BusinessMagazin

Tag: companie

  • Locul din România care i-a înnebunit pe străini: “Este Capela Sixtină a Europei de Est”

    Pasagerilor companiei aeriene Austrian Airlines, parte a grupului german Lufthansa, le este recomandată ca destinaţie turistică mănăstirea Voroneţ, în cel mai recent număr al revistei Austrian skylines. Voroneţ se înscrie în lista de recomandări alături de Paris, Tripoli, Skopje, Florenţa, Napoli sau Zurich.

    “Este Capela Sixtină a Europei de Est” se arată în descrierea mănăstirii Voroneţ, în numărul din vară al revistei Austrian skylines, citită de zeci de mii de pasageri care ajung la bordul aeronavelor companiei. 

    Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.

    În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor. Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.

    Austrian Airlines zboară direct de la Viena la Iaşi, de şase ori pe săptămână.

  • IFC şi APS Holding vor prelua credite neperformante de la băncile din regiune, inclusiv în România

     Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC.

    “Numai în România, parteneriatul ar putea rezolva până la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare”, se spune în comunicat.

    APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, România, Slovacia, Polonia şi Serbia.

    Acordul cu IFC vizează credite din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IFC şi APS Holding vor prelua credite neperformante de la băncile din regiune, inclusiv în România

     Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC.

    “Numai în România, parteneriatul ar putea rezolva până la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare”, se spune în comunicat.

    APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, România, Slovacia, Polonia şi Serbia.

    Acordul cu IFC vizează credite din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • În spatele uşilor închise: Google, agenţii de lobby şi noua agendă de la Washington

    Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.

    ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.

    „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.

    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.

    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.

    NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.

    Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).

    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.

  • Un arhitect american la Bucureşti: cum s-a adaptat fiul unui fermier din SUA la viaţa din România?

    În adolescenţă a locuit timp de câţiva ani la Londra, unde spune că şi-a educat simţul estetic, dar ulterior s-a întors în Statele Unite, pentru a studia arhitectura la Universitatea din Michigan. „După ce am absolvit facultatea, am lucrat pentru o companie de familie şi ulterior, în timp, am început să lucrez pentru firme mai mari„, povesteşte Randy Tharp despre debutul său profesional.

    Prima experienţă managerială a avut-o în cadrul unuia dintre cei mai mari constructori japonezi, Kajima, unde a lucrat din 1990 până în 1998. A fost mai întâi director de marketing, ajungând în timp manager general şi de operaţiuni şi director de corporate development în cadrul subsidiarei americane a Kajima.

    Ulterior, a lucrat cu nişte prieteni timp de câţiva ani, urmând ca din 2001 să se alăture companiei americane de arhitectură, inginerie şi construcţii Epstein, cu o istorie de aproape 100 de ani. „În 2009 am venit în România pentru un proiect care avea întârzieri şi la care am lucrat câteva luni. Apoi am început alte proiecte, iar în 2010 am preluat conducerea biroului din Bucureşti„, spune Tharp.
    De atunci, managerul american a luat pulsul economiei locale prin intermediul proiectelor la care a participat: de la fabrica de sonde de petrol a Lufkin de la Ploieşti până la relocarea fabricii din Bucureşti a producătorului de pompe Aversa.

    Proiectele la care lucrează americanii de la Epstein pe piaţa locală şi investiţiile pe care le-a văzut managerul american materializându-se în ultimii ani îl fac să creadă că nu mai avem motive să vorbim despre criză economică.
    „Cred că am ajuns la finalul crizei. Am atins punctul minim în urmă cu doi ani, iar de atunci interesul pentru România a crescut. Din ce în ce mai mulţi investitori sunt atraşi de România, cel puţin în domeniul industrial şi în IT„, spune Tharp.

    El adaugă că, în industrie, companiile sunt interesate în special de investiţii în sectorul auto şi cel de petrol şi gaze, dar că există potenţial şi în domeniul alimentar şi farmaceutic. „Ar exista un potenţial şi mai mare (în atragerea de investiţii străine – n.red.) dacă statul ar oferi anumite stimulente, aşa cum sunt scutirile de taxe.„

    Dacă în zona de construcţii industriale, dar şi de spaţii de birouri şi de retail, Tharp este optimist şi susţine că vede o revenire a numărului de proiecte, nu acelaşi lucru poate spune şi despre construcţiile rezidenţiale.

    De altfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică confirmă acest lucru: anul trecut au fost finalizate în România puţin peste 40.000 de case şi apartamente, în scădere cu aproape 6% faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte infrastructura, Tharp consideră că nevoile sunt mari, dar priorităţile nu au fost stabilite foarte clar. „Resursele sunt limitate şi acest lucru este o provocare. Sunt însă proiecte care ar trebui să fie prioritare, aşa cum este centura de sud a Capitalei, care să lege autostrăzile Constanţa-Bucureşti de Bucureşti-Piteşti.„

    În prezent, centura de sud a Capitalei, care are doar o bandă pe fiecare sens, este plină de gropi, însă există de mai mulţi ani proiecte de reabilitare a acesteia, care nu au început încă. Statul vrea de asemenea să construiască în concesiune o centură de sud la standard de autostradă, dar deocamdată nu a anunţat cine vor fi investitorii privaţi care o vor finanţa.

