BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Preşedintele turc Erdogan anunţă că va colabora cu Putin pentru a transforma Turcia într-un hub de gaze naturale. Acordul va marca următorul pas în încercările lui Putin de a continua să vândă combustibil rusesc în Europa

    Preşedintele rus Vladimir Putin – ale cărui planuri de a vinde direct gaze naturale în Europa au fost respinse – solicită acum ajutorul Turciei pentru a vinde combustibil pe continent, scrie Business Insider.

    Miercuri, preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa va colabora cu Rusia pentru a crea un „nod de gaze naturale”, a informat agenţia turcă Anadolu.

    Evoluţia vine la o săptămână după ce Putin s-a oferit să redirecţioneze livrările de gaze naturale către Europa prin Turcia – o propunere care i-a surprins pe oficialii turci.

    “Este prima dată când auzim asta. Prin urmare, este devreme să facem o evaluare”, a declarat la acea vreme ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez, potrivit Reuters. „Acestea sunt lucruri care trebuie discutate în amănunt”.

    Putin şi Erdogan s-au întâlnit la o zi după ce preşedintele rus a sugerat planul, iar liderul turc a declarat pe 14 octombrie că autorităţile energetice din cele două ţări vor începe imediat să lucreze la propunere.

    Susţinerea rapidă de către Erdogan a propunerii lui Putin de a crea un hub de gaze naturale în Turcia evidenţiază adâncirea legăturilor dintre Moscova şi Ankara, o evoluţie care îngrijorează Occidentul.

    Turcia – membră NATO şi ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană – a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar nu a sancţionat Rusia şi nu a închis spaţiul al aerian ţării. Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Turciei.

    Acordul dintre Erdogan şi Putin vine la trei săptămâni după ce s-au descoperit scurgeri pe conductele cheie Nord Stream care transportă gaze naturale din Rusia în Germania.

    Nord Stream 2 nu a început niciodată operaţiunile comerciale, deoarece Germania a renunţat la proiect cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. Construcţia conductei, care trece pe sub Marea Baltică din Rusia până în Germania, a fost finalizată în septembrie 2021.

    Alexander Novak, viceprim-ministrul rus, a declarat în septembrie că exporturile de gaze ale ţării către UE vor scădea cu aproximativ 50 de miliarde de metri cubi în 2022, a informat agenţia de presă Interfax. Cantitatea reprezintă aproximativ o treime din cele 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe care UE i-a importat în 2021, conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

     

  • Calea către pace: Vestul ar trebui să nu mai viseze la îngenuncherea Rusiei şi să facă planuri de viitor pentru integrarea ruşilor în Occident după ce războiul va fi ajuns o poveste, iar Putin la groapa de gunoi a istoriei

    În cele opt luni de la invazia Ucrainei, Vladimir putin a continuat să sublinieze în discursurile sale că războiul declanşat este de o importanţă vitală pentru Rusia şi că el reprezintă o luptă pentru o nouă ordine mondială. Acum, voci importante ale politicii occidentale par să ajungă la aceeaşi concluzie, discursul vestic trece de la a ajuta Ucraina la a contura o ordine globală postbelică care ar marginaliza Rusia, făcând-o incapabilă să mai provoace probleme pe viitor, scrie Bloomberg.

    Această schimbare ignoră planul care presupunea încheierea războiului printr-un compromis negociat înainte sau după căderea lui Putin. Există multe personaje importante din Occident şi Europa Centrală, care consideră că Rusia nu va putea fi schimbată niciodată. Tot mai multe voci afirmă că ţara trebuie adusă în genuchi precum s-a întâmplat cu Germania nazistă sau Japonia, înainte de a putea fi reconstruită şi reintegrată în lumea civilizată.

    „A fost o greşeală să încercăm să comunicăm cu o Rusie postcomunistă bazată pe iluziile apărute din speranţele anilor ’90. Occidentul nu ar trebui să mai fie timid în a-şi stabili propriile obiective de război, chiar dacă nu se implică direct în conflictul din Ucraina. Aceste obiective ar trebui să includă o retragere a Rusiei din fiecare ţară în care regimul lui Putin este prezent. Rusia trebuie să fie transformată într-o ţară normală, adică în opusul unui imperiu, iar acest lucru nu se poate întâmpla doar din interior”, a spus politologul francez Nicolas Tenzer.

    Fiona Hill, unul dintre cei mai respectaţi experţi privind politica şi societatea rusă, a oferit o versiune mai puţin radicală a discursului lui Tenzer. Ea a cerut de asemenea ca Rusia să-şi piardă dreptul de veto în Consiliul de Securitate ONU.

    „Acesta este un conflict între marile puteri, ale treilea conflict în spaţiul european în mai puţin de un secol. Este sfârşitul ordinii mondiale existente, iar lumea noastră nu va mai arăta ca înainte”, a declarat Hill.

    În această paradigmă – ca şi în cea a lui Putin – interesele occidentale merg mai departe de îngenuncherea regimului actual. Obiectivul strategic principal este o diminuare permanentă a puterii Rusiei şi a capacităţii sale de a reprezenta o ameninţare.

    Vladimir Putin nu se va împiedica de acuzele pe care i le impută comunitatea internaţională, aşa cum au arătat numeroasele voturi ale Adunării Generalele ONU care au fost împotriva sa. Întrebarea care se cere într-un astfel de context este: Cum să renunţe Rusia la prezenţa şi influenţa militară pe care o manifestă pe întreg teritoriul fostei URSS dacă nu este învinsă într-un conflict mai mare decât războiul din Ucraina? Chiar şi dacă Rusia va fi forţată să se retragă din Ucraina, ar poseda în continuare dimensiunea şi resursele necesare pentru a-şi menţine influenţa şi a porni un nou război.

    Politologii şi cele mai influente personaje din politica vestică nu cer guvernelor să declare război Rusiei, dar pledează pentru obţinerea unor rezultate ce nu pot fi atinse decât printr-un război la scară largă. Există o reţinere foarte mare pentru acest demers, care este o rămăşiţă a Războiului Rece, când se credea că Rusia va răspunde la o provocare de o asemenea anvergură printr-un bombardament atomic. Fie că ar putea sau nu sa ia o astfel de măsură, teama este suficient de puternică pentru ca nimeni să nu sugereze sau să facă presiuni pentru deschiderea unui război direct între Occident şi Rusia.

    Presiunea realizării oricărei perspective pentru o nouă ordine mondială, cu o Rusie docilă se află acum pe umerii ucrainenilor. La nivel general, există o speranţă că vor putea învinge armata roşie fără a fi bombardaţi nuclear. Ceea ce nu se spune este că dacă totuşi opţiunea nucleară intră în joc, ei se vor transforma în martiri şi sacrificiul lor va transforma Rusia într-o paria cu acte în regulă.

    Defectul strategiei de „înfrângere strategică” este că în timp ce arsenalul nuclear al Rusiei este văzut ca asul din mâneca lui Putin, Occidentul nu deţine instrumente pentru a flexibiliza şi domestici Rusia. Pentru a face ca strategia să funcţioneze Vestul ar trebui să se implice direct.

    Ceea ce trebuie să li se ofere ruşilor este o viziune de incluziune, nu o înfrângere eternă şi umilitoare. Singurul viitor care ar putea să unească şi să motiveze rezistenţa rusească zdrenţuită împotriva lui Putin, a războiului şi imperialismului rusesc, este unul în care Rusia face parte din Occident, cu toate constrângerile şi beneficiile aferente.

     

     

  • Prietenul lui Putin spune că războiul se poate termina într-o săptămână. Două ţări deţin cheia conflictului

    O soluţie la conflictul din Ucraina poate fi găsită într-o săptămână, a spus preşedintele Belarusului, Aleksander Lukaşenko, într-un interviu acordat postului american NBC.

    „Totul depinde de Statele Unite şi de Regatul Unit. Dacă mâine trebuie să ne aşezăm la masa negocierilor şi să găsim o soluţie, credeţi-mă, o găsim într-o săptămână”, a spus prietenul lui Putin.

    Aleksander Lukaşenko a reiterat apoi că Belarus nu a luat parte la „operaţiunea militară specială” rusă din Ucraina şi nu va face acest lucru nici în viitor.

    „În primul rând, nimeni, şi mă refer la Rusia, nu ne cere să participăm la această operaţiune şi nu o vom face. Întotdeauna am spus asta”, a spus el.
     

  • Soluţia rusească la problema războiului eşuat: Putin îşi îndreaptă rachetele către oraşele ucrainene pline cu civili nevinovaţi pentru a compensa eşecurile trupelor sale pe câmpul de luptă

    Vladimir Putin a decis reluarea tirului cu rachete asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii energetice, după lovitura de la Kerch şi avansul trupelor ucrainene în război. Liderul de la Kremlin caută în acest fel să compenseze pentru înfrângerile umilitoare pe care soldaţii săi le suferă pe diferite fronturi, scrie Bloomberg.

    Oficialii ruşi şi aliaţii Kremlinului au aplaudat la scenă deschisă bombardarea oraşelor ucrainene, pe care naţionaliştii au cerut-o de mult timp. Europa a reacţionat dur la această strategie, iar rezultatele ei au fost catalogate imediat ca „crime de război”.

    Bombardamentele au ucis 11 persoane, în timp de 64 au fost rănite. La nivel de infrastructură, cinci regiuni ucrainene au rămas fără current.

    „Începând de azi putem spune că Putin a fost convins să adopte o poziţie mult mai agresivă”, a scris pe Telegram Tatiana Stanoyava, fondatoarea R. Politik.

    În ultimele săptămâni Rusia a suferit cele mai mari înfrângeri de la începutul războiului, pentru că trupele ucrainene au reuşit să recucerească teritorii vaste din est şi sud. Câştigurile Ucrainei s-au accelerat în ciuda anexării ilegitime a Kremlinului care a avut loc luna trecută.

    Pe fondul acestor înfrângeri, Putin a început să ameninţe tot mai des cu o lovitură nucleară, dar nu a reuşit să sperie Occidentul şi să-l convingă să renunţe la sprijinul acordat Ucrainei. În interiorul Rusiei, înfrângerile au stârnit multă furie faţă de dirijiorii războiului. Un oficial  rus chiar a sugerat că Serghei Şoigu, omul din spatele războiului lui Putin, ar trebui să se sinucidă.

    Lovitura care a vizat Podul Crimeea, la o zi după ce Putin a împlinit 70 de ani, nu a făcut decât să intensifice sentimentul de furie şi neputinţă care planează acum deasupra oficialilor ruşi.

    Una dintre cele mai recente mişcări ale liderului de la Kremlin pentru consolidarea trupelor sale a fost mobilizarea parţială, în urma căreia 300.000 de noi soldaţi ar fi trebuit să îngroaşe linia frontului rusesc. În realitate, măsura a provocat exodul în masă al rezerviştilor apţi pentru încorporarare, iar ceea ce va trimite Putin pe front vor fi cel mai probabil recruţi cu o experienţă miliară infimă.

    Tirul de bombardamente care a lovit Ucraina a fost precedat de numirea unui nou comandat la conducerea invaziei. Este vorba de Serghei Surovikin care a condus forţele ruseşti în Siria, şi sub comanda căruia o mare parte din oraşul sirian Alep a fost distrus.

    Există voci din interiorul Rusiei care au început deja să protesteze împotriva bombardamentelor din Ucraina, avertizând că acestea ar putea convinge Occidentul să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina. Dacă acest scenariu devine realitate, Rusia va fi şi mai izolată, iar înfrângerile trupelor ruseşti pe câmpul de luptă s-ar putea înmulţi semnificativ.

  • Dictatorul de la Kremlin predă Occidentului lecţii din şcoala KGB: Vladimir Putin a început un război tăcut cu NATO, mascat în accidente şi acte de sabotaj pe care Vestul înca nu îl vede. Adevărul este doar un cuvânt şi totul este posibil

    Vladimir Putin ţine mai mult ca oricând să demonstreze că poate duce războaie peste tot şi vrea ca Occidentul să ştie acest lucru. Dictatorul de la Kremlin continuă se ameninţe Ucraina, UE şi NATO cu opţiunea nucleară, în timp ce-şi intensifică războiul hibrid, pe care l-a studiat decenii la rând pe „băncile” KGB-ului, scrie Bloomberg.

    Din punct de vedere tehnic, ţările occidentale pe care le atacă nu pot demonstra rapid că Putin este personal responsabil de un act de agresiune. Aceasta este arta războiului hibrid, capacitatea de a şterge liniile clare dintre tehnicile militare, tehnologice sau psihologice, precum şi a altor tipuri de tehnică de război.

    Prima lovitură lansată de Kremlin a fost chiar sabotarea Nord Stream 1, gazoductul care alimenta Germania din Rusia, aceeaşi Rusie care este gata să joace tot pe cartea şantajului energetic cu prima economie europeană. Scurgerile masive de gaz din Marea Baltică au reamintit NATO că sub apă există sute de puncte vulerabile pentru alianţă, care transportă orice, de la gaz, la electricitate şi internet.

    Cu fiecare act de sabotaj şi provocare – cum ar fi atacurile cibernetice ce au vizat recent mai multe aeroporturi americane – un fenomen interesant începe să se manifeste în ţările occidentale. Putin este indicat ca prim vinovat pentru problemă, însă la scurt timp după apar personaje care sunt gata să bage mâna în foc că de fapt autorul nu este dictatorul de la Kremlin, şi că la mijloc sunt mult mai multe variabile existente. În final, adevărul se pierde printre teorii ale conspiraţiei, bănuieli şi dezinformare.

    Pentru Putin acesta este scenariul perfect. El are nevoie ca americanii, germanii, italienii, ungurii şi tot ce înseamnă Occident, NATO şi UE să ajungă să se urască recirpoc. Scopul final al jocului este de a îi face pe actorii care joacă împotriva Rusiei să ajungă se pună la îndoială binele şi răul, victima şi agresorul, autoapărarea şi escaldarea. Nimic nu este adevărat şi totul este posibil.

    Vladimir Putin operează împotriva lumii civilizate pe două fronturi. Pe de o parte, a lansat şi creat frica şi ameninţarea unei lovituri nucleare, care ar putea veni (sau nu)  într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pe de alta, în prezent, el pune presiune asupra Occidentului prin criza energetică declanşată, care ameninţă să lase oraşele fără curent, apă sau energie electrică.

    Lumea civilizată trebuie să deschidă ochii şi să se pregătească să vadă mult mai des acte de sabotaj, fabrici care rămân  fără curent, sateliţi care se comportă ciudat sau bacomate care îşi refuză utilizatorii. Totodată, Vestul se va confrunta cu mult mai mulţi „idioţi utili” în slujba lui Putin, personaje din mass-media sau politica occidentală care vor să ne convingă să nu credem tot ce vedem.

    În 2016, NATO a declarat că „acţiunile hibride împotriva aliaţilor poate duce la decizia de a activa articolul 5”. Până la acel punct, care s-ar traduce într-un război total, Occidentul ar trebui să se concentreze pe descoperirea şi securizarea propriilor vulnerabilităţi, înainte ca Putin să decidă realizarea unei lovituri de proporţii exploatând acele puncte slabe.

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Preţul pe care Putin trebuie să îl plătească pentru mobilizarea forţată din Rusia pentru războiul din Ucraina

    O ţară cu una dintre cele mai mari populaţii din lume şi cu cel mai mare stoc de arme nucleare este împotmolită într-un război fără speranţă, conform Bloomberg.

    Ce se va întâmpla în continuare?

    Răspunsul la această întrebare a fost oferit săptămâna trecută, când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o convocare a rezerviştilor.

    Se pare că oamenii care, în mare parte, vor doar să câştige o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor nu sunt neapărat dispuşi să îşi pună viaţa în pericol pentru a doborî ceva atât de abstract precum “Occidentul globalist”.

    Faptul că oamenii obişnuiţi din Rusia reuşesc să fugă spune ceva despre găurile din regimul lui Putin. Leonid Bershidsky remarcă un contrast puternic între Rusia lui Putin şi dictaturile din trecutul recent. După ce au stârnit ura ideologică, Benito Mussolini şi Adolf Hitler nu au avut probleme în a găsi sute de mii de voluntari pentru campaniile lor. În comparaţie, oamenii sunt atraşi în batalioanele de voluntari din Rusia mai degrabă cu salarii stabile decât cu noţiuni patriotice. Poate că acest lucru se datorează faptului că, pe lângă faptul că sunt departe de a-i urî pe ucraineni, majoritatea ruşilor apreciază creşterea economică drept cel mai important obiectiv al ţării.

    Mobilizarea, prima în Rusia după cel de-al Doilea Război Mondial vine după o serie de contraofensive ucrainene de succes. Putin, fără îndoială, intenţionează ca aceasta să fie o demonstraţie de forţă şi o escaladare majoră. În schimb, este un semn clar că el şi invazia sa au probleme, iar el ştie acest lucru. Redacţia Bloomberg scrie că, în ultimele şapte luni, ruşilor li s-a spus că “operaţiunea militară special” va fi rapidă şi nedureroasă, nimic de care să se îngrijoreze. Ordinul este efectiv o recunoaştere a faptului că povestea Kremlinului a fost un basm.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Moscova exultă, după ultimele cuvinte ale lui Elon Musk. Noi ameninţări de la Zaharova şi de la Putin

    Miliardarul Elon Musk a afirmat că locuitorii regiunilor estice preferă Rusia. „Cei mai mulţi ucraineni doresc fără echivoc să facă parte din Ucraina, dar în unele regiuni din est, cu o majoritate rusă, preferă Rusia”. Fondatorul Tesla, Elon Musk, a scris acest mesaj pe Twitter.

    Cuvinte care au fost apreciate de Kremlin. „Sunt afirmaţii realiste, deoarece o populaţie vorbitoare de limbă rusă a trăit în estul Ucrainei din timpuri imemoriale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Ria Novosti.
    Moscova: NATO ştie că aderarea la Kiev va avea consecinţe grave

    NATO înţelege că aderarea Kievului la Alianţă va declanşa cele mai grave consecinţe, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează Tass.

    „Este important să înţelegem că presiunea sancţiunilor asupra Rusiei nu va face decât să ne întărească. În acest sens, avem nevoie de planuri de acţiune flexibile şi eficiente, calculate atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, şi să le implementăm în mod consecvent”, a spus şi preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia Interfax.

     

  • Rusia stă pe un butoi de pulbere care poate exploda oricând: Mobilizarea ratată a lui Vladimir Putin a dat undă verde unui iureş de scandaluri şi proteste în care de la cei importanţi ofiţeri din armată şi până la simpli executanţi sunt arătaţi cu degetul pentru eşec

    În Daghestan, o regiune rusă săracă din nordul Caucazului, au avut loc proteste masive împotriva mobilizării dictate de Vladimir Putin. Peste tot în Rusia au loc scandaluri pe tema deciziei preşedintelui rus, proteste şi demiteri pe bandă rulantă, scrie Finacial Times.

    În Khabarovsk, guvernatorul regiunii l-a demis recent pe ofiţerul care se ocupa de recrutare, după ce jumătate din cei chemaţi la arme au fost trimişi acasă după ce s-a descoperit că au fost selectaţi din greşeală.

    Decizia lui Putin de a-şi consolida trupele din Ucraina prin mobilizarea parţială a 300.000 de rezervişti a fost aspru criticată şi urmată de fuga în Kazahstan a aproape 200.000 de bărbaţi care ar fi putut fi trimişi pe front.

    La mai puţin o săptămână după ce Putin a anexat oficial patru regiuni ucrainene şi le-a proclamat ca fiind parte din Federaţia Rusă, trupele sale au încasat înfrângeri dureroase şi au ajuns să cedeze teritorii pe care preşedintele jura că le va apăra cu orice preţ.

    „Înfrângerile ruşilor la Harkov şi Lyman, combinată cu eşecul Kremlinului de a gestiona mobilizarea parţială în mod eficient schimbă total regulile joculu”, a scris într-un raport Institului pentru Studiul Războiului din Washington.

    Pe fondul rapoartelor care semnalau greşeli în privinţa recrutării, Putin a fost nevoit să recunoască greşeala şi să promită că cei mobilizaţi greşit vor fi aduşi acasă.

    Mai mult, chiar şi cei mai aprigi fani ai regimului de la Kremlin au fost forţaţi să admită realitatea – recruţii sunt forţaţi să-şi plătească echipamentul pe care în mod normal armata ar trebui să-l furnizeze pro bono.

    „Oamenii noştri strigă după ajutor şi nu înţeleg de ce sunt ignoraţi şi neglijaţi. Este o ruşine că sunt forţaţi să îşi plătească echipamentul. Nici măcar nu vorbesc despre veste anti-glonţ şi căşti, ar trebui măcar să le putem furniza haine adecvate pentru iarnă”, a declarat Serghei Mironov, liderul unui partid de opoziţie controlat de Kremlin.

    Furia publică este în creştere şi se îndreaptă deocamdată asupra oficialilor militari de rang înalt şi mediu, care nu fac decât să execute ordinele lui Putin.

    Situaţia de pe front nu face decât să contribuie şi mai mult la creşterea tensiunilor din interiorul Rusiei.

    Efortul de mobilizare nu a făcut decât să accentueze şi să evidenţieze deficienţele Rusiei. Aproape 70% din ruşi sunt îngrijoraţi din cauza războiului – cifră care în urmă cu două săptămâni se situa doar la pragul de 35%.

    „Dacă se face o greşeală ea trebuie corectată. Cei care au fost chemaţi la luptă fără motiv trebuie aduşi acasă”, spunea Putin în faţa Consiliului de Securitate.

    Situaţia de pe front este atât de gravă încât un Alexander Zhilin, un colonel rus  în retrage, a ajuns să critice vârfurile armatei roşii şi să afirme că „maeştrii strategici au făcut ca Rusia să cadă într-o capcană din care nu mai are cum să mai iasă.”

  • Întrebarea care nu lasă Occidentul să închidă un ochi: Ce fel de arme nucleare ar putea folosi Vladimir Putin în războiul în care pierde tot mai mult teren. Răspunsul analiştilor militari

    Ameninţările liderului de la Kremlin privind folosirea armelor nucleare au devenit tot mai intense pe măsură ce Rusia a început să piardă teren pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Acum lumea se întreabă ce arme nucleare ar putea folosi Putin pentru înclina balanţa de partea Rusiei, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Vladimir Putin a declarat că va folosi „toate mijloacele necesare”, pentru a menţine Rusia în siguranţă, după anexarea a patru provicii din estul Ucrainei.

    Recent, liderul cecen Ramzan Kadîov i-a sugerat liderului rus să ia în calcul utilizarea armelor nuclare „cu randament redus”, propunere pe care Kremlinul a respins-o luni în mod oficial. Potrivit doctrinei militare ruse, armele nucleare pot fi folosite doar dacă Rusia este lovită prima sau daca existenţa statului este pusă în pericol.

    Oficialii occidentali şi experţii militari consideră că riscul ca Rusia să se folosească de această soluţie este redus, însă pe măsură ce Ucraina bifează tot mai multe victorii, tensiunile cresc iar riscul escaladează puternic.

    Prima variantă a Kremlinului în acest scenariu ar fi armele tactice, concepute pentru a distruge ţinte mai mici, fără a avea capacitatea de a rade oraşe întregi. Cu toate acestea, chiar şi aceste instrumente nucleare de mici dimensiuni sunt mult mai puternice decât lovitura nucleară de la Hiroshima, care a provocat pagube pe o distanţă de 13 kilometri pătraţi şi a transformat în moloz peste 60% din oraş.

    Rusia deţine în prezent aproape 2.000 de bombe nucleare tactice, care pot fi lansate inclusiv de sisteme concepute pentru proiectilele convenţionale, cum ar fi rachetele de croazieră Kalibr sau rachetele balistice Islander.

    Analiştii militari consideră că există trei scenarii pentru utilizarea arsenalului nuclear:

    În primă fază este vorba despre o utilizare demonstrativă, o lovitură fără victime realizată fie în subteran, fie undeva pe cerul Ucrainei sau într-o zonă precum Insula Şerpilor. Explozia ar fi destul de puternică cât să distrugă echipamentele electronice din zonă, iar nivelul de radiaţii s-ar menţine ridicat puţin timp, urmând ca la 48 de ore de la lansare să scadă la 1%.

    În acest scenariu, Rusia ar putea declanşa prin acţiunile ei o reacţie globală negativă, fără niciun câştig militar, izolându-se ţara şi devenind cel mai mare pariah din lume.

    Al doilea scenariu ar fi lansarea unei lovituri nucleare către un element cheie al infrastructurii Ucrainei, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, însă efectele unui astfel de atac sunt puse sub semnul întrebării. Majoritatea analiştilor militari susţin că o astfel de strategie n-ar avea prea mult sens din moment ce Rusia s-ar vedea nevoită să lovească un teritoriu pe care îl vede ca parte din propriul stat. Mai mult, armata rusă deja epuizată şi slab motivată ar fi expusă radiaţiilor nucleare.

    În final, cel mai negru scenariu presupune atacarea directă a unui membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 şi la demararea unui răspuns de apărare colectivă din partea Alianţei, ceea ce s-ar traduce cel mai probabil într-un război total.