Tag: marketing

  • Branding: generatia urmatoare

    Martin Lindstrom, conferentiar si autor de bestseller-uri pe teme economice (intre care se detaseaza “Buyology – adevaruri si minciuni despre ceea ce cumparam”), editorialist pentru New York Times si Wall Street Journal si consultant pentru numeroase firme, a inteles aceasta situatie si are ambitia sa ne arate modul cum brandul poate si trebuie sa devina o experienta senzoriala complexa.
     

    Aroma floricelelor de porumb, textura si sunetul cerealelor crocante sau mirosul distinct al unei masini noi au foarte putin de-a face cu produsul in sine sau cu performantele de care acesta este capabil, dar au un rol important in relatia noastra cu produsul. Stimularea senzoriala a fost incorporata in memoria noastra de durata si a devenit parte constitutiva a procesului de luare a deciziilor. Tocmai pentru ca experienta noastra asupra lumii presupune conjugarea celor cinci simturi (vaz, auz, miros, gust si simt tactil), folosirea lor plenara in dezvoltarea unui alt tip de discurs adresat clientului indica drumul catre modul cum va evolua in viitor crearea brandului.
     
    “In urmatorul deceniu vom asista la schimbari radicale ale modului cum percepem brandurile. Putem compara aceasta cu trecerea de la televizorul alb-negru sau cel color cu sunet mono la ecranele color de inalta fidelitate, avand instalat sunet de tip surround”, scrie Lindstrom. Expertul foloseste, pentru a-si explica viziunea, rezultatele unui studiu multinational, realizat special pentru cartea sa de catre institutul de cercetare Millward Brown si avand ca obiect atat modul de creare a unui produs, cat si experienta de vanzare.
     
    Martin Lindstrom
    “Branduri senzoriale”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2009
     
     
    Aparitii noi
    • Yasunari Kawabata
      “Vechiul oras imperial”
      Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2009


      Singuratatea prezentului

      Kawabata, cel dintai scriitor japonez care a primit premiul Nobel (1969), ne propune un roman a carui panza de fundal este chiar Kyoto, stravechiul oras imperial, care devine un personaj in adevaratul sens al cuvantului, cu ciresii din Gion, cu pinii negri si templele, cu toate ritualurile legate de arta ceaiului, cu sarbatorile milenare care ritmeaza viata cotidiana a oamenilor. Si totusi, vantul schimbarii incepe sa sufle. Parabola acestei metamorfoze este ilustrata de povestea a doua surori gemene, despartite in copilarie, care se intalnesc intamplator dupa 20 de ani.

    • Christopher Reich
      “Clubul patriotilor”
      Editura Humanitas, Bucuresti, 2009


      Avantajul unei copilarii grele

      Christopher Reich a studiat finantele la Universitatea Georgetown si apoi a lucrat in domeniul bancar, in SUA, dar si la Geneva si la Zürich. Romanele sale, “Numbered Account”, “The Runner” si “The First Billion”, au devenit bestseller-uri internationale, iar “Patriot’s Club” (2005), romanul pe care vi-l prezentam, a inaugurat seria premiilor acordate anual de asociatia International Thriller Writers. Personajul principal al romanului este Thomas Bolden, un om de afaceri care a cunoscut succesul pe Wall Street, dupa o copilarie de orfan, petrecuta pe strazile din Chicago intr-o saracie lucie. Viata lui este perturbata atunci cand e rapit si supus unui interogatoriu nemilos. Thomas va trebui sa-si aminteasca de lectia copilariei lui grele si sa-si puna in joc toate tehnicile de supravietuire invatate atunci.

     

  • Some thrive in crisis

    Small prices to some degree marginalized Romanian cosmetic products, which consumers with increasingly high incomes were not very keen on buying. In 2009, price should be their trump card, according to Elena Cremenescu, founder of Elmiplant producer, now held by Greek group Sarantis. Cremenescu hopes this crisis will open up new opportunities on the market, referring mainly to the fact that, under the pressure of the devaluation of the Romanian currency, multinationals will increase prices in RON, and this will turn some of the customers towards cosmetics manufactured in Romania, which are cheaper.

    Elmiplant has a crisis strategy ready, whose main points entail launching new products (for skincare and bodycare). This year’s launches will boost the group’s products from 80 to over 100, following a half a million-euro investment. Elmiplant’s founder expects a 25-30% turnover increase in 2009, in line with the trend that has already been apparent in January and February. ”It seems a lot, but we are relying for this on all the products we will relaunch and on the advertising budget set aside, of 15% of the turnover,” explains Elena Cremenescu.

    Another Romanian player which is expecting growth, but of 10% (to 2.75 million euros), is Gerocossen, whose shareholders however admit that their profit margins now amount to 13%, as opposed to 20-25% last year. The largest Romanian cosmetics producer, Farmec, has a more conservative approach, expecting a 5% turnover rise, from 24.4 million euros last year, in the context of the economic crisis. Mariana Sinitaru, marketing specialist of the company, says the cosmetics industry is less exposed to the effects of the crisis, because consumers are not willing to give up daily care, even though a change in consumer behaviour will be noticeable, in that consumers will migrate to more affordable products.

    According to information provided to BUSINESS Magazin by representatives of the producer, Farmec preserved its growth rate last year, reaching comfortable growth rates: 30.3% for cleansing products, 25.7% for face care products and 9% for body care products.

  • Marketing direct din Franta

    Restul partilor sociale de 40% raman in posesia lui Marian Seitan, cel care a fondat compania de marketing direct in 1997. Presedintele Consiliului de Administratie al Mediapost Hit Mail va fi Nathalie Andrieux, General Manager al Mediapost in Franta, in timp ce Marian Seitan va prelua functia de Managing Director.

    “Prin tranzactie, Mediapost Hit Mail urmareste sa isi consolideze pozitia de lider pe piata locala de servicii de marketing direct si sa isi continue strategia de dezvoltare accelerata in Romania si in regiune”, spun reprezentantii companiei. Mailingul direct (adresat si neadresat) este subdezvoltat in Romania, reprezentand 2-3% din totalul cheltuielilor de marketing si comunicare, in comparatie cu peste 20%, in cazul Frantei.
    “Perspectivele pe care le-am imaginat pentru compania cunoscuta pana in prezent ca Hit Mail se vor materializa acum sub umbrela Mediapost. Expertiza si investitiile aduse de Mediapost ne vor ajuta sa dezvoltam solutii integrate de relationship marketing, atat in marketingul direct offline, cat si in cel online”, a declarat Marian Seitan, Managing Director Mediapost Hit Mail. Firmele de avocatura care au asistat tranzactia au fost Vilau & Mitel pentru Mediapost, respectiv Biroul de Avocatura Irina Anghel, de partea Hit Mail.

    Grupul Mediapost este specializat in marketing direct si mailing neadresat si activeaza in Franta, Spania si Portugalia. Grupul a inregistrat o cifra de afaceri de 440 milioane EUR in 2008. Grupul Hit Mail a avut o cifra de afaceri consolidata de 7,8 mil. EUR in 2008, cu 45% mai mult decat in 2007. Printre zonele de competenta ale Mediapost Hit Mail Group se numara: managementul de baze de date, mailing-ul direct, strategiile si serviciile creative pentru marketing direct, managementul consumatorului si promotiile comerciale. Pe langa Hit Mail Romania, Grupul include companiile Inbox Marketing, Create Direct, Hit Mobile Marketing, Interactions si Hit Mail Bulgaria.
     

  • Online-ul bate hartia

    “De ce sa cheltuiesc 10.000 lei pentru o pagina intr-o revista lunara, cand pot tine un banner pe un site, tot pentru o luna, cu 2.000 lei?”, spune un director de marketing din fashion retail. “Desigur ca sunt argumente si contraargumente de ambele parti, dar online-ul e mult mai masurabil ca eficienta (decat print-ul – n.r.)”. Parerea este sustinuta si de alti specialisti in marketing din Romania, care si-au directionat deja o cota mai mare din bugetele de promovare catre online, in detrimentul mediilor clasice.

    Tendinta este subliniata si de firma de consultanta Deloitte, intr-un raport privind piata de media in 2009: “Publicitatea migreaza treptat de la canalele traditionale precum televiziunea la mediul online, mult mai dinamic si mai putin costisitor.” Alte previziuni enuntate de Deloitte in “Top 10 tendinte in media” includ noi modele de business in segmentul print, cresterea considerabila a publicitatii pe mobil, revenirea televiziunii si amenintari mai mari la adresa securitatii online.

    Cititi aici mai multe despre cum se promoveaza companiile in 2009.
     

  • Renuntam la cate putin din toate

    “Vom renunta la cate putin din toate”, este modul prin care Ioana Stan, director de marketing la Otter Distribution, intelege sa comunice mai eficient in conditiile unor resurse diminuate. Ioana Stan stie sigur ca nivelul investitiilor in noi deschideri de magazine va fi mult mai mic fata de cel de anul trecut, dar nu si cat va mai ramane pentru partea de marketing. In ton cu parerile exprimate de toti specialistii in marketing intervievati de Business Magazin, Stan estimeaza totusi ca in aceste conditii promovarea se va face, dar mai mult prin activitati alternative, decat prin publicitatea traditionala.

    Aflati aici care sunt tacticile alternative de promovare pe care le iau in calcul companiile in 2009.

  • Nou director de marketing la InBev

    Goranov a preluat functia de director de marketing al InBev Romania incepand cu jumatatea lunii februarie, dupa opt luni in care postul fusese lasat vacant odata cu plecarea lui Liviu Irimia, la putin timp dupa demisia lui CEO-ului Mihai Ghyka.

    Principala prioritate a noului director de marketing va fi sustinerea cresterii constante a portofoliului de marci InBev, accentul fiind pus pe consolidarea brandurilor şi crearea sinergiilor intre cele doua tari, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

    “In cei trei ani cat a lucrat in cadrul InBev Bulgaria, Simeon Goranov a contribuit activ la consolidarea pozitiei de lider de piata a marcii Kamenitza si a pus in aplicare mai multe proiecte novatoare, care au avut ca rezultat cresteri in volum si in valoare, precum si cresteri la nivelul cotei de piata”, se precizeaza in comunicatul emis.

    InBev Romania este parte a concernului multinational Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producator de bere la nivel global si una dintre primele 5 companii mondiale care produc bunuri de larg consum. InBev Romania are peste 750 angajati care lucreaza in sediul central din Bucuresti, in cele doua fabrici de bere de la Ploiesti si Blaj si in echipele de vanzari din intreaga tara.

    Prezenta de 15 ani pe piata, InBev Romania produce cu succes marcile Stella Artois, Beck’s, Bergenbier, Lowenbrau si Noroc si importa specialitatile belgiene Leffe si Hoegaarden. Principalii competitori ai InBev pe piata romaneasca sunt Heineken, Ursus Breweries si URBB.
     

  • Nefericitul buget de promovare

     

    In urma cu doua saptamani, Procter & Gamble si Unilever, doua companii cu bugete importante de promovare, anuntau taierea bugetelor de marketing cu 29%, respectiv 21%. Anuntul nu a surprins atat de mult, dat fiind ca cele doua companii demarasera masuri similare pe plan mondial, insa intrebarea care ramane este cum vor reusi companiile sa gaseasca o rezolvare pentru a mentine legatura cu consumatorul cu bani mai putini, dar cu acelasi efect?   
     
    In timp ce multi manageri se intreaba daca mai are sens sa investesti in marketing si publicitate cand puterea de cumparare sau apetitul pentru consum oricum au scazut, altii continua sa o faca pentru a fi acolo, in mintea clientului, cand acesta isi va regasi apetitul. Daniel Micu, Managing Partner la Trout & Partners Consulting Romania, este de parere ca ideea de a ramane in mintea clientului e buna, dar pe termen lung.
     
    Micu, care preda si cursuri de Marketing Strategic si Integrated Marketing Communications ca Profesor Asociat la Bucharest School of Management, Programul MBA Romano-Canadian, este de parere ca strategia corecta nu este de a taia bugetele de marketing si de a le realoca in alte activitati, ci de a eficientiza (din toate punctele de vedere – strategic, comunicare, implementare) programul de marketing. “Echipa de vanzari este importanta, dar nu faci absolut nimic cu ea daca nu-i oferi consumatorului un motiv sa cumpere produsul tau”, spune Micu. Iar apelul la preturi mai mici decat ale competitorilor nu functioneaza, pentru ca se poate trasforma intr-o capcana, mai spune consultantul: “Se va intra intr-un razboi al preturilor si va fi imposibil sa te diferentiezi de competitie numai prin pret”. Sintagma “eficientizare a bugetelor” a devenit standard in discursul tuturor companiilor din ultimele luni, fiecare avand insa propria viziune asupra masurilor de eficientizare.
     
    “Vom renunta la cate putin din toate”, este modul prin care Ioana Stan, director de marketing la Otter Distribution, intelege sa faca marketing mai eficient. Ioana Stan stie sigur ca nivelul investitiilor in noi deschideri de magazine va fi mult mai mic fata de cel de anul trecut, dar nu stie sigur cat va mai ramane pentru partea de marketing. Va mai ramane insa ceva cu siguranta, tine sa sublinieze Stan, deoarece intr-o perioada ca aceasta “ultimul lucru care trebuie sa suporte schimbari majore este bugetul de marketing”. Ioana Stan estimeaza totusi ca probabil vor fi mai intense activitatile promotionale la nivel de magazin, cu branduri noi si oferte tentante, in defavoarea publicitatii traditionale. Alexandra Dumitrescu, directorul de marketing al Rafar, divizia de fashion retail a grupului RTC controlat de omul de afaceri Octavian Radu, este de aceeasi parere: “Nu se pune problema de a taia bugetele de marketing, deoarece Rafar reprezinta in Romania imaginea unor branduri internationale si nu ne permitem sa reducem drastic cheltuielile legate de promovarea lor”.

     
    Egri Istvan, director de marketing al Cordia (divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal), spune ca in cazul lor optimizarea inseamna sa renunte la unele canale de promovare si sa le extinda pe cele mai eficiente din perspectiva costuri versus beneficii: participarea la expozitii si targuri, promovarea pe internet, presa scrisa si outdoor. De asemenea, Istvan spune ca apelul la promotii si discounturi pentru a impulsiona vanzarile va fi o necesitate pe o piata imobiliara aflata in impas inca din ultimul trimestru din 2008. Situatia este similara si pe piata auto, unde campaniile de promovare au devenit mult mai agresive, cateodata chiar disperate. De exemplu, unii dealeri Toyota de peste ocean vand in rate fara dobanda, in timp ce alti dealeri, chiar din Europa, ofera doua masini la pretul uneia (prima trebuie sa fie din clasa premium, de peste 50 de mii de euro, iar a doua din clasa mica). Daniel Micu de la Trout & Partners crede ca ipoteza unor promotii agresive este valabila si in Romania, mai ales pe segmentele de piata mature, saturate, unde sunt stocuri sau sunt necesare cicluri mari de productie. Nina Bratfalean, director de marketing al BMW Group Romania, spune ca strategia lor nu este de a se axa pe reduceri drastice de pret, ci mai degraba pe oferirea de conditii avantajoase de finantare si pachete de echipamente atractive.
     
    Nici Dacia nu are in plan reduceri de pret, spune Ion Liviu, directorul executiv de comunicare al companiei. Producatorul auto roman isi propune sa isi pastreze anul acesta cota de piata la nivelul din 2008, motiv pentru care si bugetul de promovare se va apropia de nivelul celui de anul trecut, fiind orientat in continuare catre publicul larg prin investitii in TV, presa scrisa, radio si outdoor. Ion Liviu are insa in plan sa acorde o importanta crescuta internetului. O importanta mai mare va acorda segmentului online si Evelina Necula, director de marketing la DTZ Echinox, care incearca astfel sa se incadreze in bugete mai mici. Evelina Necula spune ca recomandarea pe care au facut-o clientilor aflati in situatia de a revizui unele planuri de marketing a fost sa parieze pe direct marketing, pe tactici BTL (evenimente, activari la showroom, participari la targuri nationale si internationale, alte sponsorizari), pe promovarea online si pe printul de specialitate: “Este un mix oarecum dezechilibrat care nu beneficiaza de impactul suporturilor ATL de mare audienta, dar se concentreaza pe categoriile cele mai reprezentative de public si permite transmiterea unor mesaje cu un nivel mai mare de personalizare”.
     
    Pe de alta parte, investitorii turci de la Opus Land Development, care dezvolta proiectul Cosmopolis de langa Bucuresti, spun ca si-au recalculat bugetul de marketing pe campanii tintite de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive. Prin urmare, mixul de marketing va include o componenta mai mare de PR, BTL si activitati de direct marketing. “Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008. BTL-ul (marketing neconventional) va depasi ATL-ul, deci nu vom avea la fel de multe campanii outdoor pe parcursul anului ca pana acum, cand obiectivul nostru principal a fost sa construim si sa consolidam imaginea proiectului”, spun oficialii Cosmopolis.

    De ce apeleaza specialistii in marketing la eficientizarea cheltuielilor.

     

  • Trout & Partners: Intr-o perioada de „liniste”, e mai usor sa-ti transmiti mesajul

    „Strategia corecta nu este de a taia bugetele de marketing si de a le realoca (partial) in alte activitati, ci de a eficientiza din toate punctele de vedere – strategic, comunicare, implementare, s.a. programul de marketing.” El spune ca cei care vor continua sa investeasca in marketing acum, cand cele mai multe dintre companii decid sa taie din bugetul de promovare, vor avea cateva avantaje importante: „Intr-o perioada de „liniste”, cand numai vocea ta se aude, este mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator.

    Este si mult mai ieftin, deoarece costurile de media vor scadea, dar si pentru ca nu mai ai nevoie de atata „frequency”, datorita linistii de care vorbeam.” Micu recunoaste ca iti trebuie mult curaj pentru a investi in marketing cand toata lumea taie bugete si reduce cheltuieli, dar crede ca e mult mai periculos sa se intre intr-un razboi al preturilor din care comaniile au numai de pierdut.

    Cititi aici un ghid complet al strategiilor de supravietuire adoptate de manageri pe timpul crizei economice.
     

  • Ghid anticriza: Atentie la marketing

     

    In timp ce directorii de IT vad internetul ca un element de cost, a carui utilizare trebuie restrictionata prin aplicatii precum cele mentionate, agentiile de publicitate nu vad cum acest mediu de comunicare poate lipsi din mixul de marketing al unei companii, mai ales in timp de criza.
     
    Daniel Micu, managing partner la Trout & Partners Consulting Romania, considera ca unul dintre paradoxurile marketingului de criza este ca aceia care continua sa investeasca in marketing in aceasta perioada devin mai puternici.
    “Intr-o perioada de liniste, cand numai vocea ta se aude, e mult mai usor sa-ti transmiti mesajul catre cumparator. Este mult mai ieftin – si din cauza costurilor de media care vor scadea, si din cauza faptului ca nu mai ai nevoie de asa de multa frecventa, pentru ca e liniste pe categoria ta. Chiar si in perioade de criza trebuie sa-i dai consumatorului un motiv sa te aleaga pe tine in defavoarea competitiei. Acest lucru se face prin marketing”, explica Micu.
     
    El face referire la o afirmatie a lui Peter Drucker, parintele managementului modern, potrivit caruia companiile au numai doua functii de baza: marketingul si inovatia, singurele care genereaza venituri, in timp ce restul genereaza doar costuri.
     
    Numai ca majoritatea companiilor par sa fi ales deja calea mai simpla, de a taia costurile de marketing. “Companiile din domeniul constructiilor sau auto vor fi nevoite, mai mult decat in orice alt domeniu, sa reduca bugetele de marketing. La auto, pentru ca le-au scazut foarte mult vanzarile si nu isi mai permit sa bage bani in comunicare, iar la constructii pentru ca nu mai au ce sa comunice, in conditiile in care atatea proiecte au fost anulate”, considera Carmen Lixandru, director general al Mediacom.
     
    Iar managerii unora dintre principalii comercianti de masini confirma aceasta ipoteza, chiar daca exista si exceptii. Nina Bratfalean, director de marketing la BMW Romania, spune ca bugetul pe 2009 nu a fost redus, ci eficientizat – expresia pe care toti directorii de marketing o folosesc.
     
    Pentru Dacia, spre exemplu, eficienta inseamna, potrivit directorului de comunicare Liviu Ion, folosirea ca principal canal de comunicare a televiziunii. “Desigur, vom folosi si presa scrisa, radioul sau panotajul si vom acorda o atentie marita internetului, dar noi suntem un brand care se adreseaza tuturor categoriilor de oameni si atunci TV-ul ramane cel mai potrivit”, spune Ion.
     
    Numai ca oricat de eficiente ar fi campaniile producatorilor si ale importatorilor de masini in acest an, trebuie sa revina si apetitul pentru consum. In prima luna a acestui an, vanzarile de masini noi s-au prabusit la mai putin de jumatate fata de anul precedent, iar presedintele APIA, Ernest Virgil Popovici, apreciaza ca nu a fost inca atins “fundul sacului”. Popovici crede ca momentul actual al pietei auto ar putea deveni periculos daca masurile pe care le va lua Guvernul in privinta taxei auto vor face ca importurile de masini second-hand sa revina la nivelurile foarte ridicate din a doua parte a anului trecut.
     
    Dar nu doar industria auto este in fata celui mai delicat episod din ultimii ani. Piata imobiliara, unul dintre performerii economiei in ultimii ani, s-a blocat pe masura ce efectele crizei financiare internationale au determinat o ingreunare a accesului la finantari, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru fondurile de investitii sau cumparatorii de apartamente.
     
    “Studiile arata ca sistarea cheltuielilor de marketing intr-o perioada de criza are efecte negative pe termen lung, recuperarea fiind dificila si necesitand sume importante. Ce le recomandam clientilor nostri este mentinerea activitatii de comunicare daca nu la nivelul anterior crizei, cel putin la un nivel suficient pentru a profita de celor mai multi dintre competitori”, sustin reprezentantii companiei Colliers International. Dupa opinia lor, o prezenta regulata pe piata atunci cand majoritatea concurentilor comunica mai putin nu poate fi decat benefica, ajutand compania sa capete o notorietate care va da roade ulterior, cand piata isi va reveni.
     
    Evelina Necula, sefa departamentului de marketing de la DTZ Echinox, anticipeaza campanii noi pe piata imobiliara in urmatoarele luni, unele dintre ele chiar de mare amploare. “Ma refer la campanii tactice de promovare a unor produse deja finalizate si in curs de finalizare, dar si campanii de imagine pentru proiecte mari, derulate pe cativa ani”, crede Necula.
     
    Pentru Cordia, divizia de investitii rezidentiale a grupului maghiar Futureal, cu activitati in domeniul imobiliar (mall-ul Gold Plaza din Baia Mare) si al administrarii fondurilor, cel mai bun moment pentru lansarea unei campanii de marketing pare sfarsitul lunii martie. “In cazul nostru, aceasta campanie se traduce in principal in expozitii si targuri, internet, presa scrisa si outdoor”, declara Egri Istvan, marketing manager in cadrul companiei.
     
    Despre campanii vorbesc si oficialii Cosmopolis, un proiect rezidential de mari dimensiuni ce urmeaza a fi dezvoltat in Stefanesti, in apropierea Capitalei. “Planul este sa ne concentram pe campanii targetate de vanzari si mai putin pe campanii de media intinse si agresive, de aceea bugetul de publicitate a fost recalculat in consecinta. Acesta va fi directionat catre un mix de marketing diferit, ce va include o componenta mai mare de PR, BTL (below the line – publicitate neconventionala) si activitati de marketing direct. Vom pastra campaniile de media, insa la un nivel mai jos decat in anul 2008.”
     
    Nu va fi de mirare astfel ca finalul acestui an sa aduca, asa cum estimeaza Carmen Lixandru de la Mediacom, o crestere a pietei de publicitate cu 10-15%, de doua-trei ori mai redusa decat in anii precedenti.

    Cititi aici mai multe despre solutiile de reducere a costurilor.

     

  • ING taie Formula 1 de pe lista

    Programul de sponsorizare este coordonat la nivel global de Isabelle Conner, sefa marketingului ING Group, si a fost adoptat datorita vizibilitatii mari a competitiei de Formula 1.

     

    Decizia de a nu prelungi contractul incheiat pe trei ani (2007-2009) cu Renault a venit in urma planului de reducere a costurilor in valoare de un miliard de euro anuntat recent de ING.

     

    Pentru 2009 (ultimul an de contract cu Renault), grupul financiar si-a redus cu 40% investitia in Formula 1, dupa ce, la 26 ianuarie, anuntase ca va elimina si 7.000 de locuri de munca in lume.

     

    Cititi mai multe despre planul ING de reducere a costurilor pe Mediafax.