BusinessMagazin

Tag: transformare

  • Cât aur există în lume?

    Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi investitori este de părere că totalul cantităţii de aur de pe suprafaţa pământulu ar putea încăpea într-un cub cu dimensiunea laturii de doar 20 de metri. Dar cum am putea calcula cu siguranţă această valoare?

    O cifră folosită deseori de investitori vine de la Thomos Reuters GFMS care publică anual studii referitoare la piaţa aurului. Ultima valoare furnizată de aceştia spune că ar fi vorba despre 171.300 de tone existente în întreaga lume, iar un cub de 20,7 metri ar fi suficient pentru a încadra această valoare.

    Ar ajune la 9.8 metri deasupra suprafeţei pământuli dacă ar acoperi terenul de tenis de la Wimbledon.Dar valoarea furnizată de GFMS a fost contestată: alţi specialişti sunt de părere că ar exista circa 2,5 milioane de tone de aur în lume, de 16 ori mai mult decât estimarea GFMS. Asta ar duce la un cub cu diametrul de 50 de metri şi un turn de 143 metri peste terenul central de la Wimbledon.

    De ce sunt estimările atât de diferite ?
    Unul dintre motive ar fi că aurul a fost ascuns în mine perioade lungi de timp, de peste 6.000 de ani, potrivit istoricului specialist în aur Timothy Green.Primele monede din aur au fost fabricate în jurul anului 550 î.HR sub regale Croesus din Lidia, o provincie din Turcia de astăzi şi a devenit metodă de plată acceotat de negustori şi de soldaţii mercenari din jurul Mediteranei. Până în 1492, anul în care Columb a navigat spre America, peste 12.780 de tone de aur ar fi fost extrase, potrivit GFMS .

    Investitorul James Turk, fondatorul Gold Money, site prin care se care tranzacţionează online aur şi argint, crede că din cauza metodele miniere de extracţie primitive valoarea totală a aurului ar fi fost supraestimată. Aproximarea lui referitoare la valoarea aurului mondial este de 155.244 tone, o valoare aparent mică dar echivalentă cu circa 950 de miliarde de dolari.

    Există totuşi o serie de comentarii care spun că aceste valori sunt mult prea scăzute : “Doar în mormântul lui Tutankhamon ar fi existat 1.500 de tone de aur. Imaginaţi-vă că a mai existat aur şi în alte morminte care a fost furat înainte de a fi înregistrat”, a declarat Jan Skoyles, specialist în investiţii în aur la The Real Asset Company.

    De asemenea, China nu oferă date concrete referitoare la extracţiile de aur de pe suprafaţa ţării, iar în Columbia, de exemplu, se fac multe extracţii miniere de aur ilegale.

    Aceste valori sunt speculative, singura certitudine fiind că nu vom rămâne fără aur în curând. Un studiu american spune că 52.000 de tone de aur se află încă în pământ şi este pe punctul de a fi extras descoperit.

  • Mihail Neamţu despre Mişcarea Populară: Cum poate un fost candidat la şefia PSD să lanseze dreapta?

     Întrebat, într-o conferinţă de presă la Arad, dacă s-ar alătura Mişcării Populare în cazul în care va deveni partid în jurul căruia să se relanseze dreapta, Neamţu a declarat: “Eu cred că acest ONG nu se va transforma în partid pentru că are o mare problemă: nu are un lider. Nu există partide fără lideri şi fără personalităţi. Mişcarea Populară nu se va transforma în partid decât dacă va absorbi părţi masive din actualul PDL”.

    Neamţu s-a întrebat şi cum poate un fost candidat la şefia unui partid de stânga să lanseze dreapta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU – Moştenitoarea Casei Monteoru: Vom transforma imobilul într-un centru multicultural

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuie să evacueze Casa Monteoru.

    În acest context, Ioana Angelescu, moştenitoarea familiei Monteoru, a acordat un interviu agenţiei de presă MEDIAFAX în care spune că îşi doreşte să salveze Casa Monteoru, care, în ultimii 70 de ani de exploatare, nu a fost niciodată reabilitată. Ulterior, Ioana Angelescu vrea să transforme Casa Monteoru într-un centru multicultural, în care vor fi bineveniţi şi scriitorii, după cum spune aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN DE NINSORI ŞI VISCOL în toată ţara

     Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, înainte de intrarea în vigoare a codului galben, începând de joi, ora 14.00 şi până vineri, la ora 8.00, va ploua în toată ţara, iar spre sfârşitul intervalului, în regiunile vestice şi nordice ploile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare.

