Ana Raduta sustine asigurarile obligatorii de
locuinte
1. Furia naturii din utlimii patru ani si urgia pe care au
simtit-o atatia oameni din Romania ar trebui sa fie un motiv
suficient pentru a accepta fara prea multe comentarii de revolta
introducerea acestor asigurari. Stiu ca multi vor spune ca nu este
decat o noua metoda de a lua bani de la oameni tocmai in momentul
celei mai mari vulnerabilitati financiare, insa fiecare calamitate
ne-a aratat ca nu putem suporta de unii singuri costurile pagubelor
produse. Exista, desigur, si situatii cand plata unei prime anuale
reprezinta un efort financiar considerabil. Este cazul celor care
nu au venituri sau traiesc din pensii foarte mici. Trebuie gasita o
solutie si pentru aceste cazuri, pentru ca atunci cand casa le este
distrusa sa nu fie nevoiti sa doarma sub cerul liber.
2. Evenimentele din ultimul timp au aratat ca si statul este
extrem de vulnerabil atunci cand vine vorba sa sustina financiar
daune mari. Daca au existat atatea discutii si carpeli in cazul
catorva mii de case inundate, este destul de limpede ca
autoritatile vor avea cu atat mai putini bani atunci cand milioane
de locuinte vor fi distruse in urma unui cutremur de proportii.
Intr-o astfel de situatie, deloc improbabila, va trebui sa suportam
fara niciun sprijin costurile reparatiilor.
3. Am auzit multi cunoscuti care se declara impotriva acestor
asigurari pentru ca nu vor sa plateasca si sa contribuie la un fond
de care beneficiaza altii. De fapt, aceasta contributie nu este cu
nimic diferita de contributia la sistemul public de pensii sau
pentru asigurarile publice de sanatate. Cine isi imagineaza ca
banii de pensie se duc intr-un depozit personal de care nu se
atinge nimeni pana cand respectivul iese la pensie se insala. Poate
ca stigmatul obligatoriului nemultumeste multa lume, dar si mai
nemultumiti vom fi atunci cand ne vom trezi ca casa distrusa si
fara bani de reparatii.
Razvan Muresan sustine ca romanii au alte probleme decat
asigurarile obligatorii de locuinte
Oamenii nu sunt pregatiti pentru asigurari. Din niciun punct de
vedere.
1. Cel mai recent raport al Bancii Mondiale arata ca, pe o scara de
la 1 la 100, nivelul de educatie financiara a populatiei este de
31, printre cele mai scazute din UE. Astfel, 14% dintre cetateni nu
stiu nimic despre serviciile financiare, iar 40% nu au incredere in
astfel de institutii. Precedentele din anii ’90, care au pagubit
zeci de mii de romani, au ramas ca o cicatrice in memoria
oamenilor. Intr-adevar, dupa ce ai investit bani care au disparut
peste noapte, desi vremurile s-au schimbat, increderea in
institutiile financiare este greu de recuperat.
2. Pe de alta parte, resursele financiare ale populatiei sunt
extrem de limitate in aceasta perioada. Afectati de reduceri
salariale si cresterea taxelor, putini isi permit sa cheltuiasca
banii pe altceva decat strictul necesar. Cu un salariu mediu de
1.400 de lei la nivel de tara, a-ti face asigurare de orice fel
este un act de mare curaj. Cei care sfideaza criza si pot pune bani
deoparte chiar si in vremuri vitrege isi tin economiile la saltea,
dupa ce si dobanzile bancare sunt supuse impozitarii. Iar cum
asigurarea locuintei nu iti ofera ceva palpabil, putini se gandesc
sa faca o astfel de investitie.
3. Sa presupunem ca vrem totusi sa ne asiguram locuinta, din
cauza unui pericol care ne pandeste in fiecare clipa: cutremur,
inundatii etc. In acest caz, prima de asigurare pe care clientul
trebuie sa o plateasca este direct proportionala cu riscul
producerii pagubelor. Daca ai o casa din chirpici in albia majora a
Siretului, e greu sa crezi ca iti vei permite sa platesti o suma
care poate ajunge chiar si la nivelul venitului tau lunar.
