BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Veşti bune de la Londra pe toată linia

    Ocuparea forţei de muncă a crescut în acelaşi interval cu 280.000, la 30,15 milioane de oameni – cea mai mare creştere trimestrială din 1971 încoace, în special pe baza creşterii numărului de persoane ocupate cu normă întreagă.

    În acelaşi timp, creşterea salariilor a fost aproape neglijabilă – 0,9%, mult sub rata de 2% a inflaţiei, iar durata medie a săptămânii de lucru s-a prelungit de la 31,1 ore la 32,2 ore.

    Ca efect al difuzării acestor date, lira sterlină a urcat la cel mai înalt nivel din ultimul an, la 81,76 pence/euro.

    În această săptămână, FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru Marea Britanie de la 1,0% la 2,4% în 2014. Ultima estimare a Biroului de Statistică de la Londra arată că PIB a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 0,7%, după o creştere de 0,8% în precedentele două trimestre, ceea ce ar însemna, dacă estimarea se confirmă, că economia britanică a crescut cu 1,9% în 2013, cea mai bună performanţă din 2007 încoace şi mult mai bună decât în 2012 (0,3%). Pentru comparaţie, economia Germaniei a crescut în 2013 numai cu 0,4%.

  • Domeniul în care salariile au crescut cel mai mult la finalul anului 2013

    Datele comunicate de către INS arată că atât salariu mediu brut cât şi cel net au crescut faţă de luna octombrie.

    Diferenţe semnificative faţă de salariul mediu net calculat pentru luna octombrie 2013 s-au observat în domenii auxiliare intermedierilor financiare (creştere de 27%), în domeniul fabricării de autovehiculelor (10-12%) şi cel al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică (3-5%).

    Nivelul salarial a scăzut în domenii precum industria metalurgică sau colectarea şi epurarea apelor uzate (4-6%) şi activităţi de producţie cinematografică (2-4%).

  • Cel mai mic salariu mediu din România

    La polul opus, salariile cele mai mari s-au înregistrat, aşa cum era de aşteptat, în Municipiul Bucureşti. În judeţul Ilfov, salariu mediu brut a fost de 2.681 lei. Pe lista judeţelor cu salarii ridicate se mai află judeţul Sibiu (2.540 lei) şi judeţul Argeş (2.524 lei).

    Din punct de vedere al salariului mediu net, două judeţe se situează sub pragul de o mie de lei: Harghita şi Vaslui.

    Diferenţa între cele două judeţe se face la numărul de angajaţi şi rata şomajului. Dacă în Harghita, la sfârşitul lunii mai 2013 datele INS estimau că sunt peste 65.000 de angajaţi şi o rată a şomajului de 5,8%, în judeţul Vaslui lucrurile stau mult mai rău. Rata şomajului a fost calculată la 9,8%, iar numărul angajaţilor la aproximativ 52.000.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.650 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în luna noiembrie 2013, în creştere faţă de luna precedentă
    cu 35 lei (2,2%)

    2,9 mld. euro
    valoarea la 31 dec. 2013 a rezervei de aur de la BNR, al cărei volum a rămas constant faţă de luna precedentă – 103,7 tone

    22,1%
    cu atât a scăzut în noiembrie 2013 faţă de noiembrie 2012 numărul total de bovine sacrificate, în timp ce greutatea lor în carcasă a scăzut cu 33,9%; faţă de octombrie 2013, cei doi indicatori au scăzut cu 18,5%, respectiv cu 19,4%

    28%
    ponderea companiilor din UE cu peste 10 angajaţi care aveau anul trecut o prezenţă pe reţelele sociale online, în timp ce 73% aveau un site şi 10% un blog sau microblog

    17,1 mld. euro
    excedentul comerţului exterior cu mărfuri al zonei euro în noiembrie 2013, faţă de 12,5 mld. euro în octombrie, în timp ce UE a avut un excedent de 3,4 mld. euro, raportat la un deficit de 10,2 mld. euro în octombrie

    1,55%
    inflaţia anuală în luna decembrie 2013, minim istoric, după ce preţurile au crescut faţă de luna anterioară cu numai 0,33%


     

  • Ce trebuie să ştii atunci când îţi negociezi salariul

    Negocierea salariului nu trebuie să fie însă atât de complicată. Există o serie de reguli care pot pregăti pe oricine pentru momentul negocierii, conform BusinessInsider.com.

    În primul rând, orice candidat trebuie să fie pregătit la momentul în care angajatorul o să înceapă discuţia legată de salariu. În cadrul interviului, mai devreme sau mai târziu, accentul o să fie pus pe renumeraţie. Este important ca înainte de acest punct candidaţii să afle cât mai multe informaţii despre firmă, despre activitatea pe care urmează să o desfăşoare şi despre salariile oferite pe alte posturi similare.

    În al doilea rând, cei care vor să se angajeze nu trebuie să discute despre istoricul salarial. Asta poate determina angajatorul să îşi bazeze oferta pe veniturile obţinute de candidat în trecut, lucru ce trebuie evitat. În cazul în care prezentarea istoricului salarial este obligatorie, o soluţie ar fi punerea într-o lumină favorabilă a salariului mai mic din trecut. Un candidat poate prezenta poziţia ocupată anterior ca fiind una în care se simţea legat de ceea ce face, acceptând astfel şi un salariu redus.

    O greşeală care trebuie cu orice preţ evitată este declararea unui salariu anterior mai mare decât cel real. Mulţi candidaţi declară că au câştigat mai mult decât au facut-o în realitate, crezând că asta le va aduce oferte mai bune. Angajatorul poate verifica însă istoricul salarial, apelând fie la instituţiile abilitate, fie direct la foştii angajatori. O astfel de minciună poate duce chiar şi la retragerea ofertei primite.

    Un alt aspect care trebuie avut în vedere este comunicarea unui interval în care salariul să se încadreze. Astfel, dacă intervalul transmis este cuprins între 1.200 şi 1.700 lei, nu trebuie să fie o surpriză dacă oferta va fi de 1.200 lei. În general, marja trebuie să fie foarte mică, iar intervalul să plece de la suma minimă pe care candidatul este pregătit să o accepte.

    Pe lângă salariu, sunt importante şi alte beneficii pe care angajatorul le poate oferi. Spre exemplu, unele companii oferă şi abonamente la clinici medicale private, abonamente la săli de fitness sau asigurări de viaţă. Toţi aceşti factori trebuie analizaţi atunci când se ia o decizie cu privire la pachetul salarial.

    Teama că angajatorul va retrage oferta în cazul în care candidatul încearcă să işi negocieze salariul este, de multe ori, nejustificată. Personalul responsabil cu angajările din cele mai multe companii se aşteaptă ca cei care se prezintă la interviu să aibă dorinţa de a obţine cât mai mult.

  • Promoţie pentru cei care îşi deschid cont de salariu la Millennium Bank

    Bonusul de până la 600 de lei este virat la deschiderea contului, iar valoarea sa depinde de nivelul venitului clientului. În plus, toţi clienţii care îşi deschid un cont de salariu pe perioada campaniei intră automat în tragerea la sorţi care va desemna 12 câştigători care vor primi contravaloarea facturilor lunare la utilităţi în sumă maximă de 1.000 de lei fiecare.

    Contul de salariu Millennium Bank este un pachet care include, printre alte beneficii, zero comision de administrare a contului, zero comision de administrare pentru Internet Banking şi pentru linia de Call Center dedicată, precum şi zero comision de administrare, în primul an, pentru cardul de debit. Toate retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank sunt gratuite, la fel ca şi două retrageri pe lună de la bancomatele altor bănci.

    Prin facilitatea Card cu Bani Înapoi, cardul de debit ataşat contului de salariu returnează clienţilor până la 100 de lei lunar din sumele folosite pentru cumpărături la supermarketuri, benzinării, florării, librării şi cinematografe din toată ţara. Clienţii primesc bonusul în următoarea lună direct în contul lor de salariu şi îl pot folosi oricum doresc.

    De asemenea, banca nu percepe comision pentru plăţile în valoare de până la 200 de lei efectuate prin intermediul serviciului Internet Banking, permiţând astfel clienţilor să-şi administreze venitul lunar şi să-şi plătească facturile într-un mod convenabil.

    Millennium Bank, subsidiara locală a celui mai mare grup financiar portughez, Millennium bcp, se situa la finele lui 2012 pe locul 23 în sistemul bancar din România în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 0,7%.

  • Cel mai bine plătit angajat român din istorie

    Potrivit publicaţiei The Global and Mail, reprezentanţii companiei aeriene au declarat că salariul de bază al directorului executiv este de 1,4 milioane de dolari. La acest salariu se adaugă şi bonusurile pe care Rovinescu le primeşte pentru rezultatele deosebite la locul de muncă. Suma totală se ridică la 9,5 milioane de dolari.

    Air Canada îi oferă aceste bonusuri pentru că a contribuit la depăşirea obiectivului de profit al companiei, la creşterea nivelului de lichiditate. Capacitatea de a negocia cu angajaţii este un alt plus al managerului. De asemenea, Călin Rovinescu este cel care a lansat compania de transport low-cost Rouge, deţinută de Air Canada.

    În 2012, sub conducerea lui Călin Rovinescu, Air Canada a înregistrat un profit de 131 milioane de dolari, după mai mulţi ani consecutivi în care a raportat pierderi.

    Călin Rovinescu conduce Air Canada, o companie cu 27.000 de angajaţi şi venituri operaţionale de 12,1 miliarde de dolari. În 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene.

  • Ţiriac despre creditul Ioanei Băsescu: “Numele este un brand”

     “Eu am o problemă cu creditele. Nu-s destul de deştept să lucrez cu banii băncilor. Întotdeauna când am un credit, îmi stă în spate. Eu şi la imobiliarele pe care le am astăzi, am plătit tot înapoi”, a declarat Ţiriac la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV, în contextul unor întrebări privind condiţiile în care a fost obţinut creditul de fiica preşedintelui.

    El a adăugat că ar da un credit în 24 de ore dacă ar avea datele despre salariul, bunurile şi garanţiile solicitantului.

    “Dacă Băsescu nu poate să garanteze un credit, atunci cine-l garantează? (…) Când vorbesc de Băsescu, nu vorbesc de preşedinte, vorbesc de cineva din familie. Încă o dată, nu puteţi să-i tăiaţi pe toţi, să le tăiaţi gâtul, numai pentru că fac parte dintr-o familie de preşedinte sau de prim-ministru sau de altceva. Lăsaţi-i să-şi facă şi ăştia treburile. Au avut un beneficiu numai din numele ăsta? Păi am eu beneficiu, din numele Ţiriac, dacă puteţi să credeţi. Pe peste tot în Europa şi chiar în Statele Unite. Faptul că mă cheamă Ţiriac este un mare beneficiu şi că până în ziua de azi nu datorez nimănui nimic, n-am furat, n-am făcut nimic. Numele îţi spune brand-ul. Este un brand. Deci eu nu-i bag de vină nici, mi se pare domnişoarei Băsescu, una din fiicele dumnealui. De ce nu? N-a furat banii nimeni”, a mai spus Ţiriac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hewlett-Packard a mărit salariul directorului general de la un dolar la 1,5 milioane dolari

     Majorarea va fi aplicată retroactiv, de la data de 1 noiembrie, potrivit unui anunţ al companiei destinat Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.

    Whitman, angajată în 2011 pentru revitalizarea HP, se confruntă cu declinul vânzărilor provocat de cererea slabă pentru PC-uri şi a intensificat concurenţa pe piaţa tehnologiei destinată companiilor.

    Acţiunile HP au urcat cu 93% în acest an la bursa din New York, după trei ani de evoluţie descendentă.

    Whitman a primit beneficii în valoare totală de 15,4 milioane de dolari, 70% din suma prevăzută, în anul fiscal 2012, primul an complet ca CEO al companiei, din cauza pierderilor nete înregistrate de HP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Românii muncesc 6 zile pe lună pentru plata taxelor salariale, cât cehii şi dublu faţă de ucrainieni

     Studiul ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul obţinut din salarii valabile la sfârşitul lunii noiembrie, în şase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia, datorate de angajaţii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

    “Cele mai ridicate taxe plătite de angajat, respectiv contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul din salarii, le regăsim în Ungaria, urmată de Cehia şi România. Polonia şi Slovacia au aproximativ acelaşi nivel al taxelor totale plătite de angajat, iar angajaţii ucrainieni plătesc cel mai puţin. Deoarece majoritatea angajaţilor îşi negociază salariul net, foarte mulţi dintre aceştia nu sunt cu adevărat conştienţi că diferenţa dintre salariul brut şi cel net reprezintă timpul de lucru efectiv pe care aceştia îl prestează într-o lună doar pentru a-şi plăti toate aceste taxe către stat”, a declarat, în comunicat, Maria Cojocariu, payroll manager Accace în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro