Premierul care, în mandatul său la Palatul Victoria (2005-2008) a susţinut că nu ne permitem să fim competitivi doar cu salarii mici, susţine, la câţiva ani de atunci, că România trebuie să devină competitivă pe plan european prin încurajarea industriei şi deplânge faptul că la nivelul conducerii PNL nu a fost propus un plan de relansare economică, deşi liberalilor le-ar fi fost recunoscute, de-a lungul vremii, virtuţi în elaborarea unor planuri de dezvoltare.
Tag: PIB
-
ZONA EURO A INTRAT ÎN RECESIUNE, pentru a doua oară în ultimii trei ani
Economia intră în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Uniunea Europeană a reuşit să evite recesiunea, după ce a consemnat în trimestrul al treilea un avans la linmită, de numai 0,1%. În trimestrul al doilea, UE a avut o contracţie a PIB de 0,2%, la dfel ca zona euro.
-
RISC DE RECESIUNE: PIB-ul a scăzut cu 0,6% în trimestrul III, iar la nouă luni creşterea a coborât la 0,2%
“Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul III 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul II 2012 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul semnal transmis de Institutul Naţional de Statistică. În primele nouă luni, PIB a crescut comparativ cu perioada ianuarie – septembrie 2011 cu 0,2% pe serie brută şi cu 0,4% pe serie ajustată sezonier. La jumătatea anului INS a revizuit datele şi a a anunţat o creştere economică de 0,7%, iar majoritatea estimărilor din partea instituţiilor financiare internaţionale plasau creşterea economică din acest an, la sub 1%, semnificativ mai jos faţă de proiecţiile iniţiale.
-
Cele două porunci ale FMI pentru România
Instituţia cere Guvernului să facă o listă cu companiile unde vrea să rămână acţionar şi una cu celelalte, care urmează să fie vândute sau lichidate, pornind de la premisa că ponderea companiilor de stat în economie (10% din forţa de muncă şi 9% din PIB anual) e prea mare faţă de alte state din Est şi grevează eficienţa colectării şi a cheltuirii veniturilor.
În acelaşi timp, FMI cere reforma asistenţei medicale şi o nouă lege a sănătăţii înainte de orice majorare a finanţării pentru acest sector, sugerând în context majorarea cu câte 1% a impozitului pe venit, a CASS şi a TVA, pe motiv că nivelul primelor două e prea mic faţă de alte state din UE.
Vâlvă mare a iscat, în raportul FMI despre România, probabilitatea mai mare dată ipotezei ca evoluţia PIB să varieze la anul undeva între -4 şi 3% decât între 0 şi 2%. FMI păstrează însă ca scenariu de bază o creştere a PIB de 0,9% anul acesta şi de 2,5% la anul.
Pesimismul instituţiei este rezervat pentru constatarea că redresarea economică lentă de acum arată ce urme adânci a lăsat criza în România, ţinând cont că performanţa din 2011 a reflectat factori temporari (recolta excepţională) şi nu ameliorarea PIB potenţial. “Rate de creştere de 5-6% pe an vor fi dificil de atins în absenţa unor reforme care să crească ocuparea forţei de muncă şi să atragă mai multe investiţii”, notează FMI.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
12%
cu atât au scăzut în iulie faţă de luna precedentă comenzile noi din industrie (piaţa internă şi piaţa externă) în termeni nominali4,6 mld. euro
excedentul comercial al UE în T2, comparativ cu un deficit de 37,1 mld. euro în aceeaşi perioadă din 20116,2%
scăderea PIB în Grecia în T2 raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând cea mai mare scădere a PIB din UE, în timp ce creşterea cea mai mare a avut-o Letonia (4,3%)5%
cu atât a crescut în iulie cifra de afaceri din industrie (piaţa internă şi piaţa externă) în termeni nominali faţă de luna corespunzătoare din anul precedent1,5%
scăderea producţiei industriale a UE în iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, reprezentând un progres faţă de scăderea de 2,2% din luna mai
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Când zărim luminiţa de la capătul tunelului?
Dependenţa României faţă de investiţiile şi comerţul cu UE a făcut BCR să reducă estimarea de creştere a PIB la 0,7% în 2012 şi 1,9% în 2013, “în principal datorită incertitudinilor din zona euro, principalul partener comercial al României, care vor induce o atitudine prudentă în rândul investitorilor”, afirmă analiştii băncii.
În termeni ajustaţi sezonier, PIB a crescut cu 0,5% în al doilea trimestru al anului faţă de primul, astfel încât evoluţia economia a reuşit să intre în teritoriu pozitiv după două trimestre de scădere consecutiv. “Pe de o parte, România a avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa. Pe de altă parte, principalele riscuri continuă să vină din partea zonei euro. Conform estimărilor noastre, încetinirea creşterii în zona euro se va reflecta în economia românească în următoarele 3-4 trimestre. În acelaşi timp, tulburările politice interne, dezvoltarea slabă din industrie, scăderea investiţiilor în infrastructură şi un an agricol slab reprezintă câteva riscuri suplimentare pentru creşterea PIB.”
-
La îndatorarea externă stăm bine
România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.
Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.
Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.
-
CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 septembrie
9.06-20.09
Festivalul de teatru “Bucureştii lui Caragiale” (Centrul Istoric şi Grădina Pariziană, Bucureşti)6.09
Eurostat publică a doua estimare preliminară a PIB în T2 în UE şi zona euro6.09
Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)7.09
INSSE publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi în industrie pentru luna iulie7.09
WeDance @ Karnivale (Arenele Romane, Bucureşti)7-8.09
DE.KOLECTIV Festival 2012 – muzică electronică (MNAC, Bucureşti)7-9.09
Festivalul Posada Rock 2012, cu Ava Inferi, Krypton Reunion, Celelalte Cuvinte (Stadionul Municipal Câmpulung Muscel) -
Soarta economiei în 2012, dependentă de secetă şi de zona euro
Luând în considerare că e prima creştere după două trimestre de scădere, e o veste bună, iar dacă ne uităm la evoluţia aproape stagnantă a exporturilor şi a industriei, înseamnă că această creştere a fost alimentată de cererea internă – consum şi investiţii, după cum remarcă analiştii Raiffeisen, ceea ce e o veste şi mai bună, având în vedere că nici exporturile, nici industria nu mai au resursele de creştere din anii trecuţi, din cauza crizei din zona euro.
Tot analiştii băncii remarcă însă că datele cele mai recente (iunie-iulie) sugerează că “majoritatea sectoarelor (industrie, servicii) vor avea performanţe slabe şi în trimestrul al treilea, astfel încât un declin pronunţat al producţiei agricole din cauza secetei prelungite ar putea genera o scădere a PIB real în perioada iulie-septembrie”.
La rândul lor, analiştii BCR arată că, pe de o parte, comparată cu restul Europei, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere, însă pe de altă parte, cele mai mari riscuri vin din partea evoluţiilor din zona euro, principalul partener de export al României. “Conform modelului nostru, încetinirea creşterii în zona euro se va reflecta asupra economiei româneşti în următoarele 3-4 trimestre”, anticipează analiştii BCR.
“În acelaşi timp, turbulenţele politice interne, dezvoltarea slabă din industrie, reducerea investiţiilor în infrastructură şi un an agricol slab reprezintă câteva dintre riscurile adiţionale pentru creşterea economică în România.” BCR estimează pentru 2012 o creştere de până în 1%, revizuită în scădere de la estimarea anterioară de 1,2%.
