Cu o săptămână înainte de Paşte, Cristina voia să îi facă o bucurie mamei sale şi să o viziteze acasă, în Suceava. Era o perioadă în care un drum de şase ore cu maşina nu era cea mai bună variantă, ninsese, aşa că a preferat varianta unui zbor cu Air Connect, proaspăt lansata companie românească ce anunţase că operează curse spre mai multe oraşe din ţară. După o aşteptare de câteva ore în aeroport, după check-in, compania a anunţat că zborul nu va mai pleca aşa că s-a întors acasă: a plătit, bineînţeles, taxiul spre şi dinspre aeroport, a trecut prin controalele de securitate şi a pierdut practic o zi întreagă aşteptând un zbor care nu avea să decoleze. Compania i-a oferit însă o variantă de rezervă: la 10 seara, după o zi petrecută în aeroport, au anunţat: „Cursa spre Suceava va pleca cu autocarul”. S-a bucurat de tortul făcut de mama sa acasă doar din poze.
E lesne de înţeles de ce anularea unui zbor este neplăcută – nimeni nu îşi cumpără bilet dacă nu are ceva de făcut într-un alt oraş, fie că vorbim despre o vacanţă, revederea familiei şi prietenilor sau o întâlnire de afaceri. E lesne de înţeles şi de ce o companie aeriană se poate confrunta uneori cu astfel de anulări – cauzate de motive tehnice, de vreme sau de alte evenimente inerente în industria aviaţiei. Totuşi, când astfel de evenimente se întâmplă constant, pare că fac parte din modelul de business al companiei – un model care denotă o lipsă totală de respect faţă de pasageri, programul şi banii lor.
Una dintre anulările recente ale unui zbor Air Connect a fost în cazul cursei OTP TGM KS1117 dinspre Otopeni spre Târgu Mureş. Pasagerul în cauză şi-a achiziţionat biletul cu o zi înainte de zborul programat, încurajat de mesajul „veţi cumpăra ultimul loc disponibil din aeronavă”, care indica faptul că aceasta este plină, aşa că, în teorie, zborul ar fi trebuit să se întâmple conform programării. Totuşi, cu trei ore înainte de zbor, când era deja în taxi spre aeoroport, pasagerul respectiv a primit mesajul că acea cursă este anulată.
O situaţie mai neplăcută s-a întâmplat însă unui pasager care urma să plece din Sibiu, pe data de 3 iunie, la ora 20:30. Pasagerul a primit mai multe mesaje, din care reieşea că ar fi fost reacomodat pe un zbor operat pe 3 iunie, la 21:30, apoi 00:10, apoi 00:30. Acesta din urmă a fost din nou întârziat, iar în aeroport, în timp ce aştepta, pasagerul a fost anunţat din nou că zborul va întârzia. Într-un final a decolat la 01:50, dar nu a venit direct la Bucureşti, ci a făcut o escală la Suceava. „Au amânat de 4 ori intr-o zi şi ultima data nici nu au mai anunţat amânarea. Efectiv ne-au spus în aeroport ca avionul nu mai vine la ora stabilită”, povesteşte Florentina, pasagerul în cauză.
Anulările şi reprogramările pare că fac pare din programul constant de funcţionare al proaspăt lansatei companii româneşti. Air Connect a anunţat la începutul anului că începe să opereze curse regulate între mai multe oraşe din ţară, cât şi din afară. Mai exact, potrivit informaţiilor anterioare ale ZF, compania aeriană operează curse din Bucureşti către Baia Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş şi Budapesta, precum şi Cluj – Budapesta. Mai mult, compania a anunţat că din luna iunie va opera şi zboruri între Bucureşti şi Dubrovnik şi între Constanţa şi Cluj, Oradea, Suceava, Timişoara. În vara anului trecut, compania a anunţat operarea mai multor zboruri interne care vizau oraşele Bucureşti, Oradea, Arad, Timişoara, Craiova, Târgu-Mureş, Sibiu şi Baia Mare, însă cursele nu au mai fost introduse. Singurele zboruri operate de Air Connect în 2022, care a şi fost primul an de activitate al companiei, au fost câteva curse charter către Grecia şi Turcia, în parteneriat cu agenţiile de turism Karpaten Turism, Dertour, Cocktail Holidays, AeroVacanţe.
Compania Air Connect a fost înfiinţată la începutul anului 2021, având în acţionariat nume precum Tudor Constantinescu, care este şi CEO al companiei, Ivaşcu Dorin, dar şi agenţia de turism Karpaten, controlată de Gheorghe Mărginean, conform platformei Termene.ro, citată de ZF.
Tot ZF scrie că Tudor Constantinescu are o experienţă vastă în industria aeriană locală. El a fost unul dintre cei care au pus bazele companiei Blue Air -Airline Management Solutions, care a preluat, în schimbul a 6 mil. lei, brandul şi activitatea Blue Air, primind şi licenţa pentru transport aerian. În 2019, el şi Luciana Păunescu şi-au vândut acţiunile. Tudor Constantinescu a fost Chief Commercial Officer, din 2013 şi până în mai 2019, şi membru al boardului Blue Air, din 2013 şi până în decembrie 2021, conform profilului său de Linkedin. De asemenea, Tudor Constantinescu apare şi ca administrator al companiei Hello Jets, companie înfiinţată de Cristian Rada, fostul proprietar al Blue Air, care astăzi nu se mai numără printre acţionarii companiei.
„Air Connect îşi propune să ajungă lider de piaţă pe segmentul zborurilor comerciale“, se arată în comunicatul transmis de companie prin care anunţă primele zboruri regulate. Flota Air Connect este formată din două aeronave ATR 72-600, cu 68 de locuri, însă compania susţine că va ajunge la patru în curând, fără să menţioneze o perioadă de timp exactă.
Iar Tudor Constantinescu, CEO-ul companiei, spunea într-un interviu pentru Business Magazin: „Cred că raţiunea proiectului are de-a face cu însăşi situaţia din România. Este greu de crezut, dar azi, de la Oradea la Constanţa se fac peste 12 ore cu mijloacele de transport terestru, iar această rută nu este decât un exemplu. În contextul actual, bineînţeles respectând cerinţele legale în vigoare, se pot opera zboruri comerciale şi pasagerii pot călători fără probleme. Credem că situaţii similare cu vara anului 2020 nu vom mai întâlni prea curând şi asta ne facem să privim cu încredere spre viitor”, a spus Tudor Constantinescu, directorul general al AirConnect, într-un interviu Business Magazin.
Până la momentul publicării acestui articol, reprezentanţii Air Connect nu au oferit un răspuns Business Magazin referitor la situaţia constantă a anulării zborurilor.
2022 a fost un an foarte bun pentru afacerea pe care el o dezvoltă din 2007, evoluţie argumentată de executiv prin cifre: comparativ cu anul 2021, au reuşit să îşi dubleze afacerile, să crească numărul numărul tranzacţiilor intermediate la 73 de milioane de euro (faţă de 40 de milioane de euro, cât au avut în 2021). În 2021, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, Vola.ro a ajuns la o cifră de afaceri netă de aproximativ 31,3 milioane de lei. Au dezvoltat, de asemenea, şi servicii noi (Vola Flex şi Vola Trip Protect), ambele menite, potrivit lui Truică, să le ofere clienţilor lor mai multă siguranţă pentru călătoriile lor, certitudinea că au soluţii (fie continuarea călătoriei cu alte companii aeriene, fie returnarea rapidă a banilor), indiferent de situaţiile neprevăzute care le afectează deplasarea. Iar legat de felul în care neprevăzutul, respectiv pandemia şi izbucnirea războiului din Ucraina au influenţat businessul, executivul este de părere că cele mai importante sunt lecţiile cu care au rămas după acestea: „Am învăţat să reacţionăm rapid pentru a ne ajuta clienţii afectaţi de zborurile anulate, să dezvoltăm servicii noi, să punem la punct într-un timp record o strategie diferită, dar şi să ne direcţionăm resursele pentru a ajuta acolo unde putem”. Contextul inflaţionist actual nu a ocolit industria turismului, iar preţurile biletelor de avion au crescut cu aproximativ 25-30% faţă de anii pandemiei, unităţile de cazare înregistrează şi ele o creştere a tarifelor, astfel că bugetul mediu pentru un city-break în Europa, de 3-4 zile, poate ajunge la 300-400 de euro acum. Pentru vacanţele mai lungi, bugetul porneşte de la 700-800 de euro, în funcţie de destinaţie: „Din fericire, această majorare a tarifelor nu a diminuat entuziasmul românilor pentru călătorii, care vor acum să exploreze tot mai mult, mai ales după anii pandemiei, marcaţi de numeroase restricţii”.