BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Preoţii sfinţesc alimentele expuse la un târg de produse tradiţionale (GALERIE FOTO)

    La standuri sunt expuse alimente de post: păstrăv afumat, preparate din peşte, zacuscă din peşte din Neamţ şi Maramureş, diverse soiuri de fructe din Maramureş (mere, pere, prune uscate cu miez de nucă în interior în loc de sâmbure etc.), dulceţuri, conserve de legume şi fructe, siropuri, fructe confiate din Neamţ, Maramureş şi Iaşi, miere de albine şi alte produse apicole din Vaslui, produse de panificaţie din Iaşi, prăjituri de casă din Maramureş.

    Preoţii sfinţesc alimentele expuse la un târg de produse tradiţionale (GALERIE FOTO)

    De asemenea, în cadrul târgului se găsesc produse naturiste produse în judeţul Bihor, cu plante obţinute atât din flora spontană a Munţilor Apuseni, cât şi din culturi: ceaiuri, tincturi ( păducel şi vâsc, rostopască, pufuliţă cu flori mici şi ghimpe, ienupăr, cruşin etc.), siropuri (muguri de pin patlagină şi propolis-zahăr, muguri de pin, patlagină şi propolis-miere, etc) şi alifii (untul pământului, mărul lupului, gălbenele).

    Sunt expuse şi produse lactate şi brânzeturi din judeţul Suceava şi Bistriţa-Năsăud (brânză de burduf, telemea de oaie, telemea de vacă, caşcaval, urdă, lapte şi brânzeturi de capră etc.), precum şi preparate tradiţionale şi ecologice din carne din Maramureş şi Neamţ (carne de porc mangaliţa fără colesterol, pui ecologici etc.).

    Târgul are loc în perioadele 25-27 noiembrie, 9-11 decembrie, la care se adaugă şi o ediţie specială de Crăciun programată în perioada 21-23 decembrie. Este structurat pe trei secţiuni: produse de apicultură, agricultură (seminţe, articole gospodăreşti şi de grădinărit, tratamente ecologice pentru mediu), respectiv produse ecologice, naturale şi tradiţionale. Organizatorul este compania Bioma Agro Ecology, care distribuie în România produsele agricole ecologice furnizate de firma omonimă din Elveţia.

  • Idee de marketing pentru produsele tradiţionale: ministână amenajată în aer liber

    Târgul ECOAGRIS, ediţia a XIV-a, este structurat pe trei secţiuni: produse de apicultură, agricultură (seminţe, articole gospodăreşti şi de grădinărit, tratamente ecologice pentru mediu), respectiv produse ecologice, naturale şi tradiţionale (preparate din carne de porc, oaie sau pui, brânzeturi, ouă ecologice, dulceţuri şi prăjituri de casă, paste ecologice, pălincă, vin natural sau ecologic, plante medicinale).

    Târgul are loc în perioadele 11-13 noiembrie, 25-27 noiembrie, 9-11 decembrie, la care se adaugă şi o ediţie specială de Crăciun programată în perioada 21-23 decembrie. Organizatorul este compania Bioma Agro Ecology, care distribuie în România produsele agricole ecologice furnizate de firma omonimă din Elveţia.

    Expoziţia cu vânzare a târgului se deschide vineri, 11 noiembrie.

  • Frigiderul poate ucide? Ce reguli trebuie respectate pentru a ne feri de bolile provocate de alimente

    Conform unui studiu realizat de Agenţia de Standarde Alimentare, un milion de britanici suferă de boli cauzate de infecţiile alimentare, 20 de mii dintre aceştia sunt internaţi în spital, iar 500 de persoane mor din pricina consumării mâncărurilor infestate, informează Daily Mail.

    În frigider se pot afla de 750 de ori mai multe bacterii decât nivelul considerat sigur, printre care salmonela, E.coli şi listeria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat

    “În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.

    Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.

    În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.

    Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.

    Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.

    Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.

    La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

  • Cum ii sperie medicii pe americani: mananci hotdog, faci cancer

    Imaginea de pe panou reprezinta un pachet de tigari, cu un cap
    de mort desenat in loc de marca si din care ies cativa carnaciori,
    cu avertismentul aferent “Hotdogii va pot ruina sanatatea”. Panoul
    a fost platit de asociatia nonprofit Comitetul Doctorilor pentru o
    Medicina Responsabila (Physicians Committee for Responsible
    Medicine – PCRM), care isi promoveaza astfel proiectul de lupta
    contra cancerului, Cancer Project.

    Susan Levin, directorul departamentului de educatie pentru
    alimentatie sanatoasa in cadrul PCRM, sustine ca “un hotdog va
    poate trimite la moarte prematura”, intrucat “carnea procesata de
    genul mezelurilor folosite la prepararea unui hotdog poate creste
    riscul de diabet, boli de inima si diverse tipuri de cancer”, in
    special cancer colorectal si de prostata. “La fel ca tigarile,
    hotdogii ar trebui sa fie vanduti cu etichete de avertisment care
    sa-i ajute pe fanii curselor auto si pe ceilalti consumatori sa
    inteleaga riscurile de sanatate la care se expun”, afirma Levin pe
    site-ul PCRM.

    Neil Barnard, seful Cancer Project, i-a si dat in judecata pe
    marii producatori de mezeluri, intre care Oscar Mayer si Hebrew
    National, insistand ca produsele lor sa fie vandute numai cu
    etichete de avertizare, la fel cum sunt vandute tigarile.

    Anul trecut, cu ocazia curselor organizate pe circuitul de la
    Indianapolis s-au vandut la standurile din apropierea pistei peste
    1,1 milioane de hotdogi. Conform Institutului American pentru
    Cercetari in domeniul Cancerului, o simpla portie de 50 de grame de
    carne procesata (adica atat cat se gaseste intr-un hotdog),
    consumata zilnic, creste in medie cu 21% riscul de cancer
    colorectal. Anual, din cauza cancerului colorectal mor circa 53.000
    de americani, dintr-un total de circa 143.000 diagnosticati cu
    aceasta afectiune.

    Producatorii de mezeluri au reactionat imediat la ideea panoului
    publicitar. “Este o acuzatie absurda”, a declarat pentru CBS News
    Janet Riley, presedinta Consiliului National al Producatorilor de
    Hotdog si Mezeluri. “A incerca sa faci legatura intre un produs
    alimentar cu valoare nutritiva clara si un produs precum tigarile,
    care nu are nicio astfel de calitate, este provocator si
    alarmist.”

  • Inflatia scade pentru prima data in luna iunie, ajungand la o rata anuala de 7,93%

    Produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,34% fata de luna mai, ca
    urmare a unei oferte crescute de legume proaspete si alte marfuri
    din productia interna. Cartofii, vedeta scumpirilor pana acum, s-au
    ieftinit cu 11,94%, iar legumele cu 12,33%. “Acesta este un model
    de evolutie obisnuit pentru lunile de vara, insa amploarea acestei
    ieftiniri a fost o surpriza”, comenteaza Eugen Sinca, analist al
    BCR.

    Preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 0,19% fata de luna
    mai, din cauza scumpirii combustibililor cu 0,66%. Deprecierea
    lunara a leului s-a reflectat in tarife mai mari pentru servicii
    (in crestere cu 0,68% fata de luna mai), in special la telefonie si
    transport aerian (cate 2%).

    In luna mai, inflatia anuala a fost de 8,41%, dupa ce preturile de
    consum au crescut cu 0,21%. Evolutia din iunie este cea mai buna
    din august 2009 incoace, cand preturile de consum au scazut cu 0,2%
    fata de luna precedenta.

    “Datele privind inflatia arata ca BNR n-ar trebui sa se grabeasca
    sa inaspreasca politica monetara in 2011, mai ales daca ne gandim
    ca inflatia va continua sa scada in a doua jumatate a anului,
    gratie puternicului efect de baza, iar consumul gospodariilor este
    inca redus”, apreciaza Eugen Sinca. BCR estimeaza ca prima crestere
    a ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR va avea loc abia
    in 2012.

    Efectul de baza inseamna aici disparitia din calculele privind
    inflatia, incepand din luna iulie, a bazei de raportare
    reprezentate de preturile de pana la majorarea TVA din iulie
    2011.

    Datele privind inflatia in iunie i-au luat prin surprindere pe
    analistii financiari, care in sondajul publicat la finele
    saptamanii trecute estimau ca inflatia lunara a fost probabil de
    0,2% (estimarile au variat intre 0,2% si 0,4%) si ca rata anuala a
    fost probabil de 8,5% (estimari intre 8,4% si 8,6%).

    Pentru finele anului 2011, estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania vorbea de o rata anuala a inflatiei
    de 5,4%, peste (estimarile variaza intre 5,1% si 6,7%), peste cea
    preconizata de BNR (5,1%).

  • ONU: Preturile alimentelor se apropie de nivelul record inregistrat in februarie

    Indicele preturilor alimentelor calculat de Organizatia pentru
    Alimente si Agricultura (OAA), care acopera cotatiilor mai multor
    materii prime din domeniu, a urcat cu 1% in iunie, la 234 puncte,
    aproape de recordul de 238 de puncte atins in februarie. Comparativ
    cu aceeasi luna a anului trecut, indicele se afla in urcare cu 39%.
    Principalul motiv al acestei evolutii a fost cresterea in iunie a
    indicelui zaharului cu 14%, la 359 puncte. Pretul a urcat din cauza
    temerilor privind declinul productiei in Brazilia, unul dintre
    marii exportatori la nivel global. Preturile la cereale au coborat,
    dupa ce imbunatatirea conditiilor meteorologice a calmat temerile
    privind recolta in Europa si SUA, iar Rusia a anuntat realuarea
    exporturilor. Indicele pentru cereale al organizatiei a scazut cu
    1% fata de mai, la 259 puncte, dar se afla cu 71% peste nivelul din
    iunie anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cand bogatii sar in ajutorul saracilor

    Produsul se adreseaza agricultorilor, producatorilor de alimente
    si consumatorilor din tarile in curs de dezvoltare si vrea sa ofere
    acces mai mare la instrumente de hedging, pentru protejarea
    consumatorilor si a producatorilor de zahar, faina, cacao, lapte,
    vite, porumb, soia sau orez.

