Tag: locuri de munca

  • Franţa: la un moment dat o să fie bine

    Ministrul de finanţe Michel Sapin a precizat însă că guvernul nu are intenţia să reducă impozitul de 75% pe venit aplicat contribuabililor cu cele mai mari venituri pentru porţiunea de venit care depăşeşte 1 mil. euro.

    Între altele, guvernul intenţionează ca pe termen mediu să reducă impozitul pe profitul companiilor, fixat la 33,33% din 1993 (la care se adaugă contribuţia socială de 3,3% pentru companiile cu afaceri de 7,6 mil. euro anual) până la 28% în 2020, deşi prima reducere preconizată va avea loc abia în 2016.

    Neîncrederea afişată de o serie de analişti financiari la adresa noului guvern, format după înfrângerea socialiştilor în alegerile municipale, se leagă de voinţa politică a miniştrilor de a continua politicile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care deja criza şi austeritatea au dus numărul şomerilor la recordul de peste 3 milioane.

    Noul cabinet francez condus de fostul ministru de interne Manuel Valls are în componenţă două nume – Michel Sapin ca ministru al finanţelor şi Segolene Royal ca ministru al mediului – care au deţinut aceleaşi funcţii în timpul precedentei preşedinţii socialiste a lui Francois Mitterrand, în urmă cu 20 de ani. În plus, portofoliul ministrului industriei, Arnaud Montebourg, un susţinător al creşterii rolului statului în economie, a fost extins în aşa fel încât acum cuprinde şi politicile economice.

  • Schema prin care statul acoperă salarii la firme care creează 20 locuri de muncă, aprobată de Guvern

    “Noua schemă de ajutor de stat are în vedere finanţarea sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, a costurilor salariale, la nivelul maxim al salariului mediu brut, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de minimum 20 de locuri de muncă determinate de realizarea unei investiţii iniţiale. Se pot emite acorduri pentru finanţarea în baza schemei până la data de 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2015-2025, în limita bugetului anual alocat schemei. Ajutorul de stat se acordă dacă are un efect stimulativ şi contribuie la dezvoltarea regională”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii aprilie, că firmele care vor ca statul să le acopere o parte din cheltuielile salariale pentru minimum 20 locuri de muncă nou-create vor fi obligate să respecte anumite condiţii legate de rentabilitate sau capitalul social şi să păstreze fiecare loc de muncă nou-creat cel puţin cinci ani.

    Conform documentului prezentat atunci, firma va fi obligată să menţină în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată tot pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Vor fi considerate cheltuieli eligibile acele costuri salariale, în limita salariului mediu brut comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi valabil pentru anul depunerii cererii, înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, ca urmare a creării de locuri de muncă.

    Ajutorul de stat aferent cheltuielilor eligibile va fi acordat doar dacă locurile de muncă sunt create direct de un proiect de investiţii şi după data primirii acordului pentru finanţare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data finalizării investiţiei.

    Vor fi luate în considerare locurile de muncă nou-create în cazul în care între angajaţi şi angajator sau acţionarii acestuia nu există raporturi de muncă în ultimele 12 luni dinaintea angajării.

    Conform regulilor care urmează să fie impuse de Guvern, vor putea beneficia de acest ajutor de stat doar acele firme care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, o serie de criterii de eligibilitate, şi anume sunt înregistrate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, intenţionează să realizeze o investiţie iniţială în România, în orice sector, cu anumite excepţii, nu înregistrează debite restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat, nu intră în categoria întreprinderilor în dificultate, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura activelor corporale şi necorporale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în cei doi ani care au precedat depunerea cererii de ajutor şi, la momentul depunerii cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale, în regiunea în cauză, nu angajează salariaţi disponibilizaţi de o întreprindere asociatǎ.

    Suplimentar, vor trebui respectate şi alte criterii de eligibilitate, respectiv rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat, iar firmele să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Firmele nou-înfiinţate pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei dacă la rândul lor îndeplinesc suplimentar mai multe condiţii, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, şi anume au capital social subscris vărsat în valoare de minimum 20.000 lei, pe care îl menţin până la sfârşitul perioadei de monitorizare, şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior depunerii cererii o altă întreprindere înregistrată conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

    Investiţiile realizate trebuie să fie considerate investiţii iniţiale, respectiv investiţii iniţiale în favoarea unei activităţi economice noi, în cazul întreprinderilor mari din regiunea Bucureşti, să conducă la crearea, pentru fiecare locaţie a realizării investiţiei, a cel puţin 20 de locuri de muncă, dintre care minimum 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi, să fie viabile şi să determine eficienţa economică a întreprinderii.

    Prima plată a ajutorului de stat este condiţionată de crearea a minimum 20 de noi locuri de muncă pentru aceeaşi locaţie a realizării investiţiei, dintre acestea minimum 3 pentru lucrători defavorizaţi.

    Întreprinderea trebuie să păstreze timp de 10 ani de la data primirii acordului pentru finanţare toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit în cadrul schemei şi are obligaţia de a menţine fiecare loc de muncă nou-creat pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data la care acesta a fost ocupat prima dată.

    De asemenea, firma are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

    Pe lista sectoarelor de activitate pentru care nu sunt acordate ajutoare de stat se află, ca domenii, agricultura, silvicultura şi pescuitul, industria extractivă, industria prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, transporturi, inclusiv prin conducte, hoteluri şi restaurante, telecomunicaţii, trancazţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri.

    Perioada de valabilitate a schemei în care pot fi emise acorduri pentru finanţare va fi de 7 ani, între 1 iulie 2014-31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de stat va fi efectuată în perioada 2015-2025, în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, iar Guvernul estimează că numărul total al societăţilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500 firme.

    “Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 1.500”, se arată în document.

    La Registrul Comerţului sunt înregistrate aproximativ un milion de firme, dintre care doar jumătate sunt active.

  • Topul celor mai căutate joburi în SUA în 2014. Prima poziţie în clasament, remunerată cu 8.500 de dolari pe lună

    CareerCast a evaluat nivelul veniturilor, perspectivele de viitor, factorii înconjurători, gradul de stres şi cererea pentru 200 de profesii din diverse industrii, cu scopul de a clasifica cele mai dorite şi cele mai nesatisfăcătoare locuri de muncă din SUA în 2014. Informaţiile au fost preluate de la Biroul de statistică a muncii, Biroul de recensământ, asociaţii profesionale, dar şi din alte surse.

    Postul de matematician a câştigat titlul de cea mai bună profesie în 2014, în principal datorită cererii, în rândul unui număr ridicat de angajatori. Companiile publice şi private, agenţiile guvernamentale, instituţiile de învăţământ şi firmele care activează în sectorul nonprofit sunt în căutare de matematicieni. Succesul acestei profesii se datorează principiilor matematice utilizate în aproape toate domeniile de activitate, în special pentru analizele statistice.

    “Matematicienii lucrează în majoritatea sectoarelor din economie, competenţele lor stând la baza succesului oricărei activităţi comerciale, indiferent că este vorba despre firme de brokeraj de pe Wall Street sau despre firme de exploatare a energie”, a declarat Tony Lee, editor pentru CareerCast. Lee a mai spus că cererea dar şi nivelul salariilor au crescut, motiv pentru profesia de matematician a urcat pe prima poziţie în top.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa muncii nu reuşeşte să-şi revină: Doar 50.000 de locuri de muncă noi au fost create în ultimul an

     Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Totuşi, economia mai are de recuperat peste 400.000 de locuri de muncă „pierdute“ în anii de criză, însă firmele au fost prudente în materie de noi angajări şi au preferat să rămână pe o structură de personal „subţiată“.

    Tendinţa de creştere a  efectivelor de personal nu va dura pe tot parcursul anului decât în anumite sectoare eco­nomice, spun specialiştii în recrutare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari bănci din Europa au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi

     Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

    Firmele de recrutare avertizează că speranţele pentru o schimbare a situaţiei în sectorul bancar ar putea fi nejustificate.

    Numărul de posturi din sectorul bancar nu va mai reveni la nivelul înregistrat în 2008, când cele mai mari 25 de bănci aveau peste 1,95 milioane de angajaţi, faţă de 1,7 milioane în prezent, a declarat Antoine Morgaut, directorul pentru Europa şi America de Sud la firma de recrutare Robert Walters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş: În UE există 2 milioane de locuri de muncă vacante. Migraţia românilor aduce bunăstare

     “Migraţia forţei de muncă şi dreptul de a lucra în alt stat membru este un drept, nu este o favoare făcută României, Bulgariei sau oricărui alt stat membru. E un drept prevăzut de Tratat (…) Să nu mai alimentăm scuze că românii se duc să muncească în Italia, Spania, Marea Britanie. În UE există, în momentul de faţă, din datele pe care mi le-au dat colegii de la Comisie circa 2 milioane de locuri de muncă vacante care justifică inclusiv migraţia, pentru că de-asta avem piaţă comună şi o liberă circulaţie, pentru ca forţa de muncă să poată să circule şi să se adapteze la nevoile locale”, a precizat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la dezbaterea “Cum facem din integrarea europeană un succes”, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

    Oficialul de la Bruxelles a reamintit, în acest context, că ultimul sondaj arată că 56% dintre europeni consideră că libera circulaţie reprezintă cea mai mare realizare a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford desfiinţează 950 de locuri de muncă în Rusia, în urma declinului cererii şi deprecierii rublei

     Astfel fabrica de lângă Sankt Petersburg va renunţa la circa 700 de posturi, din cauza trecerii la producţia cu un singur schimb în iunie, a declarat John Gardiner, purtător de cuvânt al Ford. Alte 250 de posturi temporare vor fi desfinţate la o fabrică din regiunea Tatarstan, transmite Bloomberg.

    Fabricile sunt deţinute de Ford Sollers, companie mixtă a Ford şi Sollers.

    Piaţa auto din Rusia se afla în declin încă dinainte ca anexarea regiunii Crimeea şi masarea de trupe la graniţa estică a Ucrainei să atragă sancţiuni asupra Rusiei, în cea mai gravă criză a relaţiilor cu Occidentul de la încheierea Războiului Rece.

    Vânzările de autovehicule au scăzut cu 4% în primele două luni ale anului, după un declin de 5,5% anul trecut, la 2,78 milioane de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum este mai important să fii, ca să ai succes în afaceri: bun antreprenor, bun lider sau bun manager?

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)


    ANTREPRENORIATUL, LEADERSHIPUL ŞI MANAGEMENTUL NU AR TREBUI PUSE ÎN SERTARE SEPARATE. Este adevărat că au unele valenţe diferite: antreprenorul observă oportunităţile şi lansează companii sau activităţi noi, fără a avea toate resursele necesare; liderul are gândirea strategică şi puterea de a-i convinge pe ceilalţi să urmeze calea dorită; talentul managerial este necesar pentru a rezolva problemele curente ale companiilor.

    La ora actuală, mediul de afaceri este volatil, este nevoie de inovare pentru a lua decizii complexe, iar angajaţii, cu aşteptări tot mai înalte, vor să fie inspiraţi şi atraşi spre o cauză, nu obligaţi să o urmeze, de aceea succesul în afaceri cere să ai abilităţi de antreprenor, lider şi manager. Mai mult, succesul cere să lucrezi într-un domeniu care te pasionează, în care eşti sau poţi deveni rapid cunoscut, credibil şi respectat.

    Spiritul antreprenorial este important pentru mediul de afaceri, nu numai în sectorul IMM, ci şi în corporaţii şi în sectorul nonprofit. Pe lângă contribuţia esenţială în crearea de locuri de muncă, antreprenoriatul aduce acea capacitate de inovare absolut necesară în toate tipurile de companii. Prin urmare, are un impact incontestabil asupra stabilităţii şi puterii economice.

    În România, conform Raportului din 2013 al Fundaţiei Post-Privatizare, IMM-urile asigură 65,7% dintre locurile de muncă. Atunci, de ce nu se dezvoltă antreprenoriatul mai mult şi mai repede, dacă este atât de important? De ce nu apar mai multe întreprinderi mici, care să se dezvolte? Aş sintetiza motivele dezvoltării nesatisfăcătoare a antreprenoriatului în trei categorii.

    ÎN PRIMUL RÂND, m-aş opri la ideile care de foarte multe ori nu se materializează. Mulţi visează ani de zile la afacerea vieţii lor, dar nu au curajul să îşi pună visele în practică, deşi în mintea lor şi-au cristalizat foarte bine modelul de business. Fie că nu vor să-şi rişte banii sau postul bun, fie că le e teamă să nu se facă de râs dacă nu reuşesc, fie că-i descurajează cei apropiaţi.

    În al doilea rând, este vorba despre eşecul rapid al celor care se grăbesc atât de tare să îşi înfiinţeze propria companie, încât nu se gândesc bine la ceea ce au de făcut după aceea.

    Ultimul şi cel mai trist motiv este, după părerea mea, marginalitatea. De foarte multe ori, afaceri pornite cu succes nu ating dimensiunile şi reputaţia pe care şi le-au dorit fondatorii, deşi supravieţuiesc peste generaţii. Nu mă refer la întreprinderile care au notorietate şi impact economic important, în ciuda dimensiunii reduse; nici la cele pe care proprietarii le-au înfiinţat doar ca să-şi asigure un trai fără şefi şi fără griji materiale.Mă refer la companiile în care fondatorii şi-au pus mari speranţe de dezvoltare, dar care supravieţuiesc cu greu. În timp ce afacerile acestora se zbat în marginalitate, firme similare, înfiinţate în acelaşi timp, se dezvoltă, depăşind graniţele ţării sau ale ramurii.

  • Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 30.600 anul trecut, în creştere faţă de 2012. În ce domenii au fost cele mai multe posturi

     Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,21%), respectiv în administraţia publică (1,98%). La polul opus, s-au situat activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,13%) şi cele din industria extractivă (0,14%).

    Ca şi în anul precedent, puţin peste 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (9.600 de locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,93%. Sectorul bugetar a însumat 32% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (4.800 locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (3.500 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.500 locuri vacante).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro