Tag: petrol

  • BP a cheltuit pana acum 2,35 miliarde dolari pentru a tine sub control deversarea de petrol din Golful Mexic

    Compania a anuntat ca a reusit sa recupereze 365.500 de barili
    de petrol, doar joi reusind colectarea a 16.830 barili.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Casa Alba va lua noi masuri pentru suspendarea forarilor petroliere in ape adanci

    “Consideram in continuare ca este necesara o pauza de forari in
    ape adanci, dat fiind ca inca avem scurgeri de petrol din putul
    companiei BP”, anunta secretarul american pentru Afaceri Interne,
    Ken Salazar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Insule din largul statelor Alabama si Mississippi, afectate de pete de petrol

    Mai multi cercetatori au depus eforturi sa curete petrolul de pe
    plajele Insulei Dauphin, care apartine statului Alabama, in timp ce
    o pata de petrol de peste trei kilometri lungime si aproape un
    metru latime se intindea de-a lungul Insulei Petit Bois, la
    aproximativ opt kilometri in largul statului Mississippi, a anuntat
    biroul guvernatorului Haley Barbour.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Pretul petrolului a urcat cu aproape 3%, la peste 70 dolari pe baril

    Cotatia petrolului a scazut, in timpul tranzactiilor de marti,
    la aproape 67 dolari pe baril, din cauza temerilor investitorilor
    legate de soliditatea bancilor europene si amplificarea tensiunilor
    geopolitice intre Coreea de Nord si Coreea de Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barilul s-a ieftinit mai mult decat s-a apreciat dolarul, dar benzina e mai scumpa

    Pe fondul ingrijorarilor legate de criza din Grecia, dolarul
    american s-a apreciat fata de euro si, totodata, pretul barilului
    de petrol a avut o tendinta descendenta. In conditiile in care
    ieftinirea titeiului a fost mai mare, procentual, decat intarirea
    monedei americane, in momentul de fata nu se justifica o scumpire a
    carburantilor, considera analistii de la sucursala din Romania a
    casei de brokeraj X-Trade Brokers.

    Cititi mai mult pe www.gandul.info.

  • British Petroleum recupereaza zilnic intre 1.360 si 3.000 de barili de petrol din Golful Mexic

    Joia trecuta, BP anuntase ca recupera circa 5.000 de barili pe
    zi. Insa vineri, John Curry, purtatorul de cuvant al companiei
    britanice, anunta o diminuare a cantitatii de petrol recuperate, la
    nivelul de 2.200 de barili pe zi. Oficialul BP a explicat aceasta
    diferenta prin faptul ca fluxul petrolului fluctueaza.
    “Asa cum am spus de la inceput, este foarte dificil sa facem
    masuratori. In primul rand dorim sa oprim scurgerile de petrol”,
    subliniaza Curry.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom vrea sa se asocieze cu alte companii pentru explorarea si productia de petrol si gaze

    “Vechimea campurilor exploatate de Petrom este de 40-50 de ani,
    fata de o medie de 30 de ani la nivel mondial, de aceea compania
    vrea sa redezvolte 6-8 zacaminte, operatiune care dureaza 3-5 ani,
    si sa modernizeze instalatiile din 3-5 zacaminte majore”, a afirmat
    Pleininger.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sex, droguri si scurgerea de petrol

    Parca nu se pot compara cu nimic altceva acele zile ingrozitoare
    in care toata lumea, cu exceptia cercului din jurul lui Bush, parea
    constienta de catastrofa umana din New Orleans. Totusi exista o
    trasatura comuna a celor doua cazuri, Katrina si accidentul din
    Golful Mexic: colapsul competentei si al eficientei guvernului,
    care a avut loc in mandatul administratiei Bush.
    Povestea prabusirii platformei petroliere Deepwater Horizon inca nu
    e foarte clara. Dar este deja evident atat ca British Petroleum nu
    a luat masurile necesare, cat si ca autoritatile federale nu au
    facut niciun efort sa se asigure ca aceste precautii sunt
    luate.

    De ani de zile, Agentia de Administrare a Mineralelor, divizia
    Departamentului Internelor care supervizeaza forajele in golf, a
    minimalizat riscurile de mediu asociate cu forajele. Nu a cerut un
    sistem de rezerva prin care un foraj sa poata fi oprit, desi
    sistemul este obligatoriu in mare parte din restul lumii si in
    ciuda faptului ca propriii sai angajati au declarat ca asa ceva ar
    fi necesar. A oferit exceptii, pentru multi sondori care operau in
    larg, de la cerinta de a intocmi planuri de reactie la eventuale
    deversari masive de petrol. Si in special a permis companiei BP sa
    opereze platforma Deepwater Horizon fara o analiza de mediu
    detaliata.
    Sigur, niciuna dintre acestea, poate cu exceptia ultimei exceptii –
    oferita la inceputul administratiei Obama – nu surprinde pe cineva
    care a urmarit istoricul Departamentului de Interne in mandatul
    administratiei Bush.

    Pentru ca administratia Bush a fost intr-o mare masura condusa de
    industriile extractive – si nu ma refer doar la interesele lui Dick
    Cheney. Managementul acestui minister a fost oferit lobbistilor din
    domeniu, in special lui J. Steven Griles, un lobbist al industriei
    miniere care a devenit ministru adjunct si a condus efectiv
    ministerul. (In 2007 Griles a pledat vinovat la acuzatia ca ar fi
    mintit Congresul cu privire la legaturile sale cu Jack
    Abramoff.)

    Dat fiind istoricul, nu e surprinzator ca Agentia de Administrare a
    Mineralelor a devenit subordonata industriei petroliere – desi ce
    s-a petrecut cu adevarat intrece orice imaginatie. Potrivit
    relatarilor inspectorului general din minister, abuzurile de la
    Agentie au mers dincolo de orice influenta malefica: a existat “o
    cultura de abuzuri substantiale si promiscuitate” – cocaina,
    relatii sexuale cu reprezentantii industriei si multe altele.
    Protectia mediului a fost probabil ultimul lucru la care se gandeau
    angajatii guvernamentali.

    Nici presedintele Barack Obama nu e complet nevinovat de actuala
    scurgere de petrol. Dupa cum am zis, BP a primit o scutire de mediu
    pentru Deepwater Horizon dupa ce Obama a ajuns presedinte. Este
    adevarat ca era la Casa Alba doar de doua luni si jumatate si ca
    Senatul nu a vrut sa-l confirme pe noul sef al Agentiei decat patru
    luni mai tarziu. Dar faptul ca administratia nu a avut timp sa-si
    puna apostila pe agentie ar fi trebuit sa insemne atentie maxima in
    oferirea de scutiri proiectelor cu posibile riscuri de mediu.

    Si degeaba s-au suparat ecologistii cand Obama l-a ales pe Ken
    Salazar ca ministru. Ei s-au temut ca va fi prea prietenos cu
    interesele industriei extractive si agricole, ca numirea sa nu ar
    insemna o ruptura brusca de politicile administratiei Bush – si in
    cel putin un caz se pare ca au avut dreptate. Oricum, acum e
    momentul sa se produca acea ruptura – si nu ma refer aici doar la
    curatenia necesara in interiorul Agentiei. Ce trebuie sa se schimbe
    cu adevarat este intreaga noastra atitudine fata de guvernare.
    Necazurile din acest minister nu erau unicele – ele erau parte a
    unui model extins, care a produs si esecul in reglementarea
    activitatii bancilor si transformarea Agentiei de Administrare a
    Asistentei Federale (FEMA), un organism foarte apreciat in mandatul
    Clinton, intr-o gluma sinistra. Iar tema comuna a tuturor acestor
    povesti este degradarea guvernarii eficiente de catre ideologia
    antiguvernamentala.

    Obama intelege asta: in discursul tinut recent la Universitatea
    Michigan a aparat cu elocinta guvernul, declarand printre altele ca
    “guvernul este cel ce asigura ca minele se conformeaza standardelor
    de siguranta si ca scurgerile de petrol sunt curatate de catre
    companiile care le-au provocat”.

    Totusi, ideologia antiguvernamentala ramane prea prevalenta in
    ciuda haosului pe care l-a provocat. De fapt, ea trece printr-un
    reviriment, odata cu cresterea miscarii Partidelor de ceai, a
    nemultumitilor de actuala administratie. Daca exista o raza de
    speranta in dezastrul din Golf este ca ar putea sa serveasca drept
    semnal de alarma ca avem nevoie de politicieni ce cred in buna
    guvernare – pentru ca sunt unele lucruri pe care doar guvernul le
    poate face.

  • Goana dupa aurul negru

    Au existat cateva modificari majore pe piata petrolului (oferta
    furnizorilor non-OPEC s-a diminuat, capacitatea de rezerva a OPEC
    s-a redus, iar stocurile OCDE au scazut) care au impins pretul
    petrolului la 100 dpb in ianuarie 2008. Uimitor, la inceputul lunii
    iulie 2008, petrolului a atins un pret record de 147 dpb. In cursul
    anului 2008, pretul aurului negru a crescut cu aproape 50%, ca apoi
    sa cunoasca o depreciere de 74% in trimestrul patru. Încercand sa
    elucideze aceasta traiectorie stranie, analistii si mass-media au
    venit cu un lant nesfarsit de explicatii abracadabrante.

    Este cunoscut faptul ca bancile centrale din tarile G7 au
    mentinut rata dobanzilor de referinta la un nivel scazut pentru o
    perioada lunga de timp, furnizand astfel lichiditati masive pe
    piata financiara mondiala. Politica lor monetara a avut un efect
    puternic asupra inflatiei preturilor materiilor prime. In plus,
    deprecierea dolarului a adus presiuni suplimentare asupra
    petrolului tranzactionat in dolari pe piata globala de marfuri. Cu
    toate acestea, conform datelor statistice, inflatia preturilor la
    petrol a inregistrat o medie de 43% pe an in perioada cuprinsa
    intre 2002 si 2008. Aprecierea uimitoare a pretului combustibililor
    a fost explicata de catre multi experti ca rezultatul unic al
    cresterii rapide a cererii din China si India. Personal consider
    neplauzibil acest argument. Daca intr-adevar China si India au fost
    forta principala din spatele cresterii pretului la petrol din
    ultimul deceniu, cum oare totul s-a oprit atat de brusc in
    trimestrul 4 din 2008? Se pare ca, in ciuda unei caderi a
    preturilor la petrol cu 74% in mai puţin de patru luni, atat
    producţia de petrol cat si cererea de petrol au ramas stabile la
    aproximativ 86 milioane de barili/zi (MBZ).

    Un argument care pare mai credibil ar demonstra ca speculatorii
    au fost forta miraculoasa din spatele cresterii si caderii
    spectaculoase a pretului petrolului. In august 2008, CFTC (Comisia
    de Tranzactionare pentru Commodity Futures) a constatat ca 81% din
    volumul de tranzactionare a contractelor futures au fost efectuate
    de speculatori. La data de 8 iulie 2008, magnatul petrolului T.
    Boone Pickens afirma ca pretul petrolului nu va mai scadea vreodata
    sub 100 dpb. A durat mai putin de doua luni pentru ca pretul
    titeiului sa scada sub 100 de dolari iar pentru urmatorii doi ani
    petrolul a ramas sub 100 dpb. Intr-un interviu acordat televiziunii
    Bloomberg, domnul Pickens a explicat cresterea de 50% a pretului
    petrolului din prima jumatate a anului 2008 printr-un dezechilibru
    de 2 MBZ din raportul cerere – oferta. Chiar asa naivi ne
    crede?!

    In noiembrie 2009, Goldman Sachs a prognozat un pret de 100 dpb
    la petrol in 2011. Analistii se aateapta la o crestere a consumului
    de petrol la nivel mondial cu 1,7 MBZ in 2010. Recent,
    administratia Obama a propus un plan pentru a deschide litoralul
    Atlanticului, pastea estica a Golfului Mexic si Alaska de Nord,
    pentru foraj de petrol şi gaze naturale.

    Se pare ca petrolul la 30 de dolari este prea ieftin iar la 100
    de dolari pare prea scump. Oficial, OPEC este fericit cu pretul de
    70 de dolari pe baril. Momentan petrolul se tranzactioneaza la New
    York cu peste 85 dpb. Sa o luam oare de unde am inceput?

    Pentru alte analize economice si financiare va astept pe
    http://toniiordache.ro

  • LukOil va suspenda exporturile de benzina catre Iran

    LukOil exporta benzina in Iran in cantitati variind de la
    250.000 de barili la 500.000 de barili pe luna, potrivit unor
    traderi.
    “Grupul nu este un jucator important pe piata iraniana a
    combustibililor. Exporta ocazional. Insa acum vor inceta din cauza
    presiunilor conducerii de la Moscova”, a afirmat un trader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro