Unele sunt menite să schimbe în bine viaţa oamenilor, în timp ce altele încearcă să capteze atenţia lumii, cu ar fi Dubailand. În continuare cele mai mari 15 proiecte, cu valorile ajustate cu inflaţia.
Sursa: Business Insider
Tag: proiecte
-
Cele mai mari 15 proiecte de investiţii din lume – GALERIE FOTO
-
Ce proiecte de infrastructură vor schimba faţa Capitalei
2011 a fost anul Pasajului Basarab şi al stadionului Arena Naţională, fostul Lia Manoliu, două proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro care au schimbat destul de mult percepţia bucureştenilor asupra oraşului în care locuiesc. 2012 va fi anul Pasajului Pipera, al Bibliotecii Naţionale şi al parcării de la Universitate.
Unele proiecte sunt mai mici, aşa cum este cazul parcării subterane ce va fi construită la o aruncătură de băţ de Universitate, altele sunt proiecte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Biblioteca Naţională, mall-ul cultural de peste 100 de milioane de euro ce găzduieşte o arhivă de 12 milioane de volume, a fost deschisă recent publicului, fiind astfel prima mare inaugurare din Capitală în acest an. Următoarea ar trebui să fie Pasajul Pipera, care, deşi nu este la fel de impresionant şi de scump ca Pasajul Basarab, va ajuta la decongestionarea fluxurilor de circulaţie din zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu. Pasajul Pipera, a cărui construcţie a început în octombrie 2010, trebuia finalizat la sfârşitul anului trecut, însă termenul a fost depăşit, primarul general Sorin Oprescu anunţând mai multe date de finalizare în ultimele 4-5 luni.
Săptămâna trecută, Oprescu a spus că pasajul situat în nordul Capitalei ar urma să fie gata “în câteva zile”, însă nu a precizat concret ce înseamnă acest termen. “În câteva zile va fi gata şi vom da drumul circulaţiei. (…) Nu ne împiedică nimic altceva să dăm drumul la pasaj, doar să terminăm localele (străzile adiacente – n.red.). Era o nebunie să dăm drumul la circulaţie, să se producă conflict de circulaţie la Caramfil (bulevardul Nicolae Caramfil – n. red.), la coborârea de pe pod. Iarăşi, cei care veneau pe Barbu Văcărescu nu puteau să facă dreapta să intre spre Pipera pe locală”, a spus Oprescu în timpul unei inspecţii făcute în prima parte a săptămânii trecute la Pasajul Pipera.
Circa 48.000 de maşini ar urma să circule zilnic pe fiecare sens de mers al Pasajului Pipera, care a costat circa 140 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Miza finalizării pasajului o constituie faptul că acesta este construit într-o zonă cu aproape 200.000 de metri pătraţi de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajaţi ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PricewaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive.
Dacă deschiderea circulaţiei pe Pasajul Pipera întârzie de ceva luni, la doar o aruncătură de băţ, pe Calea Floreasca, un alt proiect, de această dată privat, creşte de la zi la zi. Este vorba de turnul de birouri Sky Tower, dezvoltat de Raiffeisen Evolution şi construit de Strabag, care se înalţă, în medie, la fiecare şase zile cu un nou etaj. Tot anul acesta ar urma să fie gata şi parcarea subterană de la Universitate, o investiţie de 13 milioane de euro la care se lucrează, dar care probabil va fi întârziată câteva luni, ţinând cont de modul cum arată şantierul în prezent.
Oprescu spunea în toamna anului trecut că parcarea de 420 de locuri va fi gata în mai 2012. La 100 de metri distanţă, şi Teatrul Naţional a intrat în reabilitare încă de anul trecut, dar ar urma să fie gata în 2013, când se vor împlini 40 de ani de la darea în folosinţă a clădirii. Numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100. Firmele Aedificia Carpaţi, controlată de omul de afaceri Petre Badea, şi Romtest Electronic, controlată de omul de afaceri Ion Tudoran, reabilitează clădirea Teatrului Naţional pentru circa 50 de milioane de euro.
Ceva mai la nord de Capitală, se fac lucrări şi la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, momentan singura poartă aeriană din Bucureşti, după ce Ministerul Transporturilor a hotărât să mute în urmă cu mai bine de o lună zborurile avioanelor low-cost de pe Băneasa pe Otopeni. Aeroportul Henri Coandă va fi extins din vară cu încă 19.600 de metri pătraţi şi va avea alte 52 de noi ghişee de check-in, precum şi alte 8 noi porţi pentru zboruri Schengen, în urma unei investiţii de circa 62 de milioane de euro ce va fi gata în iulie. Şi anul trecut aeroportul a trecut printr-o extindere, suprafaţa construită a acestuia practic triplându-se de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi.
-
Cum se vede criza prin ochii unui constructor
În biroul lui Raul Doicescu, muzica de la un post de radio comercial are sonorul un pic mai tare decât te-ai aştepta. Pereţii sunt acoperiţi de diplome, de picturi pe care omul de afaceri le colecţionează, dar şi de desene înrămate pictate de fiul său când era mic.
Diverse obiecte, de la cadouri mai mult sau mai puţin inspirate primite de-a lungul timpului şi până la poza de pe birou cu fiul său (acum student la Columbia University), umplu spaţiul generos în care îşi petrece timpul discretul om de afaceri Raul Doicescu. Interviul acordat la începutul lunii februarie nu a fost un rezultat al insistenţelor BUSINESS Magazin, ci a făcut parte dintr-o bună dispoziţie generată de împlinirea, pe 16 februarie, a 20 de ani de la înfiinţarea Bog’art.
Ca în cele mai multe poveşti ale antreprenorilor care şi-au început businessul odată cu răsăritul anilor ’90, Raul Doicescu spune că nevoia l-a împins către afaceri. Revoluţia l-a prins în drum spre maternitate, unde se năştea fiul său, Bogdan, care dă şi numele companiei (Bog – de la Bogdan, ‘art – de la intenţia de a face artă din construcţii). Patru luni mai târziu îşi pierdea serviciul: înainte de Revoluţie, lucrase în conducerea Combinatului Fondului Plastic (împreună cu soţia sa, designer de profesie), iar în primele luni ale lui ’90 s-a făcut un concurs pentru postul de director general; spune că a ieşit pe locul al doilea şi a fost nevoit să plece. “În aprilie 1990 eram unul dintre primii şomeri din România. Aveam un copil de patru luni, aşa că a trebuit să facem ceva”, povesteşte acum Raul Doicescu, omul de afaceri care deţine un grup de firme a cărui cifră de afaceri a ajuns în 2011 la 108 milioane de euro, în scădere faţă de 2009 – cel mai bun an din istoria firmei, când businessul a atins 122 milioane de euro.
Prima idee care le-a venit soţilor Doicescu a fost legată de meseria de designer vestimentar a soţiei: “Soţia mea era expertă în textile, aşa că am făcut o firmă de confecţii – de care ea se ocupă şi acum, are 60 de angajate şi face lohn pentru branduri de lux”; au început să producă haine şi au deschis un magazin în Piaţa Unirii, care “a rezistat până când piaţa a fost invadată de chinezării şi atunci l-am închis”. În 1992 un prieten al familiei, care avea o firmă de decoraţiuni exterioare, voia să facă o amenajare interioară, o redecorare de spaţiu, iar Raul Doicescu spune că, “într-un moment de nebunie, am zis că o fac eu”. “Am făcut proiectul dintr-o nebunie, a mers foarte bine şi după aceea au tot venit lucrări. Să vă spun sincer, în vremea aceea am câştigat foarte mulţi bani din apartamente unde am îndreptat pereţii, în general lucrări pentru persoane fizice”, povesteşte omul de afaceri.
Lucrările au continuat să vină, în special comenzile pentru sedii de firme şi încet-încet firma a devenit cunoscută. Chiar dacă afacerea cu textile trecuse în plan secund, omul de afaceri a beneficiat din nou de ajutorul soţiei sale: “Soţia mea are un ochi mai cultivat pentru decoraţiuni, ea a făcut arte plastice şi a fost de mare ajutor în prima parte a dezvoltării Bog’art, când făceam numai finisaje, ea era ochiul critic care conducea lucrările”.
În 1997, compania primeşte prima comandă de construcţie de la structură până la decoraţiuni. “Noi eram buni pe nişa asta de redecorare şi pe parcurs lumea a început să vrea nu numai pereţi drepţi, dar şi integrarea de materiale mai rare până atunci, precum granit, marmură, lemn sau împerecherea lor şi acesta a fost începutul”, povesteşte Doicescu.
-
1,24 milioane de lei investite de ING Asigurări de Viaţă în 2011 în proiecte de responsabilitate socială
Concret, pe parcursul anului 2011 au fost dezvoltate nouă proiecte de amploare şi o serie de proiecte adiacente, printr-o investiţie totală de 1,24 milioane lei, aferentă programelor derulate. Toate acestea au contribuit în mod semnificativ, alături de alte iniţiative ale companiei, la creşterea angajamenului angajaţilor în ultimul an, 81% dintre ei apreciind faptul că sunt încurajaţi să participe la programele de sustenabilitate ale organizaţiei.
“Credem cu tărie în programele pe care le-am dezvoltat, sunt cauze care ne reprezintă şi ne dorim ca acestea să genereze impact pozitiv şi pe termen lung în comunitate. Cel mai recent exemplu este programul de educaţie pentru acordarea primului ajutor <Lecţia de prim ajutor>, dezvoltat împreună cu Fundaţia pentru SMURD, care cu peste 4,5 milioane vizionări în cele două luni de proiect confirmă nevoia pentru astfel de programe în rândul publicului larg”, a declarat Carmen Soare, director marketing ING Asigurări de Viaţă.
Programele menite sa salveze vieti au cumulat anul trecut 41% din investitia totala in responsabilitate sociala a companiei. Cea mai recenta initiativa, prin amploarea si publicul tinta extins, “Lectia de prim ajutor”, a demarat in noiembrie 2011 si continua si in 2012. Programul, dezvoltat in parteneriat cu Fundatia pentru SMURD si Pro TV, include emisiunea omonima, site-ul www.lectiadeprimajutor.ro si pagina de Facebook facebook.com/lectiadeprimajutor. Primele 11 editii ale emisiunii (dintr-un total de 12), in cadrul careia prezentatorii si un medic SMURD initiaza telespectatorii in tehnicile acordarii primului ajutor, au inregistrat peste 4,5 milioane vizionari. A doua componenta a programului, web-site-ul dedicat www.lectiadeprimajutor.ro, ofera solutii la situatii de urgenta frecvente, si a inregistrat doar in primele trei luni de functionare peste 56.000 de afisari. De asemenea, site-ul ofera si posibilitatea de a adresa intrebari online si a primi raspunsuri de la medicii SMURD in maxim 24 de ore.
In cadrul colaborarii cu Fundatia pentru SMURD, ING a donat pentru fiecare asigurare suplimentara pentru afectiuni grave incheiata la ING in 2011, 2 euro catre Serviciu Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, pentru achizitionarea primului avion sanitar.
Programul dedicat Sectiei de cardiochirurgie pediatrica a spitalului de copii Marie Curie desfasurat impreuna cu Asociatia Inima Copiilor isi propune ca peste 1500 de copii sa poata fi tratati si operati in cadrul acestei sectii. In acest demers, ING Asigurari de Viata a contribuit cu 35.000 de euro pentru organizarea primelor trei misiuni medicale, dupa ce in luna iunie a sprijinit concertul caritabil sustinut de violonistul Alexandru Tomescu dedicat acestei cauze.
Nu in ultimul rand, pentru a veni in sprijinul copiilor diagnosticati cu afectiuni grave, ING a sustinut financiar programul Asociatiei M.A.M.E. – “Copilaria nu trebuie traita in spital” – pentru Sectia de pediatrie din cadrul Spitalului Fundeni. Astfel, anual 5.000 de copii din intreaga tara vor avea conditii mai bune de ingrijire si tratament.
Domeniul educatiei financiare a reprezentat si anul trecut un pilon important, programele dezvoltate implicand 28% din bugetul total de CSR.
“Proiectul tau – viitorul!”, realizat cu ajutorul Organizatiei Junior Achievement Romania, s-a adresat tinerilor studenti care au aflat notiunile esentiale privind asigurarile de viata prin intermediul unei platforme on-line interactive. In cadrul programului au participat studenti din 44 de universitati si 127 de facultati din 19 centre universitare, in timp ce portalul dedicat a inregistrat peste 85.000 de afisari si 7.100 de utilizatori unici.
In a doua parte a anului, programul “Lectia de Viata” difuzat la Realitatea TV in perioada iunie-iulie 2011, a inclus 8 mini-emisiuni ce au prezentat principalele notiuni privind asigurarile de viata. Programul a avut mai mult de 1,8 milioane de vizionari pe parcursul celor doua luni in care a rulat.Nu in ultimul rand, intr-un demers menit sa incurajeze ONG-urile sa participe cu proiecte dedicate educatiei financiare, ING a initiat si sustinut categoria-concurs de Educatie Financiara in cadrul Galei Societatii Civile.
Nici initiativele ce vizeaza imbunatatirea calitatii mediului si un stil de viata si nutritie sanatos nu au fost neglijate in 2011 – programele dezvoltate in aceasta zona implicand 31% din investitia destinata responsabilitatii sociale.
“Biciclete cu cravate”, un program lansat in 2010 alaturi de Asociatia Green Revolution, prin care angajatii ING se bucura de plimbari gratuite cu bicicletele oferite de companie, a continuat si a fost completat prin initiative noi, precum “I enjoy Healthy life” – un eveniment lunar intern care incurajeaza stilul de viata si alimentatia sanatoase.
In toate aceste demersuri, participarea echipei ING Asigurari de Viata reprezinta un element esential, alaturi de rezultatul in sine al proiectelor desfasurate. 85% dintre angajatii ING Asigurari de Viata s-au implicat in 2011 in programele de responsabilitate sociala sustinute de companie. Totodata campania interna “Inima Copiilor este si inima ta”, derulata impreuna cu Asociatia Inima Copiilor pentru strangerea de fonduri dedicate copiilor cu afectiuni cardiace, a generat implicarea a 63% dintre angajatii ING.
-
Speranţa cu steluţe albastre
În acest sens, a fost pusă la punct o bază de date cu toate proiectele de investiţii, care va fi folosită pentru prioritizarea proiectelor în funcţie de posibilitatea de a le asigura finanţare. Pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, Guvernul a aprobat o listă de 100 de proiecte prioritare finanţate din bani de la UE, a căror realizare va fi monitorizată strict, notează FMI, care cere Guvernului să amelioreze absorbţia fondurilor structurale şi calitatea portofoliului de investiţii cu bani publici.
De asemenea, Guvernul va negocia cu Comisia Europeană o realocare a fondurilor între programele operaţionale, pentru a asigura suplimentarea banilor acolo unde este cazul şi nu a fost prevăzut în programarea bugetară 2007-2013.
Cum arată evoluţia absorbţiei fondurilor europene structurale şi de coeziune, ca procent din totalul alocării pentru perioada 2007-2013:
-
Lixandru, Senso Ambiente: ”În 2012 se vor debloca proiectele şi banii publici”
Cea mai mare pondere a vânzărilor din acest an, pe segmentul obiectelor sanitare, a fost realizată de produsele pentru locuinţele rezidenţiale, incluzând proiectele de reamenajare. Doar 40% din vânzări au fost dedicate noilor dezvoltări imobiliare sau proiecte publice.
Capitala a reprezentat pentru industria de obiecte sanitare de marcă aproximativ 50% din vânzările pe întreg anul 2011 ca valoare şi aproximativ 40% ca volum.
Clienţii au urmărit cu mult mai multă atenţie “Consumatorul este mai atent, preferă să aştepte până prinde o ofertă sau o reducere pentru că ştie că în această perioadă există o presiune ridicată asupra producătorilor, ceea ce înseamnă că automat va primi discounturi mai mari fata de alţi ani”, spune Lixandru. Clienţii Senso Ambiente sunt persoane cu un venit net de peste 600-700 euro/lună.
Referindu-se la tendinţele din anul 2011, Virgil Lixandru explică: “consumatorul ce dispune de un buget mediu preferă obiecte sanitare de marcă la preţuri accesibile. Totodată putem spune că în acest an consumatorul a devenit mult mai atent la servicile post vânzare cum ar fi serviciile de montaj şi instalare, precum şi cele de garanţie incluse în pachetele ofertelor noastre”, încheie oficialul Senso Ambiente.
Despre 2012, Virgil Lixandru spune că “nu va fi foarte diferit în ce priveşte preferinţele şi obiceiurile de consum . Însă va aduce o creştere de aproximativ 5-10% pe segmentul de produse sanitare premium din categoria de preţuri medii şi joase. Acest lucru se va întâmpla mai ales datorită proiectelor din sectorul public.”Importator şi distribuitor cu peste şapte ani de experienţă pe piaţa obiectelor sanitare de marcă, Senso Ambiente este prezentă în peste 30 de oraşe printr-o reţea de 80 de distribuitori.
-
Lucrările la microhidrocentralele din Făgăraş, suspendate. Deşi legale, proiectele nu pot fi oprite
“Am decis sistarea lucrărilor de pe zona Transfăgărăşanului pentru două-trei săptămâni, pentru a putea analiza în detaliu documentaţia şi respectarea ei în teren”, a spus ministrul Laszlo Borbely, care a participat la o masă rotundă alături de autorităţile de reglementare în domeniu şi de investitorii care desfăşoară proiecte pentru microhidrocentrale pe râurile de munte din zona Făgăraş.
Ministrul a spus că decizia a fost acceptată de investitori, care “au părut interesaţi de protejarea mediului”. În plus, Borbely a propus “un moratoriu de trei-patru luni” în care să fie analizată şi eventual modificată legislaţia referitoare la acest gen de investiţii. “Voi veni cu o ordonanţă de urgenţă, un fel de moratoriu pentru trei-patru luni de zile, în care să analizăm şi să rezolvăm problemele legislative”, a spus Borbely.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Gheţea: Trebuie verificate preţurile proiectelor similare din fonduri UE. Diferenţele sunt foarte mari
“Am avut o situaţie în care am constatat că acelaşi proiect făcut la Arad, clonat la Suceava, să coste de cinci ori mai mult, lucru care mi-a fost sesizat pornind de la o garanţie. Proiectul de la Arad costa 3,5 milioane de lei, iar cel din Suceava 18 milioane de lei. Am verificat şi proiectele făceau acelaşi lucru, dar cu bani mult mai mulţi”, a spus Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks about European Funds. Gheţea a adăugat că în aceste condiţii la nivelul noului minister al Afacerilor Europene sau al autorităţilor de managament trebuie să existe posibilitatea să fie făcute verificări ale preţurilor. “Astfel, se rezolvă şi problema garanţiilor, dacă creditul este calibrat corect”, a arătat Gheţea. La rândul său, Cătălina Meliţă, directorul general POS CEE-Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, a spus că rezonabilitatea costurilor este foarte greu de aplicat, deşi este o noţiune introdusă în legislaţie.
-
Diferenţe extreme în topul mallurilor: cel mai bun proiect a încasat de 100 de ori mai mult decât cel mai slab
Astfel, în timp ce Băneasa Developments, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a încasat anul trecut venituri de 29,8 milioane de euro din închiriarea mallului din nordul Capitalei, israelienii de la GTC au raportat un rulaj de doar 300.000 de euro pe firma Fajos, prin care este administrat mallul Galleria Suceava.
Este adevărat că mallul din nordul Capitalei este de circa cinci ori mai mare decât cel din Suceava, dar tot rămâne o diferenţă a încasărilor medii pe metru pătrat de la 1 la 20. În timp ce proiectul din nordul Capitalei are în aria sa de cuprindere circa 300.000-400.000 dintre cei mai bogaţi români, Galleria este cel de-al treilea mall dintr-un oraş cu 100.000 de locuitori, reşedinţa unui judeţ în care salariul mediu este de 251 de euro, cu circa 100 de euro mai puţin decât media pe ţară.
-
Vizita premierului Boc în China: parteneriatul public-privat devine parteneriat public-stat
Cu ocazia vizitei premierului Emil Boc în China, din această săptămână, partea chineză şi-a arătat interesul să participe la dezvoltarea a cinci mari proiecte: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, centrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan; trei dintre acestea figurează pe lista de obiective prioritare de infrastructură propuse în martie Guvernului de Consiliul Investitorilor Straini.
La acestea se vor adăuga investiţii în domeniul minier şi o posibilă participare la privatizarea parţială a Transelectrica, când va avea loc listarea la bursă a pachetului deţinut de stat, prevăzută pentru sfârşitul anului. Premierul Boc a vorbit şi de o posibilă introducere a unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing, de deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei în România.
Întors la Bucureşti, şeful Executivului a reacţionat la criticile opoziţiei, care a cerut un decont al deplasării în China şi s-a întrebat de ce România începe atât de târziu colaborarea de investiţii cu o ţară unde nici nu are ambasador.
“Din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China – ale lui Năstase şi ale celorlalţi din guvern – şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji”, le-a spus premierul ziariştilor. Boc i-a recomandat liderului PSD, Victor Ponta, să-şi facă un inventar al activităţii lui ca ministru în guvernul Năstase şi al incapacităţii şi al impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China”.
“Pentru prima dată guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că – punct cu punct – aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm”, a afirmat Emil Boc.