    Epstein a înregistrat anul trecut în România o cifră de afaceri de 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) pe entitatea juridică Epstein Arhitecture & Engineering. Americanii, care au în prezent birouri la Chicago, în Varşovia şi în Bucureşti, au înce-put să lucreze pentru proiecte şi în alte ţări, astfel că arhitecţii din România se ocupă, spre exemplu, de proiecte ale Emerson pe piaţa rusească.

    „Exportăm servicii din România„, spune Tharp. În acest context, dar şi al noilor proiecte pe care compania le are pe piaţa locală, aşa cum este relocarea fabricii Aversa din Bucureşti, o extindere pentru fabrica Röchling Automotive din parcul industrial WDP de la Oarja (judeţul Argeş) sau diverse alte proiecte cu firmele americane Cameron şi Emerson, Tharp speră că anul 2014 va aduce o creştere de circa 25% a afacerilor.

  • Afacerile Omniasig au scăzut cu 14,2% anul trecut, pe fondul reducerii RCA şi CASCO

     “Omniasig VIG a atins o valoare totală a primelor subscrise în 2013 de 881,1 milioane lei, din care 311,82 milioane lei pe linia asigurărilor facultative Casco şi 189,30 milioane lei pentru asigurările obligatorii RCA”, se arată într-un comunicat de presă al companiei remis MEDIAFAX.

    În 2012, subscrierile Omniasig VIG au atins 1,027 miliarde de lei, din care contractele CASCO au adus subscrieri de 466,2 milioane de lei, iar cele RCA – 213,81 milioane de lei.

    Anul trecut, asigurătorul a plătit despăgubiri totale de 793,55 milioane de lei, în scădere cu 23,2% faţă de 2012.

    “Despăgubirile plătite de Omniasig VIG în 2013 pe liniile de asigurări auto au fost în valoare totală de 706 milioane de lei, din care 483,83 milioane de lei pentru asigurările CASCO şi 222,11 milioane de lei pentru RCA. Măsurile de eficientizare a portofoliului de asigurări auto luate de companie pe parcursul anului 2013 sunt justificate mai ales de valoarea mare a despăgubirilor plătite, în comparaţie cu primele brute subscrise pe aceste linii. Strategia noastră actuală se axează pe o îmbunătăţire constantă a liniilor de asigurări auto, până când acestea vor deveni pe deplin profitabile”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

     

  • MedLife a deschis o hyperclinică la Galaţi, după o investiţie de 800.000 de euro

     Noua unitate include 16 cabinete medicale, întinse pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, şi oferă servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii şi investigaţii complete pentru peste 20 de specialităţi medicale.

    “Inaugurarea hyperclinicii din Galaţi face parte din programul nostru de dezvoltare regională şi marchează intrarea noastră în zona de sud est a ţării. (…) Unitatea noastră din Galaţi este singura care oferă locuitorilor acestui oraş toate specialităţile medicale într-o singură locaţie”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    Programul de dezvoltare regională, prin care MedLife vizează extinderea în oraşe cu peste 250.000 de locuitori, prevede inaugurarea a patru hyperclinici anul acesta. După Galaţi, o nouă unitate va fi inaugurată în luna mai la Iaşi, urmate, până la finalul anului, de alte două clinici de mari dimensiuni în Constanţa şi Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Orange România au crescut cu 4,9% în primul trimestru

     La 31 martie 2014, Orange avea 10,394 milioane clienţi în România, notează compania într-un comunicat. Pentru finele anului trecut, compania a raportat 10,436 milioane clienţi.

    Traficul de internet mobil a crescut cu 44% în primul trimestru faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, pe fondul creşterii numărului de clienţi care utilizează acest serviciu, precum şi ca urmare a vânzărilor mai mari de smartphone-uri, care au avansat cu 45%, se arată într-un comunicat transmis marţi de Orange România.

    Extinderea serviciilor 4G a contribuit de asemenea la creşterea traficului de internet mobil, inclusiv streaming audio şi video.

    Astfel, veniturile din servicii de date obţinute de Orange în România au urcat cu 25% în perioada analizată, potrivit unei prezentări a grupului francez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Orange România au crescut cu 4,9% în primul trimestru

     La 31 martie 2014, Orange avea 10,394 milioane clienţi în România, notează compania într-un comunicat. Pentru finele anului trecut, compania a raportat 10,436 milioane clienţi.

    Traficul de internet mobil a crescut cu 44% în primul trimestru faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, pe fondul creşterii numărului de clienţi care utilizează acest serviciu, precum şi ca urmare a vânzărilor mai mari de smartphone-uri, care au avansat cu 45%, se arată într-un comunicat transmis marţi de Orange România.

    Extinderea serviciilor 4G a contribuit de asemenea la creşterea traficului de internet mobil, inclusiv streaming audio şi video.

    Astfel, veniturile din servicii de date obţinute de Orange în România au urcat cu 25% în perioada analizată, potrivit unei prezentări a grupului francez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro