Potrivit unei note de presă a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, patru persoane care fac parte din gruparea interlopă din Timişoara, destructurată miercuri seară în urma unor percheziţii, au fost arestaţi preventiv, pentru 29 de zile, de Tribunalul Timiş.
Astfel, este vorba despre liderul grupării, Sorin Udrea, dar şi despre Viorel Cosma, zis “Vio Blondu”, Stelian Mocanu şi Caius Gazibara.
Cei patru sunt acuzaţi de tentativă de omor.
Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Timişoara.
Oficiali locali au anunţat că pe versanţii Muntelui Mayon se aflau aproximativ 20 de ghizi şi turişti, inclusiv străini, în momentul în care vulcanul a intrat în erupţie, a declarat Eduardo del Rosario, directorul Consiliului pentru gestionarea catastrofelor naturale.
“Potrivit ultimelor informaţii, cinci persoane au murit, iar şapte au fost rănite”, a anunţat del Rosario, adăugând că echipele oficiale de intervenţie nu au confirmat încă numărul victimelor.
“Nu avem identitatea celor care ar fi fost ucişi sau răniţi şi nu ştim dacă sunt filipinezi sau străini”, a precizat el.
Preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye, şefa grupului conservatorilor, a discutat luni dimineaţa cu oficiali militari de rang înalt şi cu ministrul Apărării.
“Eu cred că ar trebui să opunem o ripostă violentă şi imediată, fără nicio consideraţie politică, în cazul în care (Coreea de Nord) se aventurează la o provocare împotriva populaţiei noastre”, a declarat şefa statului, în funcţie din februarie.
Peninsula Coreea este teatrul unui nou episod cu invective şi ameninţări, începând din decembrie, când Coreea de Nord a procedat la o lansare cu succes a unei rachete cu rază lungă de acţiune considerată de către Washington şi Seul un tir de rachetă balistică.
În Grecia, ţară care a surprins prin violenţa protestelor antiausteritate, cea mai grea iarnă de la izbucnirea crizei economice a adus un val de acte teroriste care au ţintit sediile principalelor partide politice şi mai mulţi ziarişti cunoscuţi, scrie presa internaţională. Sediul central din Atena al partidului Noua Democraţie a fost atacat ieri dimineaţă cu focuri de armă de asalt Kalashnikov. Unul dintre gloanţe a spulberat fereastra unui birou folosit câteodată de premierul Antonis Samaras. Acesta nu se găsea însă în birou în momentul atacului, scrie Kathimerini.
Minerii au sosit la Madrid din nordul şi estul ţării, după un marş de 18 zile, ca să protesteze contra deciziei guvernului de a tăia bugetul pentru industria cărbunelui de la 300 mil. euro în 2011 la numai 11 mil. euro în acest an. Unii au aruncat cu sticle în poliţişti, care au răspuns cu gloanţe şi bastoane de cauciuc. În cursul protestelor de miercuri, peste 30 de oameni au fost răniţi, între care poliţişti, demonstranţi şi simpli trecători.
Guvernul de centru-dreapta condus de Mariano Rajoy a reuşit să negocieze cu liderii UE un compromis prin care acceptă să majoreze TVA de la 18% la 21% şi să reducă şi mai mult cheltuielile statului, cu un total de 65 mld. euro până la sfârşitul lui 2015. Răsplata a fost că UE a acceptat să amâne cu un an, până în 2014, termenul până când Madridul trebuie să ajungă la un deficit bugetar sub 3% din PIB.
Pe motiv că şi mai multă austeritate ar îngropa definitiv economia, guvernul Rajoy făcuse figură de rebel în martie, când avertizase că va majora ţinta de deficit bugetar în acest an, la 5,8% din PIB, peste ţinta de 4,4% stabilită de fostul guvern Zapatero, urmând să se încadreze însă la anul într-un deficit de 3%. Numai că între timp, cu dobânzi în creştere continuă şi obligată de UE să cedeze o parte din controlul băncilor în schimbul ajutorului financiar de până la 100 mld. euro (în cel mai bun caz 60-70 mld. euro) pentru recapitalizarea acestora, Spania s-a predat.
După mineri, vineri a venit rândul madrilenilor şi al spaniolilor din alte centre urbane (Valencia, Barcelona, Valladolid) să protesteze contra noilor măsuri de austeritate negociate de guvern. El Pais a relatat că mii de oameni au cerut demisia guvernului Rajoy şi au încercat să blocheze circulaţia în mari multe intersecţii din Madrid. Confruntările cu poliţia s-au soldat cu mai mulţi răniţi şi arestaţi, între care şi o femeie de 60 de ani care a fost reţinută de forţele de ordine.
Sute de tineri anarhişti s-au manifestat cu violenţă, ajungând să atace cu cocteiluri Molotov şi pietre nu numai poliţia, ci şi pe unii dintre cei peste 50.000 de demonstranţi paşnici care protestează în capitala Greciei contra planului guvernamental de reducere a datoriei publice prin tăierea drepturilor salariale a 30.000 de bugetari, reducerea pensiilor şi majorarea fiscalităţii. Planul condiţionează primirea următoarei tranşe de bani de la UE şi FMI.
Ciocnirile de joi s-au petrecut pe fondul celei de-a doua zile a grevei generale care a afectat deopotrivă transporturile publice, şcoli, vămi, spitale de stat. Greva a fost convocată de sindicate reprezentând circa jumătate din totalul de 4 milioane al forţei de muncă din ţară, precizează Reuters. La grevă s-au asociat şi alte grupuri profesionale, de la lucrătorii din salubritate la marinari şi jurnalişti.
Anarhiştii au dat foc grămezilor de gunoi neridicat şi au smuls dale din faţadele clădirilor şi din caldarâm, spre a le arunca în poliţişti, iar ulterior au ajuns să se încaiere şi cu unii dintre civilii participanţi la protestele din faţa clădirii Parlamentului. Cel puţin şase persoane au fost arestate şi alte 24 reţinute, iar şase poliţişti au fost răniţi, afirmă agenţia AP. Forţele de ordine au folosit masiv gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe demonstranţi.
Miercuri, în prima zi de proteste, au ieşit în stradă peste 125.000 de oameni, demonstraţiile fiind marcate de apariţia aceloraşi anarhişti violenţi.
Guvernul elen a anunţat că, fără următoarea tranşă din împrumutul de la UE-FMI, în valoare de 8 miliarde de euro, va rămâne fără bani disponibili la jumătatea lunii noiembrie.
În parlament, unde socialiştii (care au o majoritate de patru locuri în legislativ) au ameninţat că nu vor vota restrângerea drepturilor salariale ale bugetarilor, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos le-a adresat un apel aproape disperat, spunând că dacă noul pachet de austeritate nu va fi aprobat, atunci nici nu mai e nevoie ca Grecia să participe la reuniunea de sâmbătă şi duminică a liderilor eurozonei, fiindcă ţara “va fi expusă primejdiei unor evoluţii iraţionale şi va fi luată din nou de ţap ispăşitor asupra căreia vor fi aruncate toate eşecurile istorice, politice şi instituţionale ale Europei”.
Jandarmii au organizat patrule pe principalele artere ale
orasului si au instalat posturi de paza si de verificare a actelor
de identitate aproape la fiecare intersectie din oras.
Protestele au inceput in cartierul Xintang din oras, vineri,
dupa ce fortele de ordine au trantit la pamant o vanzatoare
ambulanta gravida originara din provincia Sichuan, incercand sa-i
mute taraba. In apararea ei au sarit alti localnici, lucratori
veniti din alte zone ale tarii, la fel ca si ea, organizand un
protest care s-a intins la fabricile de confectii din oras. In
Zengcheng, provincia Guangdong, circa jumatate dintre cei 800.000
de locuitori sunt muncitori migranti, scrie Wall Street
Journal.
Unii dintre lucratori au declarat presei straine ca demonstratiile
pot reporni oricand, intrucat oamenii sunt furiosi ca guvernului
nu-i pasa de conditiile in care muncesc. Cei originari din
provincia Sichuan (vestul tarii) castiga la fabricile de jeans din
oras circa 2.000 de yuani (309 dolari) pe luna, asadar mai mult
decat dublu fata de cat ar fi castigat la ei acasa, insa muncesc de
obicei cel putin 10 ore pe zi, 7 zile pe saptamana din 7, dormind
si mancand tot la fabrica. Unora nu li s-au platit salariile la
timp, iar preturile au crescut puternic in ultimul an, ceea ce le-a
redus puterea de cumparare.
Un raport al Centrului de Cercetare si Dezvoltare al Consiliului de
Stat arata ca muncitorii migranti, veniti din zone sarace ale
Chinei, sunt tratati in orase drept venetici, mana de lucru ieftina
si nu au niciun fel de drept, cu atat mai putin de integrare in
societatea urbana. “Daca aceasta problema nu va fi rezolvata, multe
conflicte se vor acumula in tensiuni cu potential de
destabilizare”, sustine raportul.
In urma protestelor au fost arestati 25 de demonstranti, iar
managerii a 1.200 de companii din oras au fost convocati de
autoritatile locale din Zengcheng, spre a li se cere sa-si
supravegheze lucratorii si “sa fie atenti la ce se petrece la
poarta fabricii”, ca sa evite aparitia de noi proteste.
In acelasi timp, autoritatile chineze au blocat cautarile pe
Google si site-urile de microblogging locale dupa numele orasului
(Zengcheng), au informat agentiile de presa. Cautarile in chineza
pe Google ori pe Sina si Tencent, cele mai populare retele online
locale, au avut marti ca rezultat resetarea conexiunilor la
server.
Actiunea de acum le repeta pe cele din lunile precedente, cand au
fost blocate cautarile dupa “revolutia iasomiei”, dupa ce pe
internetul chinezesc a aparut o asemenea chemare la revolta contra
regimului, respectiv referintele la Mongolia Interioara, unde au
izbucnit o serie de proteste cu motivatie etnica.
Intr-un raport recent, agentia a afirmat, pentru prima data de
la inceputul anchetei sale in urma cu trei ani, ca instalatia
siriana de la Dair Alzour (Al Kibar), distrusa de aviatia
israeliana in septembrie 2007, era “foarte probabil” un reactor
nuclear, ceea ce Damascul a negat intotdeauna.
Regimul sirian al lui Bashar al-Assad este virulent criticat de
Occident pentru reprimarea sangeroasa a manifestatiilor de protest
antiguvernamentale, dar nu au fost luate deocamdata masuri
diplomatice punitive de catre organizatiile internationale, asa cum
s-a intamplat in Libia.
Martori oculari si militanti pentru drepturile omului au afirmat
ca fortele de ordine au deschis focul cu munitie reala asupra
participantilor la manifestatiile organizate vineri in mai multe
orase din Siria, provocand moartea a cel putin 82 de persoane si
ranirea altor cateva sute. Demonstratiile de vineri au fost cele
mai importante de la declansarea campaniei de contestare a
regimului de la Damasc. Ministrul francez de Externe, Alain Juppe,
a condamnat “reprimarea oarba si brutala” si a cerut autoritatilor
siriene “sa renunte la utilizarea violentei”. Si Statele Unite au
condamnat “in cei mai fermi termeni recurgerea la forta impotriva
manifestantilor”. “Aceasta utilizare revoltatoare a violentei
impotriva manifestantilor trebuie sa inceteze imediat”, a declarat
presedintele Barack Obama, apreciind ca violentele demonstreaza ca
anuntul facut de guvern privind ridicarea starii de urgenta “nu
este serios”.
Martori citati de Vocea Americii au relatat ca pe putin 75 de
civili si-au pierdut viata in cursul zilei de vineri, impuscati de
fortele de ordine, in mai multe orase ale tarii. Noile violente au
avut loc dupa ce, la inceputul saptamanii, fortele de securitate
siriene au ucis 24 de persoane in orasul Talbisa, intr-o
confruntare care a costat si viata a 12 membri ai fortelor de
politie si de securitate.
Agentia oficiala de stiri SANA nu a confirmat numarul mortilor,
relatand doar ca fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene si
bastoane de cauciuc pentru a opri anumite “incaierari” intre
demonstranti si locuitorii oraselor.
Presedintele american Barack Obama a condamnat folosirea fortei
contra demonstrantilor, declarand ca presedintele sirian Bashar
al-Assad “a ignorat chemarea la libertate a poporului si a ales
calea represiunii”. El a acuzat autoritatile siriene si ca au
solicitat asistenta Iranului pentru reprimarea demonstratiilor.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut la randul sau
oprirea imediata a focului contra civililor.
Presedintele Bashar al-Assad se confrunta de mai multe saptamani cu
proteste de strada, pe care a promis sa le lichideze. In schimb,
Al-Assad (“leul”, in limba araba) a numit un nou cabinet si a
promis reforme democratice, intre care si ridicarea starii de
urgenta, in vigoare in Siria de peste patru decenii.
