Tag: locuinte

  • Cererea pentru locuinţe noi a crescut în ultimele şase luni

    “În ultimele şase luni am observat o creştere a cererii de locuinţe noi. Proiectul (Rose Garden, n.r.) este finalizat, există o comunitate numeroasă, iar ofertele sunt atractive. Astfel, ritmul actual de vânzări în Rose Garden este de aproximativ 10 locuinţe pe lună şi estimăm că acesta va creşte la 15 locuinţe vândute lunar”, a declarat Galon, într-un comunicat al Coldwell Banker Affiliates of România, agentul de vânzare al complexului. Coldwell a intermediat, în ultimele cinci luni, vânzarea a 50 de locuinţe în cadrul Rose Garden, proiect devoltat de către GTC în parteneriat cu Deutsche Bank.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • 200 de locuinţe cu risc din 16 comunităţi au fost evaluate

    In perioada septembrie – octombrie 2012, echipa Departamentului Răspuns la Dezastre a Habitat for Humanity România a derulat un program de evaluare a riscurilor la dezastre la care sunt expuse unele dintre cele mai vulnerabile comunitati din Romania. Aceste vizite au presupus discuţii cu primarii localităţilor, precum şi interacţiuni cu familiile pentru evaluarea pagubelor asupra locuinţelor afectate de dezastre.

    Localităţile care fac parte din program sunt în judeţele: Argeş (Poiana Lacului), Bacău (Asău, Comăneşti, Doftana, Zemeş), Buzău (Beceni, Berca, Glodeanu-Siliştea, Scutelnici), Dolj (Predeşti), Gorj (Bustuchin), Prahova (Baraitaru, Boldeşti, Poiana Câmpina, Predeal-Sărari) şi Vrancea (Homocea). Pe baza acestor evaluări vor fi realizate hărţile detaliate de risc la dezastre pentru fiecare comunitate şi se va desfăşura o campanie de informare şi educare a populaţiei cu privire la măsurile recomandate a fi întreprinse pentru reducerea efectelor unor potenţiale calamităţi. De asemenea, în funcţie de resursele disponibile, se vor implementa măsuri de reducerea a riscurilor la dezastre (decolmatare, confecţionare gabioane, consolidări locuinţe, plantări perdele verzi etc) în cele mai vulnerabile comunităţi.

    “Colegii noştri de la Departamentul Răspuns la Dezastre au evaluat peste 200 de gospodării din cele 16 comunităţi pilot care au fost afectate de alunecări de teren, inundaţii, accidente tehnologice şi cutremure. Prin acest program, Habitat for Humanity România îşi propune să facă un prim pas spre dezvoltarea unei culturi a riscului în România. Ne dorim să informăm şi să educăm populaţia din zonele de risc cu privire la măsurile pe care fiecare persoană le poate lua pentru pregătirea propriei locuinţe pentru a face faţă unor posibile dezastre naturale. Facem un apel către toate instituţiile şi autorităţile care pot elibera autorizaţie de construcţie să ni se alăture în acest program şi să nu mai aprobe construirea de locuinţe în zonele cu risc de inundaţii sau alunecări de teren”, spune Gabriela Grigori, director dezvoltare resurse şi comunicare, Habitat for Humanity România.

    Tot parte din program, în septembrie, Habitat for Humanity România a selectat 11 familii din Zemeş, judeţul Bacău, în nevoie urgentă de ajutor pentru consolidarea caselor, şi le-a oferit sprijin constand în materiale de construcţie: saci de ciment, tablă pentru acoperiş, plăci de gips carton, polistiren şi parchet, pentru a-şi putea repara locuinţele afectate grav de alunecări de teren şi inundaţii. Programul “Protejează-ţi căminul, pregăteşte-ţi comunitatea!” se va finaliza anul acesta cu publicarea unui raport detaliat de evaluare a riscurilor la dezastre din ţara noastră, cu impact asupra locuirii.

    Habitat for Humanity este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 500.000 de locuinţe pentru 2.5 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg Globul. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 3.300 de familii, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.

  • Scenariul APOCALIPSA – în cât timp se termină mâncarea, combustibilul şi muniţia?

    După catastrofă care s-ar putea întâmpla la sfârşitul lui 2012, există o probabilitate foarte mare ca petrolul să nu mai fie livrat la staţiile de benzină. Cât vor ţine rezervele din staţii după ce livrarea va fi oprită?

    Putem să ne facem o idee uitându-ne la situaţia cu care s-a confruntat Anglia în luna martie a acestui an, când după o grevă a şoferilor care livrează petrol, consumatorii au intrat în panică şi au cumpărat atât de mult combustibil încât rezervele s-au terminat în doar două zile. În condiţii normale, acestea ar fi durat de două ori mai mult.

    Statisticile sunt valabile dacă nu luăm în considerare scăderea cererii pe care o situaţie apocaliptică ar genera-o: cu cât supravieţuiesc mai puţini oameni, cu atât va creşte rezerva de combustibil pentru o persoană. Dacă doar 10% din populaţia globului supravieţuieşte, combustibilul va fi suficient pentru 40 de zile de uz normal.

    Dacă rata de supravieţuire este de 1%, combustibilul va ajunge chiar 400 de zile şi aşa mai departe. Dacă credeţi că o rată de supravieţuire de 1% este mică, gândiţi-vă că acest procent exprimă 70 de milioane de oameni, un număr mult mai mare decât cel al populaţiei din Imperiul Roman. Iar când folosim termenul “Apocalipsă”, majoritatea dintre noi are în minte mult mai puţin supravieţuitori.

    Toate aceste ipoteze se aplică în cazul în care presupunem că oamenii folosesc maşinile cam în acelaşi mod în care au facut-o înaintea dezastrului. Dar oamenii ar putea folosi vehiculele mai puţin şi ar putea să se orienteze spre generatoare, prin urmare rata de consum ar rămâne constantă.

    Întrebarea următoare este dacă mâncarea nu se va termina înaintea rezervelor de combustibil? Aceeaşi publicaţie a ajuns la concluzia că alimentele ne-ar ajunge pentru o perioadă de timp chiar mai mare decât combustibilul. În depozitele din lume există alimente neperisabile care ar ajunge timp de 8, 25 zile la populaţia actuală a lumii, iar cu o rată de supravieţuire de 1% , asta se traduce în 825 de zile sau puţin peste doi ani de mâncare valabilă.

    Aproximativ două treimi din alimentele din depozite sun neperisabile. Iar asta duce la o perioadă mult mai mare de rezistenţă faţă de durata de viaţă a combustibilului
    Prin urmare, dacă s-ar ajunge la explorarea mijloacelor alternative de explorare, rasa umană ar avea şanse de supravieţuire cel puţin doi ani.

    Trebuie să luăm în considerare şi faptul că accesul la arme se va schimba în mod semnificativ. Banca Mondială spune că în prezent în lume există 500 de milioane de arme mici. Dacă ne gândim la cei şapte miliarde de locuitori ai planetei, probabilitatea de avea o armă este de 1 la 14, rată care creşte considerabil la o rată de supravieţuire de 1%, când am putea ajunge la o rată de şapte arme pe supravieţuitor.

    Spre deosebire de mâncare şi combustibil, nivelurile muniţiei nu se îmbunătăţesc invers proporţional cu rata de supravieţuire. Astfel, la o rată de supravieţuire de 0, 1 procente, s-ar putea ajunge la 3.410 gloanţe pentru supravieţuitor. Dar rămân tot 3, 41 de gloanţe/duşman. Iar acest lucru înseamnă că supravieţuitorii ar trebui să nimerească răufăcătorii în 29, 3% din cazuri.

    Prin urmare, la nivelurile de consum actuale, într-o situaţie extremă, combustibilul se va termina de două ori mai repede decât mâncarea şi chiar dacă armele vor exista la un nivel rezonabil, acesta variază în funcţie de locaţie. Cea mai mare problemă a unui supravieţuitor este, în cazul în care nu este trăgător excelent, muniţia.

  • Ia mai lăsaţi betoanele!

    Evoluţia ştiinţei a dus la descoperirea şi utilizarea unor materiale tot mai bune în domeniul construcţiilor, permiţând oamenilor să-şi creeze locuinţe fanteziste sau să ridice zgârie-nori, cu preţul renunţării la materiale tradiţionale ca lutul, considerat într-o oarecare măsură şi materialul de construcţie al săracului. Cum însă multe din construcţiile renumite din vechime erau construite din pământ bătătorit, iar o mare parte din populaţia globului încă mai trăieşte în case de lut, specialiştii moderni îşi îndreaptă din nou atenţia asupra lui.

    Un motiv foarte important al acestei schimbări de mentalitate îl reprezintă dorinţa de a reduce nivelul de poluare, lutul fiind un material ecologic, ajuns chiar obiect de studiu la unele facultăţi care pregătesc arhitecţi şi ingineri. Ca atare, în ultimii ani au început să apară tot felul de construcţii din pământ bătătorit, de la locuinţe la biserici sau cinematografe, chiar şi în zone care nu permit excavarea pământului şi bătucirea lui pe loc, astfel încât necesită realizarea unui zid lung de lut, care apoi este tăiat în bucăţi şi asamblat pe şantier.

    În unele ţări, cum ar fi Marea Britanie, se pot obţine deja mai uşor autorizaţiile necesare construirii dacă se utilizează pământ bătătorit la ridicarea clădirii, pentru că astfel pământul excavat nu este scos din şantier, iar în altele, cum ar fi Italia, nu se permite folosirea acestuia la elemente structurale. La nivel mondial se încearcă chiar stabilirea unor standarde pentru utilizarea lutului ca material de construcţie, acolo unde este posibil, dată fiind nevoia de locuinţe pentru o populaţie în creştere.

  • Prispa, nivelul următor: industrializarea casei soarelui

    Rezultatul de la Madrid trebuie apreciat în contextul competiţiei şi al strategiei proiectului nostru. Cu un buget de câteva sute de mii de euro, am concurat cu echipe care au avut la dispoziţie milioane. În plus, casa noastră a fost gândită pentru România, nu doar pentru concurs. Asta se traduce în preţ redus şi nivel tehnologic de bază, dar astfel încât să se asigure parametri comparabili cu celelalte proiecte”, explică Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul echipei Prispa.

    Decatlonul Solar, competiţia la care cei 45 de studenţi români ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universităţii Politehnică Bucureşti şi Universităţii Naţionale de Arte au participat, s-a ţinut anul acesta la Madrid în perioada 14-30 septembrie, rezultatele finale fiind anunţate pe 29 septembrie. Competiţia cuprinde zece probe în care sunt analizate performanţele caselor alimentate în mare parte cu energie solară. Printre ele se numără arhitectura, ingineria şi construcţia, eficienţa energetică, confortul, funcţionalitatea, comunicarea pe proiect, inovaţia sau posibilitatea de industrializare. În total au fost expuse la Madrid 18 case solare care au fost amplasate în ceea ce s-a numit timp de două săptămâni Satul Solar.

    Proiectul României s-a bazat pe aceeaşi logică ce a dat până acum modele de succes pe plan local, puţine ce-i drept, dar puternice şi în pieţele internaţionale. Cei 45 de studenţi au vrut o casă simplă, ieftină, funcţională. Nici bugetul nu le permitea să viseze mai sus. Practic, după cum spun chiar ei, au venit cu o Dacie, nu cu un monopost de Formula 1. Publicul a fost de partea lor, dar juriul a avut alte păreri, aşa că premiul cel mare s-a dus spre proiectul realizat de studenţii din Franţa, Canopea, ale cărui costuri de dezvoltare s-au ridicat la 700.000 de euro, în varianta industrializată casa urmând să coste 140.000 de euro. Bugetul României a fost de 250.000 de euro, iar preţul casei în varianta industrializată este de 70.000 de euro.

    “Mi se pare excepţional că am ajuns acolo, la câte probleme am avut (studenţii au făcut rost de bani să ajungă la Madrid în ultimul moment, când o familie din Bacău s-a decis să cumpere casa Prispa – n. red.). Poate nu am ştiut noi să-l promovăm aşa cum trebuie, dar decizia juriului trebuie respectată”, spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.

    Mihai admite că cel mai slab punctaj l-au obţinut la inovaţie, pentru că este destul de greu să inovezi cu lucruri ieftine, dar când a venit vorba de eficienţă energetică, echipa a ieşit pe locul doi. “Asta demonstrează că propunerea noastră este viabilă.”

    Dar nu numai părerea juriului arată că proiectul Prispa, casa care poate produce mai multă energie decât consumă, este viabil. Cel mai important indiciu este că această casă va fi în curând locuită de o familie din Bacău, urmând să fie montată în Moineşti. Iar pe lângă această familie, din Madrid studenţii români au plecat cu zeci de solictări, dar şi cu parteneriate, aşa că acum gândul le este la industrializare.

    “Casa este acum în drum spre beneficiar, iar tirurile ar trebui să ajungă spre sfârşitul acestei săptămâni (săptămâna trecută – n. red.). O parte din echipa care va monta casa este de la noi, o parte sunt persoane angajate special pentru această etapă. Casa va produce vara o cantitate dublă de energie faţă de necesarul de consum. Demersurile pentru a putea livra în reţea surplusul au început, dar va ma dura ceva până se va realiza cadrul necesar: suportul tehnic şi juridic. Acum însă putem forţa puţin lucrurile datorită vizibilităţii acestui proiect la nivel internaţional şi nu numai”, explică Mihai.

    De la Madrid Pierre spune că Prispa a plecat cu 20 de cereri de vânzare. “Bine, sunt intenţii exprimate, nu contracte ferme, dar este interesant. Şi în România oamenii sunt interesaţi. Ar fi fantastic să meargă mai departe aventura cu un partener alături de care să industrializăm casa Prispa”, spune Pierre. Mihai precizează că din România au venit trei intenţii de cumpărare, că există scrisori de intenţie pentru o colaborare cu ANL şi chiar două parteneriate, unul pentru structura casei cu o firmă şi al doilea cu o altă companie pentru finisaje şi instalaţii.

  • Modificări la sistemul de asigurări de locuinţe: Nu va mai fi nevoie de două poliţe, obligatorie şi facultativă

    “PAID va implementa, în perioada următoare, un sistem care va simplifica procedura pentru proprietarii care doresc să îşi asigure locuinţele peste sumele minime prevăzute în legislaţia în vigoare. Sperăm ca în cel mai scurt timp să nu mai fie nevoie de încheierea a două poliţe – obligatorie şi facultativă -, şi să implementăm un sistem care să permită acoperirea riscurilor obligatorii şi a celor suplimentare pe o singură poliţă de asigurare”, a declarat într-un comunicat directorul general al PAID, Aurelia Cristea. Asigurarea locuinţelor prin două poliţe a fost impusă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), cu începere de la 1 septembrie. Poliţa obligatorie de asigurare a locuinţelor (PAD) acoperă trei riscuri de catastrofă naturală – cutremur, inundaţii şi alunecări de teren – pentru o sumă asigurată de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preţurile apartamentelor vechi din Capitală s-au redus din nou. Topul zonelor cu cele mai mari scăderi

    Locuinţele cu trei camere din Bucureşti, construite înainte de anul 2000, din zona Dorobanţi-Floreasca rămân, în ciuda scăderii preţurilor de 21% din primele şapte luni, cele mai scumpe din Capitală. Preţul mediu ajunge la 130.000 de euro, respectiv 1.527 de euro/mp, potrivit furnizate MEDIAFAX de Analize Imobiliare, platforma de rapoarte de piaţa dezvoltată de portalul imobiliare.ro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cu cât au scăzut preţurile locuinţelor din Bucureşti în acest an

    “Trendul descendent al preţurilor solicitate în ultimii ani pe piaţa apartamentelor din Capitală continuă şi în prima jumătate a anului 2012. Dacă în 2009 scăderile ajungeau şi la peste 25% pe intervale de şase luni, în 2012 proprietarii au scăzut preţurile medii solicitate cu 4-5% din ianuarie şi până în prezent” , conform raportului Anunţuriparticulari.ro. Preţul mediu solicitat pentru o garsonieră situată în Bucureşti a ajuns în iunie la 35.700 euro, cu 5% mai puţin faţă de preţul solicitat de proprietari pentru acelaşi tip de unitate în prima lună a lui 2012, când media ajungea la 37.510 euro. În luna iunie a anului trecut, preţul mediu se situa în jurul valorii de 37.600 euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Peste jumătate din locuinţele din România sunt supraaglomerate, cel mai mare nivel din UE

    Locuinţa supraaglomerată este cea în care numărul camerelor este mai mic decat numărul membrilor cu vârsta de peste 18 ani din gospodărie, iar în această situaţie se regăsesc circa 55% din casele din România, comparativ cu 17,6% la nivelul UE 27, 22% în Cehia şi în jur de 47% în Polonia, Ungaria şi Bulgaria.

    O garsonieră în care locuieşte un cuplu este o locuinţă supraaglomerată, chiar dacă are sau nu copii, considerându-se că pentru un minim de confort o astfel de familie ar trebui să deţină cel puţin un apartament cu două camere (dormitor şi living room).

    Cititi maim multe pe www.mediafax.ro

  • Locuinţe pentru Apocalipsă – GALERIE FOTO

    Cei mai mulţi ar glumi în legătură cu asta dar alţii le iau în serios. Şi nu numai că le iau în serios, dar şi inverstesc în construcţii menite să-i apere de eventualele catastrofe mondiale. Iată câteva dintre construcţiile care ar putea să-i apere pe locatari de vitregii, într-o galerie foto realizată de CNBC.