BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Avem o noua lege a pensiilor! Vezi cum te afecteaza si cand vei iesi la pensie

    Ceruta cu vehementa de Fondul Monetar International si de Banca
    Mondiala, legea, care trebuia sa intre in vigoare inca de la
    inceputul acesui an, se va aplaca incepand din 2011. Noul act
    normativ, care reformeza din temelii sistemul de pensii din
    Romania, majoreaza si egalizeaza varsta standard de pensionare la
    65 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati, elimina toate
    pensiile speciale, mai putin pe cele ale magistratilor, si
    stabileste un nou mod de indexare a pensiilor.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • De unde scoate Guvernul 1,5 mld. euro pentru investitii

    Pe de o parte, statul s-a angajat fata de FMI sa respecte in
    2011 tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB si in 2012 sa ajunga
    la plafonul de 3% din PIB necesar pentru convergenta cu zona euro,
    in conditiile in care incadrarea in aceste tinte ar urma sa se faca
    exclusiv prin reducerea cheltuielilor sociale (inca 15.000 de
    bugetari concediati pe langa cei 74.000 promisi pentru 2010,
    mentinerea inghetarii pensiilor, eliminarea subventiilor pentru
    incalzire, plafonarea cresterii salariilor in sectorul public,
    desfiintarea celui de-al 13-lea salariu si a altor bonusuri) si nu
    prin majorari de taxe sau impozite.

    Pe de alta parte, din valoarea estimata a deficitului bugetar
    pentru 2011, de 5,7 miliarde de euro, presedintele vrea ca macar
    1,5 miliarde sa mearga in investitii, iarasi fara a recurge la
    majorari de taxe (“trebuie sa facem ceva in zona cheltuielilor
    sociale daca vrem sa construim un kilometru de autostrada”). Pariul
    cel mare pentru autoritati va fi, asadar, sa gaseasca formule noi
    de a taia din cheltuielile sociale (s-a vorbit in ultima vreme de o
    eventuala desfiintare a venitului minim garantat ori de instituirea
    unor salarii variabile in functie de PIB), fara a afecta nici pacea
    sociala, nici sansele de supravietuire a actualului cabinet
    Boc.

    In scrisoarea de intentie catre FMI, Guvernul isi rezerva
    dreptul de a recurge si la alte masuri decat cele specificate mai
    sus, pentru a reusi incadrarea in deficitul bugetar, atat in acest
    an, cat si pe mai departe; rezultatul consultarilor presedintelui
    cu specialistii, in perioada urmatoare, ne va arata exact de unde
    anume vor mai taia autoritatile pentru ca acel “macar 1,5
    miliarde”, suma necesara ca aerul intr-un an preelectoral ca 2011,
    sa poata fi obtinut si folosit in economie.

  • Privirea Gretei Garbo asupra bugetului de pensii

    Chestia este ca Mamoulian i-a spus lui Garbo, inainte de a filma
    secventa, sa priveasca pur si simplu in gol, fara sa se gandeasca
    la nimic si fara sa incerce sa exprime ceva. Restul il face mintea
    spectatorului, atins de drama reginei nevoita sa isi paraseasca
    tara. Spectatorul priveste un gol pe care il umple cu imaginatia
    sa.

    Am regasit aceeasi privire goala saptamana trecuta, la noul
    ministru al muncii Ioan Botis, intrebat la prima sa conferinta de
    presa despre deficitul fondului de pensii. Nu a avut durata din
    film si nici incarcatura emotionala nu a fost aceeasi si nici nu a
    trebuit sa imi pun imaginatia la treaba, privirea era goala si
    atat. Nu stiu, nu cred ca a fost vreo indicatie regizorala –
    ministrul parea sa nu se gandeasca la ceva si nici nu incerca sa
    exprime ceva. Privea conferinta de presa ca pe o durere de masea
    care trece, ca o sacaiala in drumul spre biroul ministerial
    suficient de mare si lat ca sa mascheze privirea goala.

    N-ai cum sa nu devii un cititor in priviri aparent goale, mai
    ales in Romania, unde strada este plina de asa ceva; cele mai multe
    ascund, se simte asta, drame, griji, apasari. Altele, ceva mai
    putine, sunt fie profesionale, masti adica, fie sunt chiar goale,
    lipsite de idei, emotii sau sentimente.

    As lega privirile goale de deprofesionalizarea Romaniei. Cele
    mai triste stiri ale perioadei care a trecut au fost, cred, nu
    caderea economica sau reducerile de venituri sau cresterile de
    taxe, ci numarul in scadere al celor ce trec de examenul de
    bacalaureat (abia o treime la sesiunea din toamna) si, mai nou, de
    incredibilul 98% care reprezinta procentul celor ce nu au izbutit
    sa treaca testul admiterii in Institutul National al Magistraturii.
    Situatia in sine, adica cei 3.200 de candidati din care numai 72 au
    trecut testul nu este desigur, reprezentativa la nivel national, nu
    poate oferi o dimensiune a ceva. Poate si testul a fost mai greu ca
    de obicei sau poate examinatorii mai duri, dar, pe de alta parte,
    3.200 este un numar suficient de mare pentru a incepe sa iti pui
    intrebari.

    Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari in momentul in care afli
    ca aproape jumatate dintre semenii tai cred ca Soarele se roteste
    in jurul Pamantului sau ca in jur de o treime pur si simplu nu pot
    intelege o pagina de text. Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari
    atunci cand constati modul in care multi semeni siluiesc limba
    romana sau le constati saracia evidenta de idei, creativitatea in
    cadere libera sau lipsa de personalitate si identitate.

    Romania a inceput sa traverseze in prezent o a doua perioada de
    exod, in care tot mai multi cetateni pleaca sa lucreze sau sa se
    stabileasca in strainatate, manati de criza, salarii in scadere,
    mediul economic instabil sau de situatii conflictuale de genul
    “toti impotriva sistemului sanitar”. Rezultatul va fi o si mai mare
    reducere a competentelor, o pierdere de substanta in clasa de
    mijloc romaneasca, deja afectata de incercarile ultimilor doi ani.
    Or, clasa de mijloc ofera functionari, profesori, birocrati,
    specialisti, ingineri, asistente medicale, muncitori calificati,
    avocati, economisti sau politisti. Efectele plecarii lor se vor
    vedea in timp, prin noi scaderi economice, prin limitarea
    dezvoltarii sau prin plafonarea in zonele aride ale economiei
    mondiale, tot asa cum acum traim nu numai efectele crizei economice
    internationale, ci si pe cele ale limitarii competentelor pe baza
    de criterii politice, in care insul este judecat pe baza carnetului
    de partid si nu a rezultatelor sau ideilor. Un sport practicat cu
    osardie in ultimii 20 de ani.

    Exista studii clare, documentate, cu formule, explicatii si
    grafice, care leaga stiinta de carte a unei natii de cresterea PIB,
    de calitatea vietii, de investitii, economii si spor economic.
    Romania are nevoie si de investitii straine si de credite si de
    reducerea deficitelor si de productie industriala, dar in egala
    masura are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social
    stabil, de scoala decenta, cu absolventi intregi la cap.

    Austeritatea intelectuala creeaza monstri cu privirile goale.
    Si, ca sa fiu clar si sa raspund la o potentiala intrebare, un ins
    bine pregatit stie sa raspunda la intrebari, dar unul educat stie
    ce intrebari merita sa capete un raspuns.

  • FMI ar putea incepe din octombrie discutii cu Romania pentru un nou imprumut

    “Am putea incepe anumite discutii preliminare, dar nu am decis
    daca vom si incepe negocierile”, a afirmat Franks intr-un interviu
    pentru Bloomberg. El a adaugat ca la sfarsitul lui
    octombrie va incepe analiza trimestriala a actualei linii de credit
    pentru Romania, care expira in mai 2011.

    Eliberarea urmatoarei transe, de 914 milioane de euro, din
    imprumutul FMI ar urma sa se faca numai cu conditia ca Romania sa
    achite datoriile restante catre firmele private si sa aprobe pana
    la sfarsitul lui septembrie modificarea sistemului de pensii, cu
    cresterea varstei oficiale de pensionare.

    Guvernul va trebui sa ateste cu documente ca a platit arieratele
    de circa 1,9 miliarde de lei catre companiile private, arieratele
    fiind motivul de ingrijorare nr.1 al Fondului, “pentru ca apare un
    cerc vicios atunci cand guvernul nu-si plateste datoriile”, a
    declarat zilele trecute Tony Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania
    si Bulgaria. Aceeasi ingrijorare a fost exprimata si sambata de
    Jeffrey Franks.

    Ministerul Finantelor a anuntat ca la 31 august a aprobat
    deschideri de credite din bugetul Fondului national unic de
    asigurari de sanatate in suma de 1 miliard lei, intr-o prima
    transa, din care suma de 616,5 milioane lei pentru unitatile
    sanitare publice cu paturi si 383,5 milioane lei pentru plata
    medicamentelor. “In zilele urmatoare se vor realiza deschideri de
    credite bugetare de inca 947 milioane lei, pentru plata datoriilor
    la medicamente, cu si fara contributie personala, la servicii
    medicale si la dispozitive medicale”, a anuntat ministerul intr-un
    comunicat publicat joi.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
    creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
    de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
    debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea anul acesta cu 2%,
    pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de circa 1,5%. “In al
    treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o mica scadere,
    pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect negativ
    temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o reluare
    a cresterii”, a declarat Lybek.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de miercuri

  • Seitan: Gradul de colectare a contributiilor pentru pensii si somaj este de 80%

    “Colectarea la bugetul de pensii si la somaj este de 80% si
    acesta este un procent suficient de bun avand in vedere ca suntem
    intr-un an de criza”, a afirmat Seitan, intrebat de catre deputatii
    din Comisia de munca despre gradul de colectare a veniturilor la
    bugetul de asigurari sociale.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • Romania imprumuta 2 milioane de euro pe ora

    Statul roman imprumuta doua milioane de euro in fiecare ora
    pentru a putea plati la timp pensiile si salariile bugetarilor, dar
    si pentru a achita imprumuturile mai vechi. De la inceputul anului
    pana acum, Romania a imprumutat de la banci, FMI sau de la Comisia
    Europeana, 11 miliarde de euro, adica aproape 50 de milioane de
    euro pe zi, respectiv doua milioane de euro in fiecare ora din zi
    si din noapte.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce Romania sprijina Polonia si Ungaria in disputa cu UE privind pensiile private

    Reprezentantii celor noua state cer Consiliului ca platile
    efectuate de stat in contul contributiilor la fondurile de pensii
    private obligatorii (Pilonul II) sa nu mai fie incluse la capitolul
    cheltuieli. Daca demersul va avea succes, ministerele de finante ar
    putea castiga un spatiu de manevra cand vine vorba despre deficitul
    bugetar.

    De exemplu, un stat cu un deficit bugetar estimat la 5% din PIB,
    in care contributiile catre fondurile de pensii Pilonul II
    reprezinta 2% din PIB, ar putea avea, dupa modificarea normelor de
    calcul, un deficit de doar 3% din PIB, cele doua procente castigate
    astfel insemnand ca pot fi cheltuiti mai multi bani.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Vladescu: Transferurile de la bugetul de stat spre cele sociale vor continua pana spre 2020

    Rectificarea se bazeaza in continare pe transferuri de la
    bugetul de stat spre bugetul de pensii si se va baza in continuare
    pe acestea pana spre anul 2020, iar o ajustare a deficitelor la
    fondurile sociale va incepe abia dupa aplicarea noii legi a
    pensiilor, “urmand sa ajunga la un nivel sustenabil probabil undeva
    dupa 2020, 2025”, spune ministrul.

    Vladescu a adaugat ca sistemul de taxe si impozite ramane
    neschimbat, iar “daca va exista o decizie politica privind
    impozitarea pensiilor, aceasta va fi implementata”.

    Veniturile la bugetul de stat vor creste in urma rectificarii cu
    1,94 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3,86 miliarde, rezultand
    un deficit marit cu 1,92 miliarde de lei. La capitolul venituri
    fiscale, singura crestere notabila ar urma s-o aiba veniturile din
    TVA (1,4 miliarde), pentru accize si impozitele pe venit si profit
    fiind prevazute scaderi. La venituri nefiscale, cel mai mult vor
    conta varsamintele din venitul net al BNR (1,3 miliarde), respectiv
    donatiile din strainatate (1,3 miliarde) si donatiile cerute de la
    marile companii de stat – Electrica si Romgaz (cate 400 de milioane
    din profitul anilor trecuti) si Loteria Romana (74 milioane).

    Veniturile si cheltuielile la bugetul asigurarilor sociale au
    fost majorate cu aproape 1,9 miliarde de lei (la capitolul venituri
    a fost inclusa o subventie de 3,82 miliarde de lei de la bugetul de
    stat), iar la bugetul asigurarilor de somaj, veniturile se reduc cu
    343 de milioane si cheltuielile cresc cu 1,6 miliarde.

    Scopul rectificarii a fost, conform notei de fundamentare a
    ordonantei, ca statul sa asigure “fondurile necesare pentru plata
    integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a
    indemnizatiilor de somaj si evitarea declansarii unor conflicte
    sociale”. Ministerul Finantelor precizeaza in nota de fundamentare
    ca rectificarea a fost necesara din cauza reducerii veniturilor
    incasate, precum si a evolutiei “imprevizibile” a numarului de
    pensionari si de someri.

    Per total, la bugetul consolidat, veniturile estimate scad cu
    3,44 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 714 milioane de lei,
    in principal pe seama reducerilor de personal si de salarii si a
    taierii cheltuielilor de capital. Sumele din TVA alocate catre
    autoritatile locale si care sunt folosite pentru salarii, subventii
    si proiecte de infrastructura se vor reduce cu 2,16 miliarde de
    lei.

    Ministrul finantelor a spus ca taierile de cheltuieli de capital
    s-au facut numai pentru investitiile care nu erau absolut necesare
    si ca s-a urmarit o prioritizare, asa incat fiecare minister sa-si
    comunice evolutia programului de investitii atat pentru anul
    acesta, cat si pentru urmatorii trei ani. Exista peste 40.000 de
    proiecte de investitii incepute, iar cheltuiala bugetara totala
    pentru ducerea lor la bun sfarsit “ar presupune bugetul Romaniei pe
    mai bine de 10 ani”, afirma Vladescu. De acum inainte, proiectele
    noi care vor incepe vor fi numai cele cu finantare asigurata pe
    intreaga lor perioada de derulare, ca sa nu se mai blocheze, asa
    cum se intampla acum.

    In privinta recentelor critici ale Consiliului Fiscal, care a
    apreciat ca Guvernul supraevalueaza veniturile care pot fi incasate
    la buget, Vladescu a replicat ca din punctul sau de vedere,
    evaluarea Guvernului este realista, adaugand insa ca “ramane sa
    vedem pana la sfarsitul anului daca aceasta evaluare este realista
    sau nu”.

    Rectificarea s-a facut avand in vedere un PIB de 511 miliarde de
    lei, o scadere a economiei de 1,9%, un curs mediu de 4,24 lei/euro,
    o inflatie medie anuala de 5,9% si incadrarea intr-un deficit
    fiscal de 6,8% din PIB.

    BANI IN PLUS LA RECTIFICARE

    Ministerul Muncii – 3,8 miliarde de lei pentru echilibrarea
    bugetului asigurarilor sociale de stat si 0,6 miliarde de lei
    pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap – total 4,4
    miliarde de lei

    Ministerul Sanatatii – 2,9 miliarde de lei – 1,9 miliarde
    suplimentare plus 0,9 miliarde pentru plata datoriilor catre
    sistemul sanitar

    Ministerul Mediului – 241 milioane de lei pentru cofinantarea
    proiectelor europene

    Ministerul Culturii – aproape 57 de milioane de lei pentru
    finalizarea proiectului privind restaurarea si reabilitarea
    monumentelor istorice si consolidarea unor cladiri culturale
    (Biblioteca Nationala, Teatrul I.L. Caragiale)

    Ministerul Comunicatiilor – aproape 50 de milioane de lei pentru
    plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor
    Microsoft

    Ministerul Economiei – 207,1 milioane de lei

    Academia Romana – 17 milioane de lei pentru cofinantarea
    proiectelor europene

    BANI IN MINUS LA RECTIFICARE

    Ministerul Educatiei – 494,6 milioane de lei

    Ministerul Administratiei si Internelor – 476,8 milioane de
    lei

    Ministerul Apararii – 278,5 milioane de lei

    Ministerul Justitiei – 198 milioane de lei

    Ministerul Dezvoltarii – 168,6 milioane lei

    Ministerul Agriculturii – 142,5 milioane lei

    Ministerul Transporturilor – 121,7 milioane lei

    Ministerul Public – 105,2 milioane lei