BusinessMagazin

Tag: companie

  • Văduva lui Steve Jobs are o avere estimată de 14 miliarde de dolari

    Văduva lui Steve Jobs deţine cel mai mare pachet individual de acţiuni Disney, iar acesta valorează mai mult decât acţiunile pe care le deţine la Apple, compania fondată de Steve Jobs.

    Powell Jobs este fondatoarea Emmerson Collective, companie care face lobby pentru reforme în privinţa educaţiei, emigrării şi conservarea naturii. Ea ocupă de asemenea funcţia de preşedinte al unei organizaţii caritabile care ajută elevii cu o situaţie materială precară să se pregătească pentru colegiu.

    După moartea soţului Steve Jobs, ea a moştenit 5,5 milioane de acţiuni la Apple, precum şi mare parte din averea lui Jobs.

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.

    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • Gazprom va anula din aprilie tarifele preferenţiale la gaze pentru Ucraina

     “Dat fiind că Ucraina nu îşi îndeplineşte obligaţiile, nu îndeplineşte acordurile privind rabatul semnat drept clauză adiţională la contract, Gazprom a decis să nu mai prelungească rabatul, iar acest lucru se va întâmpla de luna viitoare”, a declarat Miller, citat de agenţiile ruse, în cadrul unei întrevederi cu premierul Dmitri Medvedev.

    El a sugerat, de asemenea, ca Rusia să acorde Kievului, între două şi trei miliarde de dolari pentru reglarea datoriei privind gazele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste şi BCR creditează cu 76 milioane euro un parc eolian din Dobrogea, finanţat şi de BERD

     Erste va acorda o finanţare de 49 milioane euro alături de BERD într-o structură paralelă de credit la termen, în timp ce BCR acordă o facilitate de credit de 27 milioane euro pentru a asigura necesarul de finanţare pe parcursul procedurilor de recuperare a TVA, se arată într-un comunicat transmis marţi de Erste Group Bank şi BCR.

    Facilitatea de credit comercial oferită de Erste beneficiază de acoperire din partea agenţiei daneze de asigurare a creditelor de export Eksport Kredit Fonden.

    Împrumutul sindicalizat are o scadenţă de 14 ani, inclusiv perioada de construcţie.

    “În pofida marilor incertitudini şi a schimbărilor succesive care au marcat piaţa românească de energie regenerabilă în ultimele luni, tranzacţia s-a încheiat cu succes”, notează băncile în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Max Auschnitt

    Max Auschnitt s-a născut în Galaţi în 1888. A fost primul fiu al lui Osias Auschnitt, proprietarul unei mici fabrici, care emigrase din împrejurimile oraşului Lvov, parte a Imperiului Austro-Ungar. Părinţii l-au trimis pe tânărul Max să studieze în Viena, în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale din Viena. S-a oferit apoi voluntar şi a servit armata română în timpul Primului Război Mondial. La începutul anilor ‘20, Max Auchnitt a preluat fabrica de sârmă şi de cuie din Galaţi, fondată de tatăl lui, şi a transformat-o în grupul Uzinele Metalurgice Titan Nadrag Cala (TNC). 

    Acesta avea în componenţă, pe lângă laminorul de la Galaţi, o nouă fabrică de oţel – Oţelu Roşu – şi mai multe alte uzine metalurgice. Împreună cu subsidiare precum Magazinele Unite, Socomet şi altele, grupul avea circa 1.000 de angajaţi. La sfârşitul anului 1920, Auschnitt a preluat controlul asupra companiei austriece Steg, după ce a cumpărat o mare parte din acţiunile acesteia. Steg deţinea în România compania producătoare de oţel Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa (UDR) şi era cea mai mare companie românească interbelică, ce avea un capital de peste un miliard de lei şi peste 22.000 de angajaţi.

    Max a fost delegat ca administrator la Uzinele şi Domeniile de Fier Resiţa, iar compania, aflată în pragul falimentului în acel moment, a revenit la profitabilitate sub cârma lui. Ca rezultat al achiziţiilor sale, Auschnitt a devenit cunoscut în România drept „Regele Oţelului„. Prin Steg, Auschnitt a preluat apoi controlul uzinei de oţel Sartid din Iugoslavia şi o fabrică de locomotive din Polonia.

    Pe lângă afacerile din industria grea, Auschnitt a avut acţiuni în multe alte companii, între care Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni, şi a avut numeroase proprietăţi imobiliare, între care şi vila de lângă Piaţa Victoriei cumpărată în anii 2000 de Gigi Becali. Max Auschnitt concura cu Nicolae Malaxa, atât în afaceri, cât şi în obţinerea favorurilor regelui. El a pierdut lupta cu Malaxa, iar în 1940, în urma unor acuzaţii aduse de acesta, a fost supus unui proces aranjat şi condamnat la şase ani de închisoare. A fost închis la Jilava, o închisoare cunoscută pentru faptul că puţini i-au supravieţuit.

    Max Auschnitt a fost unul dintre supravieţuitori, fiind protejat de multe ori chiar de către ceilalţi deţinuţi. După fuga lui Carol al II-lea din România, lui Auschnitt i-a fost permisă de către mareşalul Antonescu mutarea într-un sanatoriu, iar apoi în arest la domiciliu. În 1944, după ce a aflat că naziştii germani plănuiau uciderea lui, a fugit din ţară cu ajutorul prietenului său Matei Ghica, pilot în cadrul Forţelor Aeriene Române. Au zburat în Egipt, iar germanii au iniţiat un proces şi l-au condamnat la moarte în absenţă.

    După ce germanii s-au predat şi a fost exonerat de acuzaţiile false care i se aduseseră, Auschnitt s-a întors în România pentru a asista la reconstrucţia ţării. În 1947, devenea însă evident că ţara va cădea sub influenţa rusă şi că se va instaura regimul comunist, iar Auschnitt a decis să părăsească România pentru totdeauna.

    A plecat în Statele Unite ale Americii şi a devenit cetăţean american. Un an mai târziu, comuniştii i-au confiscat toate proprietăţile şi l-au condamnat din nou la moarte în absenţa sa. Auschnitt şi-a continuat afacerile în SUA. A înfiinţat împreună cu fratele lui, Edgar, care a fost de asemenea partener în Titan Nadrag Calan şi subsidiarele acesteia, compania Flexigrip Inc., redenumită apoi Minigrip, care producea fermoare de plastic pentru industria ambalajelor. Max Auschnitt a murit însă în 1959 la New York şi nu s-a bucurat de succesul acesteia.

    Minigrip a devenit mai târziu o subsidiară a ITW şi este cunoscută acum drept ITW Zippak. În România, moştenitorii săi au primit despăgubiri de circa 40 milioane de dolari, în acţiuni ale Fondului Proprietatea, precum şi drepturile pentru mai multe imobile.
     

  • Omul nemţilor din publicitate

    “E mai important Dominik!”, i-a spus Felix Tătaru şefei de la PR de la GMP, când aceasta l-a anunţat că a întârziat şi că a ratat şedinţa foto. Dominik Fassl, directorul Jung von Matt, se afla la prima sa vizită în România, prilejuită de aflilierea GMP Advertising la liderul german din publicitate şi una dintre companiile independente din top trei la nivel mondial.

    „Am sudat relaţiile cu Spania şi Franţa la 40 de ani după război şi acum trebuie să ne uităm şi spre Europa Centrală şi de Est. România e o piaţă interesantă, iar Bucureştiul este al şaselea oraş din regiune ca mărime”, spune Fassl.

    Şeful Jung von Matt admite că, deşi dimensiunea pieţei este mică, agenţiile locale se bat de la egal la egal cu cele din Europa de Vest în competiţiile de profil. Piaţa locală de publicitate, estimată la circa 300 de milioane de euro anual, este de 80 de ori mai mică decât cea germană, potrivit celor doi manageri.

    „Nemţii cercetează de multă vreme piaţa, iar în 2009 ne-a vizitat fondatorul companiei Jung von Matt şi am decis să mergem împreună ca prieteni. Era o afiliere, dar fără să facem public parteneriatul”, povesteşte Felix Tătaru.

    „Prietenia s-a dovedit solidă, aşa că afilierea trebuia să se întâmple”, îl completează Dominik Fassl. Din 2009 până în prezent, GMP Advertising a primit pe filieră germană contul Baumax în România, pentru care a derulat punctual campanii de comunicare, unele fiind exportate şi în alte pieţe din Europa.

    Tot în ultimii cinci ani, mai mulţi creativi de la GMP s-au deplasat la Hamburg pentru a derula schimburi de experienţă: „Vom face şi schimb de bune practici şi îi vom invita la noi şi pe angajaţii de la GMP pentru a avea contact cu o altă cultură. România e o fostă ţară comunistă, creştin-ortodoxă şi cu influenţe de la statele din regiune. Vrem şi noi să ieşim din zona de confort pentru că marketingul german are limitările sale”. Jung von Matt derulează activităţi în Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia şi acum în România şi deţine şi un birou la Beijing. În regiune, operaţiunile din Cehia generează cele mai mari venituri, în timp ce România se află la polul opus. Veniturile anuale ale Jung von Matt sunt estimate la 130 de milioane de euro, din care 80 provin de pe piaţa germană.

    „Următorul pas firesc ar fi vânzarea unui pachet minoritar din societate. Vrem să rămânem independenţi şi să putem avea controlul asupra modului cum gestionăm businessul”, a declarat Felix Tătaru, menţionând că nu există un calendar stabilit în acest sens. „Am cumpărat pachete minoritare, întotdeauna sub 40%, şi de la companiile care s-au afiliat la Jung von Matt în Europa Centrală şi de Est, pentru că noi credem că spiritul antreprenorial şi cunoştinţele locale sunt esenţiale pentru orice afacere din industria publicităţii”, a spus Dominik Fassl, managing director al Jung von Matt.

    „GMP Advertising a ajuns la o maturitate şi la un nivel de dezvoltare din care, pentru a continua să crească, are nevoie de un partener alături de care să exploreze noi oportunităţi, alături de care să facă schimb de experienţă şi expertiză”, mai spune Felix Tătaru. Şeful GMP nu a precizat câţi clienţi noi va primi de la Jung von Matt în cursul anului 2014: „Uneori e suficient unul singur”.

    Acţionariatul GMP nu va suferi modificări în momentul de faţă. Agenţia GMP este deţinută în proporţie de 100% de Felix Tătaru. „În piaţa de publicitate, evaluarea costului unui pachet de 40% din acţiuni se calculează ca multiplu de EBITDA, iar 2014 nu este tocmai cel mai bun an pentru vânzare. Rezultatele din perioada de boom nu se vor mai repeta prea curând”, a mai spus Felix Tătaru. În 2005, antreprenorul a avut contact cu o agenţie elenă de publicitate, odată cu rebrandingul Cosmorom în Cosmote, când a primit o ofertă de a vinde 51%: „Acum situaţia e diferită, am păr alb şi contextul s-a schimbat. Am învăţat din trecut şi acum nu sunt nerăbdător să vând”.

    GMP Advertising a generat în 2013, cu 45 de angajaţi, o cifră de afaceri de 3,25 milioane de euro şi un profit brut de 380.000 de euro, însemnând circa jumătate din cifrelele grupului GMP, care mai cuprinde Webstyler, GMP PR, Point Public Affairs, GO Studio şi Chapter 4. GMP Advertising a fost fondată în 1998 şi are în portofoliu branduri precum Timişoreana, Petrom, Romtelecom, Arctic, Baumax, Ciucaş, Mondelez şi Volkswagen.

  • O companie de consultanţă IT din grupul Porsche a deschis un punct de lucru la Cluj

     “Activitatea diviziei MHP din cadrul concernului Porsche s-a dedicat găsirii de soluţii optime în managementul proceselor şi suportului IT utilizat în sfera business, concentrându-se pe branşa automobilelor. MHP oferă la punctul de lucru din Cluj-Napoca servicii complexe de IT, pentru clienţii din întreaga lume. Portofoliul de servicii înglobează întregul ciclu de viaţă al unui produs, de la etapa de application management la managementul proceselor şi, în final, la faza de dezvoltare customizată. Activitatea de la Cluj-Napoca va începe cu 40 de angajaţi, urmând să fie căutaţi, în continuare, absolvenţi de informatică şi ştiinţe economice”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Directorul general al MHP, Ralf Hofmann, a declarat că în România mulţi potenţiali angajaţi sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi vorbesc limbile germană şi engleză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Endava deschide un nou sediu şi va angaja peste 400 de oameni