    “Acest produs arata ceea ce poate face ingineria financiara cu
    bun-simt: sa faca viata mai buna pentru saraci”, a declarat Robert
    Zoellick, seful Bancii Mondiale. Produsul, denumit Agriculture
    Price Risk Management (APRM), va fi administrat de IFC, divizia BM
    pentru sectorul privat, si de grupul financiar JP Morgan.

  • Acord istoric in G20: Ministrii Agriculturii au un plan de actiune impotriva cresterii preturilor la alimente

    El a aratat ca acordul este ambitios, fara jumatati de masura,
    chiar daca a fost calificat de organizatia neguvernamentala ONE
    drept “minimal”. Le Maire s-a referit la un “forum de reactie
    rapida”, constituit din inalti responsabili ai G20, destinat
    interventiei rapide pentru prevenirea sau atenuarea crizelor
    mondiale ale preturilor alimentelor. Acest Forum, un veritabil
    “Consiliu de securitate agricola”, trebuie sa evite repetarea unei
    cresteri a preturilor graului, precum cea produsa dupa ce Rusia a
    intrerupt exporturile, in urma secetei, a explicat Le Maire. Franta
    a propus un plan fundamentat pe cinci piloni, respectiv
    reinvestitii in agricultura, pentru productii mai mari si mai bune,
    imbunatatirea transparentei pe piete, ameliorarea coordonarii la
    nivel international pentru prevenirea si rezolvarea crizelor si
    dezvoltarea unor instrumente de gestionare a riscurilor legate de
    instabilitatea preturilor agricole. Al cincilea element este
    reglementarea pietelor derivatelor care au la baza materii prime
    agricole.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria pregateste “taxa pe chipsuri”. Comerciantii sar s-o critice

    Noua taxa, o reincarnare a proiectului mai vechi al unei “taxe
    pe hamburger”, va fi platita din septembrie de toate firmele care
    pun pe piata astfel de produse, fie ca sunt producatori, fie
    importatori, scrie Portfolio.hu. Taxa va fi aplicata pe produsele
    al caror continut de zahar, sare sau cofeina este mai mare decat un
    anumit plafon stabilit prin lege.

    Asociatia Comerciantilor din Ungaria a criticat ideea, afirmand ca
    ea va duce la expansiunea pietei negre si va mari evaziunea
    fiscala. Producatorii, sustine asociatia, vor gasi inlocuitori ai
    produselor supuse taxarii, spre a scapa de sarcina fiscala, iar
    ungurii “vor cumpara produsele respective din strainatate, in
    special cei care calatoresc frecvent si cei ce locuiesc in orase
    apropiate de granita”.

    In plus, sustine asociatia, ce ar castiga bugetul din noua taxa va
    fi pierdut prin scaderea incasarilor din TVA, intrucat vanzarile de
    produse “nesanatoase” scumpite din cauza taxei vor scadea. TVA in
    Ungaria este de 25% pentru alimente si bauturi, cu exceptia celor
    mai multe produse de panificatie si lactate (12%).


    Noua taxa se va aplica astfel, dupa primele informatii disponibile
    (100 forinti = 0,37 euro):

    – Bauturi carbogazoase: 10 forinti/l (15 forinti/l de la 1 ianuarie
    2012) pentru continut >5 g zahar la suta de mililitri
    – Bauturi energizante: 300 forinti/l pentru continut >20 mg
    cafeina la suta de mililitri
    – Dulciuri (ciocolata, biscuiti, bomboane, patiserie): 200
    forinti/kg (250 forinti/kg de la 1 ianuarie 2012) pentru continut
    >25 g zahar la suta de grame
    – Inghetata, acadele: 100 forinti/kg pentru continut >5 g zahar
    la suta de grame
    – Snacksuri sarate: 400 forinti/kg pentru continut >1 g sare la
    suta de grame
    – Prafuri alimentare pentru sosuri, supe, mancaruri: 500 forinti/kg
    pentru continut >5 g sare la suta de grame.

    Conform publicatiei Vilaggazdasag, guvernul considera ca aplicarea
    taxei ar aduce la buget 20-30 miliarde de forinti (74 milioane de
    euro) care ar fi folosite pentru ameliorarea sistemului de
    asistenta medicala.