga una dintre cartile:
|
Gafe epocale din istoria afacerilor de Adam Horowitz |
Gandire creativa si brainstorming de J. Geoffrey Rawlinson |
Viata mea in publicitate si publicitate stiintifica de Claude |
Perioada de desfasurare a concursului: 7-11 iunie 2010
Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.
Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
Magazin care va aparea in 14 iunie.
Castigatorii editiei anterioare despre reducerea indemnizatiei
pentru mame sunt:
Felicitari si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
marketing@businessmagazin.ro
Pe ultima treapta a podiumului se claseaza “oracolul din Omaha”,
miliardarul american Warren Buffett, proprietarul fondului de
investitii Berkshire Hathaway
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor exprimat in puterea
standard de cumparare (purchasing power standard, PPS) plaseaza
nord-estul Romaniei pe penultimul loc in UE , cu 27% din media
comunitara, singura regiune mai saraca fiind Severozapaden din
Bulgaria, cu 26% din medie, potrivit datelor prezentate joi de
Eurostat.
Sase zone din Romania se regasesc printre cele mai sarace 20 de
regiuni din UE, respectiv Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est,
Sud-Muntenia, Nord-Vest si Centru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Mihai Seitan a precizat ca ministerul intentioneaza sa
plafoneze si acordarea tuturor prestatiilor sociale, astfel incat
doar persoanele care au realmente nevoie de ajutor sa beneficieze
de acesta.
La randul sau, secretarul de stat pe asistenta sociala din
Ministerul Muncii, Mariana Nedelcu, a declarat ca exista un grup
care lucreaza la un proiect de act normativ privind alocatia pentru
copii, urmand ca aceasta sa fie regandita, astfel incat banii “sa
mearga doar acolo unde este cazul”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un om de afaceri roman in varsta de 40 de ani, care castiga 40.000 de euro lunar doar din contul pe care il avea la bancherul sau personal, ce ajunsese la un moment dat la 1 milion de euro, se gandea sa se retraga din business. N-a facut-o, desi lichiditatile de care dispunea ii acopereau probabil toate necesitatile cerute de statutul sau. Lasand la o parte toate justificarile cliseistice, intrebarea este ce ii tine cu adevarat in joc pe oamenii care aparent castiga mai mult decat pot cheltui. Oamenii bogati sunt diferiti, dar in mare masura seamana cu cei mai multi dintre noi: aproape toti cheltuie mai multi bani decat castiga. La varful societatilor dezvoltate, gradul de indatorare devine un motor al consumului in aceeasi masura in care acest lucru se intampla la nivelul mediu sau inferior al societatii. Intr-un articol publicat in The Wall Street Journal, profesorul de economie Robert Frank spunea ca cei mai bogati americani, care controleaza 33% din intreaga bogatie a Statelor Unite – adica cei cu averi individuale care pornesc de la circa 6 milioane de dolari -, sunt responsabili pentru 6% din datoriile din intreaga economie americana, adica aproape 350 de miliarde de dolari. Unul dintre cele mai bune exemple pentru tendinta de indatorare a bogatilor este cel al retailerului de produse de lux Neiman Marcus. Aproximativ 15% din cifra de afaceri anuala realizata de magazinele companiei, adica peste jumatate de miliarde de dolari, se realizeaza prin intermediul companiei de carti de credit in-house a retailerului. In mod traditional, datoriile au fost asociate cu saracia, dar in societatea contemporana acestea reprezinta leverage (capacitatea de a finanta) – o forta care iti permite sa cheltuiesti mai mult decat ai putea in mod normal. Potrivit unui studiu al companiei americane Spectrem, majoritatea oamenilor ce detin active de peste 5 milioane de dolari au datorii pe cardul de credit, in conditiile in care aceste fonduri poarta cele mai mari dobanzi de pe piata bancara. Mai mult, consumul de lux pe datorie pare sa fi stat intr-o oarecare masura la baza unora dintre cele mai rasunatoare falimente recente. Bernard Ebbers, fostul sef al companiei Worldcom, a imprumutat sute de milioane de dolari de la compania pe care o conducea pentru a-si cumpara mai multe ferme si a-si construi o marina pentru iahturile sale, in cele din urma avand mari probleme in a achita totul. Dar asta a fost una dintre cele mai mici probleme ale lui Ebbers, intrucat el a fost condamnat ulterior la 25 de ani de inchisoare pentru frauda de 11 miliarde de dolari care a condus la cel mai mare faliment din istoria SUA.Robert Mintz, manager de resurse umane la Revlon, Pepsico sau Time Warner, a scris o lucrare pornind de la dorinta si de la motivele oamenilor bogati de a nu se opri din activitatile profesionale. Pentru asta, el a intervievat 25 de directori de companii americane, fiecare cu o avere intre 5 si 500 de milioane de dolari. Pentru el, motivatia oamenilor care au atins un anume nivel de confort material, de a nu renunta la zilele petrecute la birou, nu tine de dependenta de lucrurile indisolubil legate de statutul social. Unii isi vad jobul ca o evadare, altii vor sa demonstreze lor si celor din jur ca pot. Dar marea majoritate spune ca nu stie ce ar face cu propria persoana daca ar inceta sa munceasca. Ironia este ca pentru cei mai multi “workaholici” foarte bogati, o zi plina la birou este poate mai putin stresanta decat ar fi fost o zi impreuna cu partenerii de golf. Dar poate ca cel mai bine concluzioneaza Peter White, fostul director general de la Citigroup, in prezent vicepresedinte al grupului U.S. Trust: “exista o diferenta intre doi oameni care spun ca ‘iubesc ceea ce fac’ si ‘nu pot concepe sa fac altceva decat ceea ce fac acum’. Unul este un voluntar. Celalalt este un prizonier”.