    “Local se vor cumula cantităţi de apă de 20-25 l/mp şi izolat 35-40 l/mp, în special în jumătatea de sud a teritoriului”, a precizat ANM.

    Vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari în cursul nopţii de joi spre vineri, în sud şi sud-vest, unde rafalele vor depăşi local 50 – 60 de kilometri pe oră.

    Codul galben va intra în vigoare de vineri, ora 08.00 şi va fi valabil până sâmbătă, la aceeaşi oră, în toate judeţele ţării.

    Meteorologii au avertizat că în vestul, centrul şi nordul ţării vor predomina ninsorile, iar vântul va avea intensificări, cu viteze de 55 – 60 de kilometri pe oră şi la munte peste 90 de kilometri pe oră, viscolind şi spulberând temporar zăpada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • Cum se vede în România transformarea Intel la nivel mondial?

    Primul smartphone cu procesor Intel a fost lansat în România la începutul anului împreuna cu Cosmote. Mai mult, o parte dintre noile investiţii “sunt pregătite” şi la Bucureşti, la centrul de cercetare şi dezvoltare software Intel, anunţat la finalul lui 2010, în urma unor investiţii de ordinul milioane de euro, care acum numără peste 100 de angajaţi.

    “Interesul companiei pentru alte domenii este în strânsă legătură cu legea lui Moore (numită după Gordon Moore, co-fondator Intel), potrivit căruia numărul de tranzistori care pot fi plasaţi pe un circuit integrat se dublează la aproximativ fiecare doi ani”, spunea recent Bogdan Georgescu, channel account manager al Intel România şi Bulgaria, într-un interviu pentru Business Magazin. “Integrăm aceste tehnologii şi în alte produse, nu doar în PC-ul tradiţional (fie laptop, desktop sau server) pentru că piaţa o cere şi potenţialul de dezvoltare este uriaş. De aici interesul pentru tablete sau smartphone-uri”, mai spune Georgescu, cu argumentul că există în acest moment foarte multe tablete cu Intel Inside pe piaţă.

    La o privire de ansamblu, tehnologiile Intel dezvoltate inclusiv la Bucureşti se găsesc în laptopuri, ultrabook-uri, tablete, smartphone-uri, SSD-uri, plăci de bază sau centre de date, explică Georgescu. Dar acestea nu sunt singurele domenii, procesoarele Intel fiind integrate şi la bordul automobilelor, în aparatura medicală sau în bancomate. La finele anului trecut, Intel a prezentat un studiu despre distribuitoarele automate, anunţând că pe viitor acestea vor deveni mai intuitive şi vor interacţiona prin gesturi cu consumatorii.

    Nu toate vor fi disponibile imediat pe piaţa din România, dar, în general, multe dintre noile produse cu tehnologii Intel ajung într-un timp destul de scurt după lansare şi la noi. “Cel mai recent exemplu este telefonul inteligent ZTE Grand X In, lansat de Intel alături de Cosmote”, spune reprezentantul Intel, cu menţiunea că semnalele de până acum, la numai o lună de la lansare, sunt conform aşteptărilor, fără a da însă cifre exacte. Telefonul costă 149 de lei cu abonament şi 999 de lei dacă este liver de contract. În prezent, la nivel mondial există 8 telefoane cu tehnologii Intel.

    Pentru viitoarele lansări de smartphone-uri sau laptopuri cu arhitectura Intel pe piaţa din România, compania lucrează deja cu toţi operatorii telecom. La sfârşitului anului trecut Intel a anunţat în parteneriat cu Vodafone, Microsoft şi Asus, o ofertă de achiziţie a ultrabook-ului ASUS VivoBook S400, cu ecran tactil, şi a laptopului ASUS X55A. Iar împreună cu Samsung, Orange şi Altex a lansat tot anul trecut o altă ofertă specială, pentru tableta Samsung ATIV Smart PC 500T, în ofertă cu abonament 3G.

    Pentru 2013, planurile companiei vizează extinderea în sectorul mobil, potrivit lui Georgescu, lucru care se va vedea tot mai mult şi pe piaţa din Româna, “mai ales odată cu lansarea generaţiei de procesoare Intel Haswell”.

    Centrul de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti Intel Romania Software Development Center a pornit la începutul lui 2011 cu echipe de cercetare software open source. Între timp, şi-a diversificat activitatea prin adăugarea echipelor de benchmarking şi developer tools. Intel are în România circa 380 de angajaţi, 100 în centrul de la Bucureşti, iar restul în departamentul de marketing şi vânzări şi în companiile în care a investit, respectiv Wind River din Galaţi şi Telmap.

  • EXCLUSIV. Cum s-a transformat avionul folosit de Ceauşescu şi Băsescu. În ce scop va fi utilizat

    Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept aeronava prezidenţială, a fost vândut în 2012 de autorităţile române şi va opera din 2014 în misiuni militare ale SUA şi ale NATO. Aeronava care a fost utilizată de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, dar şi de actualul preşedinte Traian Băsescu până în 2010, a fost vândută companiei americane Omega Air cu suma de 2 milioane euro.

    Boeing-ul prezidenţial a fost vândut în 2012 şi a părăsit ţara în septembrie. Într-un răspuns oficial, Ministerul Apărării a confirmat pentru gândul că aeronava Boeing 707-3K1C a fost vândută. “Aeronava Boeing 707-3K1C nu mai aparţine Companiei Române de Aviaţie Romavia R.A”, se arată în raspunsul trimis de MApN pentru gândul.

    Avionul prezidenţial a fost cumpărat şi înregistrat de compania Omega Air din Statele Unite. Pe Internet au fost postate câteva poze cu aeronava care acum are indicativul N707GF. Omega Air este unul dintre cei mai importanţi traderi de aeronave Boeing 707 din lume.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

    Contactaţi de gândul, reprezentanţii Omega Air au confirmat achiziţionarea avionului în 2012. Aeronava Boeing va fi recondiţionată până în 2014 şi va fi transformată într-un tanker (avion-cisternă n.r.). Practic, aeronava va fi folosită pentru a permite realimentarea avioanelor de luptă în aer.

    Ulick McEvaddy, unul dintre fondatorii companiei Omega Air, a declarat că după ce va fi recondiţionat Boeing-ul 707 va fi utilizat în misiunile militare ale NATO. ” Aeronava urmează să fie transformată într-un tanker (avion cisternă) în 2014. Avionul va fi utilizat de Armata SUA dar şi de către state aliate precum Australia, Marea Britanie, Canada dar şi de către ţările partenere NATO”, a explicat pentru gândul Ulick McEvaddy

    Ministerul Apărării a precizat că nu poate divulga preţul de vânzare deoarece contractul de vânzare-cumpărare are clauze de confidenţialitate. Potrivit informaţiilor obţinute de gândul, preţul de vânzare a fost de 2 milioane euro. Reprezentanţii Omega Air nu au infirmat şi nici nu au confirmat preţul de vânzare.

    Istoricul aeronavei

    Boeing-ul 707 Carpaţi a fost produs în 1974 şi a fost utilizat de Nicolae Ceauşescu ca şi avion de rezervă. În 1990 după ce aeronava oficială a fost avariată grav în urma unor teste, Boeing-ul 707 Carpaţi a funcţionat ca transportor oficial al Adminstraţiei Prezidenţiale. Avionul a fost utilizat pentru ultima dată în 2010 când a fost “pensionat”, după 36 de ani de activitate. După 2010, Administraţia Prezidenţială a folosit pentru cursele externe un avion Airbus închiriat de la Tarom.

  • Opinie Aliz Kosza: Arma auto-distructivă pe termen lung: bătălia de preţ

    ALIZ KOSZA (BUSINESS STRATEGIST)

    Dincolo de nevoile de bază există în continuare servicii şi produse la care consumatorii nu renunţă – chiar dacă, apa-rent, şi cumpărarea lor ar putea să sufere amânare. Deja s-a produs un dezechilibru semnificativ între ceea ce se poate defi-ni sau percepe ca “nevoie de cumpărare” şi nevoile reale de consum. Consumatorii au încetat să mai fie “shopper-i”, iar producătorii şi retailerii pierd din vedere această schimbare. Paradoxal sau nu, foarte mulţi oameni renunţă la igienă sau sănătate în favoarea telefoanelor mobile; nu mă gândesc la telefon ca la un instrument de lucru sau necesitate, ci la telefonul mobil ca stil de viaţă, ca un moft cotidian – la distanţă foarte mare de noţiunea de “obiect indispensabil” care te-ai putea gândi că guvernează selectivitatea cumpărătorului “de criză”.

    Mă voi referi atât la comportamentul de consum, cât şi la politicile de “preţ mic” şi “foarte mic”. Sunt politici care deteriorează în lanţ atât calitatea produselor, cât şi valoarea percepută a mărcilor, având consecinţe negative directe pe termen lung în profitabilitatea companiilor, în cazul unora fiind deja vorba de supravieţuire.Scăderea accentuată a consumului, instaurată şi din prea multă prudenţă, face presiune pe preţuri şi împinge companiile să se întreacă pe pista scăderilor de preţ şi în cursa nesfârşită pentru menţinerea sau cucerirea spaţiilor la raft în marile reţele de magazine.
    Ajungem din nou la managementul conjunctural, managementul disperării şi al ajustărilor în jos pe toate planurile.

    Companiile perdante ale crizei, chiar dacă sunt sugrumate de fluctuaţia costurilor la materiile prime şi a celor de operare, continuă bătălia preţurilor mici, cât mai mici – deşi tocmai asemenea politici le-au împins mult sub pragul profitabilităţii. Expunerea cea mai mare o au companiile care deţin în portofoliu produse sub branduri poziţionate în segmentul economic şi cu o pondere care depăşeste 40% din veniturile totale. Dacă adăugam la asta şi mărcile private, fabricate pentru marile lanţuri de magazine, cu profitabilitate aproape de zero pentru furnizori, deja portofoliul are ştampila “factor de risc ridicat”, deoarece costurile de operare (manipulare şi transport) se dublează, raportate la unitatea de produs vândută.

    Nu spun că produsele adresate segmentului de preţ economic nu au rolul lor în business şi în consum, dar ele trebuie echilibrate de poziţionarea produselor şi mărcilor de portofoliu pentru eficienţa oricărui business. În criză, chiar dacă se diminuează, consumul nu se opreşte.Bătălia de preţ, cu orice preţ, este o armă auto-distructivă pe termen lung. Este cu atât mai periculoasă, cu cât compromisurile legate de produs sunt foarte mari. Dacă eşti jucător important în segmentul economic, evident produsul tău livrează calitativ la nivelul preţului afişat. Alegerea consumatorului este conjuncturală, pentru că, la rândul lui, face tot un compromis. El ştie că, pe bani puţini, primeşte puţin – deci percepe brandurile ca atare – şi nu încetează să aspire la ceea ce este mai bun şi mai durabil. Ofertele de preţ, chiar şi în perioade de consum scăzute, pot fi cel mult măsuri tactice, utilizate pe o perioadă limitată de timp, în niciun caz nu pot fi măsuri strategice.

    Presiunea pe preţul produselor creează efecte în lanţ: la furnizori (alternative inferioare calitativ), compromisuri în calitatea serviciilor oferite (toate tipurile de servicii), la angajatori (salarii / restructurări).
    Acum un an, la solicitarea forţei de vânzare şi a partenerilor de distribuţie, am lansat în piaţă un produs – ediţie limitată, doar pentru testarea pieţei – în segmentul economic, care să ducă bătălia preţurilor mici. Cantităţile vândute nu au fost nesemnificative, însă la opt luni de la lansare, nemulţumirea mare a venit tot din partea lanţului de execuţie şi era legată de costurile mari de distribuţie.

    Produsul a fost delistat. În loc să ducem bătălia “preţului cel mai mic”, am putea să găsim alternative mari: inovaţie, urmată de lansări dese de produse-servicii noi, cât mai bine pliate pe noile nevoi de consum; să investim în produsele, categoriile şi mărcile cu valoare adăugată (brand awareness) şi să creştem ponderea lor în vânzări; să gândim revoluţionarea industriei sau segmentului în care activăm (nu contează industria!); să urmărim mai îndeaproape consumatorul (cercetări de piaţă / consumer insight), să-i înţelegem mai bine aşteptările.

    Cu alte cuvinte, am putea să construim baze solide pentru viitor. Creează produse şi servicii care te diferenţiază, creează şi influenţează, fără teamă şi prejudecăţi, nevoia reală de consum! Zonele “mainstream” şi “economic” au devenit prea costisitoare. 2013 este perioada cea mai bună pentru a reaşeza echilibrul între “dependenţă” şi nevoile reale, care, dacă sunt corect identificate şi adresate, vor aduce beneficii pe termen lung. Managementul preţurilor cântăreşte mult în ecuaţia oricărui business, de aceea “politica” preţurilor mici trebuie să fie doar o măsură flexibilă, pe o perioadă cât mai limitată de timp, altfel riscăm să ne molipsim de boala incurabilă a comoditizării…