    Compania, cu sediul central în Londra şi birouri în Frankfurt, New York, Atlanta, Glasgow Oxford, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Chişinău, are un model de livrare de succes bazat pe combinarea competenţelor tehnice de nivel ridicat din Europa de Est cu expertiza în consultanţă şi livrare deţinute pe pieţele unde se află clienţii companiei.

    Endava este în top 100 companii de externalizare de servicii, la nivel mondial, iar strategia de creştere a companiei se concentrează pe extinderea prezenţei în Europa de Est, prin dezvoltarea în continuare a centrelor de livrare existente şi prin deschiderea de noi sedii. Compania este şi unul dintre cei mai activi angajatori din domeniul IT în România şi Moldova, unde are sedii în principalele hub-uri IT din regiune: Bucureşti, Chişinău, Cluj-Napoca şi Iaşi.

    Angajaţii Endava sunt implicaţi în livrarea de soluţii IT pentru companii multinaţionale din domeniile financiar-bancar, asigurări, retail, telecomunicaţii şi media & publishing. Compania investeşte semnificativ în dezvoltarea profesională a angajaţilor săi, de la training-uri de nivel ridicat realizate în cadrul Endava University, până la programe dedicate pentru studenţi şi absolvenţi, derulate în toate sediile din Europa de Est.

    Endava planifică o creştere anuală de 25% a numărului de angajaţi în cadrul centrelor de dezvoltare şi suport din România şi Moldova, unde deja lucrează peste 1.300 de oameni. În Macedonia, în următoarele 12 luni, Endava va recruta 100 de oameni în sediul din Skopje şi intenţionează să crească echipele astfel încât să ajungă la peste 400 de angajaţi în următorii 4 ani, ceea ce va reprezenta aproximativ 10% din numărul total de angajaţi la nivel de grup.

    Macedonia este cunoscută ca fiind piaţa de IT&C cu cea mai rapidă creştere din regiunea adriatică. Cu 41% din populaţie având vârsta sub 30 de ani şi un număr tot mai mare de tineri cu studii superioare, procentul absolvenţilor în domeniul IT&C în Macedonia aproape s-a dublat în ultimii patru ani. În Skopje deja există o comunitate IT care numără circa 8.000 de specialişti. Universităţile locale înfiinţează facultăţi de informatică foarte bine cotate, iar prin cei 800 de noi absolvenţi IT pe an susţin creşterea rapidă a sectorului IT. Având zboruri directe din Londra şi conexiuni bune prin Viena şi Zagreb, şi aflându-se în fusul orar din Europa Centrală, Skopje are o amplasare foarte bună pentru colaborarea cu clienţi din Europa de Vest şi America de Nord.

     

  • Bosch a investit 77 milioane de euro în centrul din Cluj, pe care îl va deschide oficial în luna mai

     “Anul trecut, Bosch a angajat circa 325 de persoane atât pentru activităţile de producţie, cât şi pentru cele de cercetare şi dezvoltare. Concernul german va continua şi în anul 2014 procesul de angajare din Cluj”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Centrul, situat în Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, are o suprafaţă totală de circa 38.000 de metri pătraţi şi va face parte din divizia Automotive Electronics, care dezvoltă şi produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ArcelorMittal a demolat statuia lui Lenin de la combinatul Krivoi Rog

     Compania a anunţat că a demontat monumentul de la Crivoi Rog “pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a proteja clădirile companiei”.

    “Soarta monumentului va fi decisă conform cu legile în vigoare”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de la combinatele siderurgice şi minele de fier ale ArcelorMittal din Ucraina nu au fost afectate de protestele din ultimele luni şi de violenţele de săptămâna trecută, a precizat ArcelorMittal în comunicat.

    Compania, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din Ucraina, a adăugat că a transferat din ţară o parte dintre angajaţii străini şi pe familiile acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro