Scumpirea serviciilor şi a bunurilor industriale a stat la baza unei reveniri a inflaţiei în zona euro în ianuarie după luni de scăderi de preţuri, anulând scăderea preţului energiei, relatează Reuters.
Eurostat a confirmat estimări preliminare potrivit cărora preţurile de consum din zona euro au avansat cu 0,2% lunar pentru o creştere de 0,9% în termeni anuali.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au convenit să fie menţinute măsurile de stimulare economică cât va fi necesar, urmând să fie ajustate în funcţie de evoluţia crizei pandemiei, a declarat preşedintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, pledând pentru consolidarea rolului internaţional al monedei euro.
Paschal Donohoe, ministrul irlandez de Finanţe şi preşedintele Eurogrupului, a declarat luni seară, după o reuniune derulată prin videoconferinţă, că abordarea bugetară a zonei euro va fi stabilită “până în vară”, explicând că, pe măsură ce relansarea economică avansează, măsurile de stimulare vor deveni punctuale.
“Eurogrupul menţine foarte activ implicarea în criza medicală şi economică din zona euro. (…) Cu cât depăşim mai rapid această pandemie, cu atât vom aborda mai rapid consecinţele economice”, a declarat Paschal Donohoe, conform Consiliului Uniunii Europene.
“Sigur că relansarea graduală va fi susţinută şi consolidată de Fondul comun de relansare. (…) Dar situaţia rămâne gravă. Nivelul locurilor de muncă este sub limita la care am vrea să fie. (…) Este necesar să continuăm să protejăm cetăţenii de această pandemie şi să menţinem politici de susţinere economică atât cât va fi necesar. Există riscul inerent de retragere a susţinerii prea devreme, în opoziţie cu retragerea prea târziu. În contextul incertitudinii şi provocărilor, există în continuare necesitatea coordonării eforturilor monetare şi bugetare”, a subliniat preşedintele Eurogrupului.
“Când vom începe să ieşim din criza medicală, reacţia noastră politică va trebui adaptată gradual. Vom vorbi despre acest lucru constant în următoarele luni”, a explicat Paschal Donohoe.
Preşedintele Eurogrupului a precizat că miniştrii de Finanţe din zona euro vor stabili în aprilie cum să gestioneze tranziţia relansării economice, inclusiv prin stabilirea criteriilor de identificare a companiilor viabile şi de alocare a asistenţei financiare.
Paschal Donohoe a pledat pentru consolidarea rolului monedei euro pe plan internaţional. “Obiectivul este reducerea dependenţei de alte monede şi consolidarea autonomiei în diverse situaţii. În acelaşi timp, intensificarea rolului internaţional al monedei noastre implică şi potenţiale situaţii de schimb, pe care continuăm să le monitorizăm. Miniştrii de Finanţe au convenit că acţiunile de susţinere a rolului internaţional al euro trebuie să fie ample, să includă progrese în diverse domenii, uniunea economică şi monetară, uniunea bancară, uniunea pieţelor de capital şi implementarea Programului Viitoarea Generaţie UE”, a subliniat Paschal Donohoe.
Uniunea Europeană a alocat mii de miliarde de euro pentru programe de stimulare economică, în contextul crizei asociate pandemiei. Printre măsurile de stimulare se numără susţinerea lichidităţilor corporative, suspendarea plăţilor creditelor şi taxelor, precum şi subvenţii salariale.
Programele de vaccinare şi relaxarea măsurilor de distanţare socială vor permite economiei UE să revină mai devreme la nivelurile înregistrate înainte de coronavirus, scrie Euronews.
Ultimele previziuni economice ale Comisiei Europene spun că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va creşte cu 3,8% în 2021 şi 2022, după ce a suferit un declin de 6,8% în 2020.
Între timp, economia Uniunii Europene va raporta un plus de 3,7% în 2021 şi 3,9% în 2022, după o scădere de 6,3% anul trecut.
Potrivit ultimelor date, există ţări care vor fi în stare să îşi revină anul acesta, incluzând aici Letonia, Lituania, Luxemburg şi Polonia. Spre finalul anului, Suedia şi Finlanda vor ajunge aproape de rezultatele economice din 2019.
Totuşi, creşterile raportate anul acesta de România, Bulgaria, Ungaria, Malta, Danemarca, Portugalia, Belgia, Franţa şi Germania nu vor fi suficient de mari pentru a acoperi pierderile din 2020.
Mai mult, Spania, Grecia şi Italia vor trebui să aştepte până în 2023, de vreme ce scăderile de anul trecut ajung la 11%, 10% şi, respectiv, 8,8%.
Irlanda este singura ţară UE care a raportat creşteri în 2020, PIB-ul înregistrând un plus de 3% datorită exporturilor efectuate de multinaţionale specializate în echipamente medicale, produse farmaceutice şi servicii computerizate.
Estimările spun că inflaţia din zona euro va creşte de la 0,3% în 2020 la 1,4% în 2021, urmând să se oprească în dreptul unui procent de 1,3 în 2022.
Indicatorul IHS Markit privind activitatea sectorului privat a scăzut la 47,5, iar serviciile s-au contractat în al doilea cel mai alert ritm din mai.
Producătorii, afectaţi mai puţin decât furnizorii de servicii de restricţii, au rămas în mare măsură optimişti cu privire la următoarele 12 luni, deşi se confruntă la rândul lor cu probleme.
„O recesiune sub formă de W pentru economia zonei euro pare din ce în ce mai inevitabilă“, potrivit lui Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit. „O oarecare încurajare derivă din faptul că declinul este mai puţin sever decât în primăvara anului trecut, reflectând rezistenţa contină a sectorului manufacturier, cererea în creştere de bunuri exportate“.
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a înregistrat creştere, impulsionată de sectorul său manufacturier, însă ritmul a fost cel mai slab din luna iulie, când începuse o redresare de pe urma primului val de restricţii.
Indicatorul pentru sectorul manufacturier al Franţei s-a menţinut pe creştere, însă indicatorul compozit pentru a doua mare economie a regiunii a scăzut.
„Sectorul privat francez a început noul an cum l-a încheiat pe ultimul, restricţiile împotriva COVID-19 determinând un nou declin al activităţii de business“, arată Eliot Kerr, economist la IHS Markit, potrivit Financial Times. „Totuşi, există un semn pozitiv în toate aceste date, iar acesta este legat de reluarea creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă“.
La nivel de bloc, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut pentru a 11a lună consecutiv.
Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a admis probabilitatea unui nou declin, arătând că susţinerea monetară şi fiscală trebuie să continue, notează Bloomberg.
Economiştii sunt mai pesimişti cu privire la evoluţia economiei zonei euro din acest an, relevă un sondaj BCE citat de Reuters.
Economia regiunii îşi va reveni probabil în acest an, însă într-un ritm mai lent decât cel anticipat cu doar câteva luni în urmă, înainte de a recupera terenul pierdut în 2022, indică sondajul. Economiştii chestionaţi estimează creşterea zonei euro la 4,4% în acest an, în scădere de la 5,3%, estimare inclusă în ediţia anterioară a studiului.
Alunecarea zonei euro către o recesiune sub formă de W a accelerat în ianuarie pe fondul măsurilor de lockdown extinse care au dus la închiderea de businessuri, notează Bloomberg.
Indicatorul IHS Markit privind activitatea sectorului privat a scăzut la 47,5, iar serviciile s-au contractat în al doilea cel mai alert ritm din mai.
Producătorii, afectaţi mai puţin decât furnizorii de servicii de restricţii, au rămas în mare măsură optimişti cu privire la următoarele 12 luni, deşi se confruntă la rândul lor cu probleme.
„O recesiune sub formă de W pentru economia zonei euro pare din ce în ce mai inevitabilă“, potrivit lui Chris Williamson, economist-şef la IHS Markit. „O oarecare încurajare derivă din faptul că declinul este mai puţin sever decât în primăvara anului trecut, reflectând rezistenţa contină a sectorului manufacturier, cererea în creştere de bunuri exportate“.
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a înregistrat creştere, impulsionată de sectorul său manufacturier, însă ritmul a fost cel mai slab din luna iulie, când începuse o redresare de pe urma primului val de restricţii.
Indicatorul pentru sectorul manufacturier al Franţei s-a menţinut pe creştere, însă indicatorul compozit pentru a doua mare economie a regiunii a scăzut.
„Sectorul privat francez a început noul an cum l-a încheiat pe ultimul, restricţiile împotriva COVID-19 determinând un nou declin al activităţii de business“, arată Eliot Kerr, economist la IHS Markit, potrivit Financial Times. „Totuşi, există un semn pozitiv în toate aceste date, iar acesta este legat de reluarea creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă“.
La nivel de bloc, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut pentru a 11a lună consecutiv.
Preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a admis probabilitatea unui nou declin, arătând că susţinerea monetară şi fiscală trebuie să continue, notează Bloomberg.
Economiştii sunt mai pesimişti cu privire la evoluţia economiei zonei euro din acest an, relevă un sondaj BCE citat de Reuters.
Economia regiunii îşi va reveni probabil în acest an, însă într-un ritm mai lent decât cel anticipat cu doar câteva luni în urmă, înainte de a recupera terenul pierdut în 2022, indică sondajul. Economiştii chestionaţi estimează creşterea zonei euro la 4,4% în acest an, în scădere de la 5,3%, estimare inclusă în ediţia anterioară a studiului.
Economia zonei euro continuă să înregistreze scăderi în luna ianuarie pe măsură ce ultimele măsuri de carantină afectează activitatea business-urilor, potrivit Bloomberg.
Indicele IHS Markit – care monitorizează activitatea sectorului privat – a ajuns la 47,5, sub pragul de 50 care desparte contracţia şi creşterea economică, în condiţiile în care serviciile au scăzut în cel mai rapid ritm din mai 2020 încoace.
Producătorii, spre deosebire de furnizorii de servicii, au simţit mai puţin efectele măsurilor de distanţare socială şi restricţiilor de circulaţie şi rămân relativ optimişti privind următoarele 12 luni, însă vor trebui să se confrunte cu o nouă serie de provocări. Timpul de livrare al furnizorilor a crescut în mod constant, ajungând la maximul ultimilor 23 de ani, iar costurile de producţie au raportat cea mai rapidă creştere din ultimii doi ani.
„Dubla recesiune devine tot mai plauzibilă în zona euro. Încurajările vin de pe urma faptului că impactul va fi mai slab prin comparaţie cu primăvara anului trecut, reflectând rezistenţa sectorului manufacturier, creşterea nivelului de cerere pentru bunurile de export şi reducerea numărului de restricţii”, spune Chris Williamson, chief business economist al IHS Markit.
Între timp, nivelul şomajului din zona euro a scăzut pentru a unsprezecea lună consecutivă, însă au scăzut şi aşteptările mediului de business pentru următoarele 12 luni.
Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat recent că pachetul de stimulente, care a fost extins în decembrie, va oferi suficient de mult sprijin pentru a ajuta economia zonei euro în perioada imediat următoare. Astfel, BCE intenţionează să lanseze un program de 1.850 de miliarde de euro până în martie 2022 şi să le ofere posibilitatea băncilor de a obţine finanţări pe termen lung la dobânzi de până la minus 1%.
Christine Lagarde, preşedintele BCE, a declarat că economia zonei euro s-a contractat probabil la finalul anului trecut, ceea ce înseamnă că blocul se îndreaptă acum spre o economie mai adâncă, potrivit Bloomberg.
Economiştii lansează din ce în ce ai multe estimări potrivit cărora economia va înregistra un declin şi în primul trimestru din 2021, în contextul în care guvernele au înăsprit restricţiile de călătorie şi de circulaţie pentru a opri răspândirea virusului. Aceste decizii au prins avânt odată cu apariţia diferitelor tulpini ale coronavirusului.
Lagarde a lansat declaraţiile după o şedinţă în care Banca Centrală Europeană a decis să nu modifice dobânzile.
Banca centrală a zonei euro consideră că pachetul de stimul, care a fost extins luna trecută, va furniza suficient sprijin pentru a ajuta economia zonei euro să treacă prin această criză.
Care sunt instrumentele cu care merge BCE prin criză:
Peste jumătate din plăţile din zona euro au fost efectuate cu cardul pentru prima dată în 2019, conform unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de Agence France-Presse.
Astfel, consumatorii din cele 19 state au plătit cu bani cash în proporţie de doar 48%, cardurile şi opţiunile de plată contactless câştigând tot mai mult teren în ultimii ani. Un studiu al BCE din 2016 arăta că banii cash reprezentau 54% din totalul plăţilor din zona euro.
Totuşi, 73% din totalul tranzacţiilor individuale au fost efectuate cu bani gheaţă în 2019, ceea ce sugerează că majoritatea achiziţiilor mici sunt finalizate prin intermediul cash-ului.
În Spania şi Italia, rata plăţilor cu bani cash este de 83% şi, respectiv, 82%. La polul opus, în Olanda, procentul abia depăşeşte o treime din total.
Un studiu separat, publicat în luna iulie, a subliniat extrem de clar impactul pandemiei asupra banilor cash, jumătate dintre respondenţi declarând că folosesc mai des cardurile faţă de perioada pre-coronavirus.
De asemenea, 90% au spus că vor continua să folosească mai rar banii cash după sfârşitul crizei.
Un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană arată că băncile au devenit mai prudente în ceea ce priveşte creditarea pentru firmele şi gospodăriile europene în timp ce se pregătesc pentru o creştere a creditelor neperformante sub impactului economic al pandemiei.
Sondajul trimestrial al BCE a constatat „o înăsprire a condiţiilor împrumuturilor acordate firmelor în al treilea trimestru al anului 2020, indicând considerente privind riscurile de credit din cauza pandemiei“.
Băncile au indicat că se aşteaptă ca „standardele de creditare pentru întreprinderi să se întărească în continuare, reflectând preocupările legate de redresare deoarece unele sectoare rămân vulnerabile, precum şi incertitudinile legate de prelungirea măsurilor de sprijin fiscal“.
În consecinţă, companiile şi consumatorii din zona euro şi-ar putea găsi accesul la creditul bancar restricţionat în timp ce sunt afectaţi de înăsprirea restricţiilor guvernamentale ca răspuns la revenirea în forţă a pandemiei.
Băncile spaniole au raportat cea mai drastică înăsprire a condiţiilor de creditare şi cele mai mari scăderi ale cererii de împrumuturi din rândul celor mai mari patru economii din zona euro, urmate de băncile franceze şi de cele italiene.
Băncile din zona euro încetinesc ritmul în care acordă credite în Europa către businessuri şi populaţie, în contextul în care acestea se aşteaptă la o creştere a creditelor neperformante, generată de pandemia de Covid-19, aşa cum arată un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană (BCE), citat de FT.
Mutarea arată că numărul de consumatori şi de businessuri care vor putea accesa un credit este în scădere, în contextul în care clienţii băncilor sunt afectaţi de restricţiile impuse de guvernele lumii pentru a lupta cu al doilea val al pandemiei de Covid-19.
Sondajul trimestrial realizat de BCE a descoperit „o înăsprire a criteriilor de creditare în ceea ce priveşte creditarea către companii în al treilea trimestru din 2020, ceea ce indică motive asociate riscului de credit, pe fondul pandemiei de Covid-19”.
Băncile au declarat pentru banca centrală că se aşteaptă ca „criteriile de creditare pentru firme să se înăsprească în continuare, ceea ce reflectă temerile legate de ritmul potenţialei revenire, în contextul în care anumite sectoare sunt încă vulnerabile, iar anumite măsuri de sprijin fiscal ar putea să nu mai fie menţinute în Europa”.
Rezultatele sondajului conturează un tablou îngrijorător pentru BCE, a cărui consiliu se va întâlni săptămâna aceasta pentru a discuta despre politica monetară. Una dintre temerile aflate pe masa BCE ar putea fi potenţiala deteriorare a situaţiei din piaţa muncii în cazul în care băncile continuă să încetinească creditarea către businessuri şi populaţie.
Guvernele europene au lansat programe cu credite garantate de stat în valoare totală de sute de miliarde de euro pentru a ajuta businessurile aflate în dificultate, iar băncile centrale au inundat sistemul bancar cu credite foarte ieftine, astfel încât companiile să poată primi credite.
Cu toate acestea, cererea pentru credite generată de businessurile din zona euro a scăzut în al treilea trimestru, ceea ce arată o scădere a nevoilor de lichiditate, în comparaţie cu trimestrul anterior.