BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Enel: Forma de producţie de energie a viitorului va fi cea verde. În zece ani ne vom tripla capacitatea în proiectele verzi. Banii merg unde avem un business integrat

    Italienii de la Enel, unul dintre cele mai mari grupuri de utilităţi la nivel global, şi-a setat ca ţintă pentru următorii zece ani triplarea capacităţii instalate în proiecte de energie verde, în urma unui plan mamut de investiţii de circa 60 de miliarde de euro. Ţările în care grupul are deja o prezenţă integrată vor fi principala ţintă a viitoarelor proiecte.

    “În următorii zece ani ne dorim triplarea capacităţii de generare pe care o avem în producerea de energie verde, de la 49 GW la 145 GW. Credem că energia verde va fi capacitatea de energie a viitorului, fără diferenţiere între surse. Ne uităm să investim astfel încât să ne întărim lanţurile valorice existente”, a declarat Francesco Starace, CEO al grupului Enel în cadrul unui eveniment de prezentare a strategiei grupului până în 2030.

    Potrivit datelor prezentate, bugetul de investiţii strict pentru realizarea acestui plan se va ridica la circa 60 de miliarde de euro, 53% din capacitate urmând a fi montată în proiecte solare. Mai mult, 54% din bani se vor duce acolo unde grupul deja are o prezenţă integrată.

    În România, Enel are circa 3 milioane de clienţi, grupul având controlul reţelelor de distribuţie din Banat, Dobrogea şI Muntea Sud, inclusiv Bucureştiul. Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene.

    În România sunt circa 3.000 MW în proiecte eoliene, peste 16% din capacitate fiind contribuţia Enel. Cu acest portofoliu de proiecte verzi, Enel a generat în primele 9 luni ale anului cu 6% mai multă energie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice, lucru care a susţinut veniturile.

    O altă divizie care începe să ajute rezultatele Enel este cea de soluţii inteligente Enel X, acolo unde intră şi proiectele de electromobilitate. Veniturile în România generate de Enel X au crescut până la 18 milioane de euro în primele nouă luni ale anului faţă de cele 13 milioane de euro de anul trecut.

    Grupul a terminat primele nouă luni ale anului, în România, cu venituri totale de 1,3 miliarde de euro, puţin peste cele 1,29 de miliarde de euro înregistrate în perioada similară a anului trecut. Datele sunt pre­zentate în documentele finan­ciare publicate de grupul ita­lian pentru primele trei trimestre ale anului. Evoluţia veniturilor este bună ţinând cont de fap­tul că la nivel naţional, tot potrivit datelor Enel, cere­rea de energie a înregistrat un recul de 5%, scăderea preţului spot fiind dramatică, de circa 30%.

    Mai departe, EBITDA-ul raportat de Enel în România a crescut de la 152 de milioane de euro în 2019 la 229 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an. Cel mai important salt a fost făcut de divizia de retail, care implică furnizarea de energie către tot portofoliul de clienţi, unde EBITDA-ul a crescut de la 4 milioane de euro la 62 milioane de euro în primele trei trimestre din 2020 printr-o gestiune mai bună a costurilor. Un impact pozitiv l-a avut scăderea costurilor cu energia, ca urmare a evoluţiei din piaţă, lucru care a echilibrat rezultatul slab din 2019.

     

  • Ce puteţi citi în noua ediţie de Business MAGAZIN: Pariu cu viitorul: asigurările de sănătate, o piaţă în creştere – VIDEO

    • Grija pentru sănătate, un aspect care deseori era lăsat în urmă, a urcat în topul listei de priorităţi şi pentru români în contextul pandemic. Fenomenul se reflectă în evoluţia segmentului asigurărilor de sănătate, care a bifat creşteri de 30% la nivelul primelor plătite de clienţi în prima jumătate a anului şi pentru care perspectivele sunt optimiste şi pe termen lung. NN, liderul de pe segmentul asigurărilor de viaţă, apasă acceleraţia pe această nisă. Citiţi mai multe despre planurile asigurătorului în cel mai nou articol de copertă al revistei – `Pariu cu viitorul: asigurările de sănătate, o piaţă în creştere`. 
    • Business MAGAZIN a împlinit 16 ani, 767 de ediţii şi peste 50.000 de pagini. Ce spune Laurenţiu Ispir, primul redactor-şef al revistei, despre cum crede el că ar putea să arate revista în următorii 16 ani?
    • Pandemia a venit şi cu o regândire a priorităţilor când vine vorba despre bugetele noastre, iar nevoia de economisire şi de investiţii profitabile a devenit poate mai clară ca niciodată. Domeniul imobiliar este unul dintre cele mai atractive pentru românii care se gândesc la investiţii. Câţi bani trebuie însă să avem pentru a face investiţii în real estate şi cum alegem un astfel de produs investiţional, a povestit în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro, Andrei Marinescu, broker în imobiliare, iar răspunsurile lui le veţi putea citi în cea mai recentă ediţie a Business MAGAZIN.
    • Un ziarist de la Financial Times s-a luptat cu presa, detectivii particulari, izolarea, ameninţările şi cu un colos financiar pentru a expune o fraudă care a ridiculizat autorităţile germane. Care este povestea lui Dan McCrum, spusă chiar de el?
    • Că e toamnă, vară sau primăvară, că e ploaie sau soare orbitor, nu există zi sau moment în care florile să nu aducă bucurie. Pe zâmbetele indispensabile au pariat mai mulţi mici antreprenori, care şi-au creat afacerile în jurul acestor elemenente declanşatoare de bună dispoziţie, o piaţă a florilor estimată la peste 300 de milioane de lei. Regăsiţi în Business MAGAZIN, pe scurt, câteva poveşti cu “florale”, spuse pe larg, în ultimul an şi jumătate, în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero. 

  • Centrul de zi BufKids

    Penny România

    Motivaţie:
    Anul acesta Penny România a inaugurat, alături de Habitat for Humanity, primul centru comunitar şi educaţional din Buftea, care funcţionează ca un after-school şi deserveşte două şcoli, din Flămânzeni şi Buciumeni – cartiere defavorizate din localitate, unde sărăcia, conflictele şi condiţiile grele de locuire afectează puternic dezvoltarea şi educaţia copiilor. Potrivit reprezentanţilor Penny, educaţia reprezintă un pilon de bază al strategiei de CSR a companiei şi un domeniu în cadrul căruia consideră că pot avea un impact pozitiv. „Credem în oameni şi în puterea lor de a schimba lucrurile în bine atunci când viitorul începe să devină nesigur. Credem şi că educaţia va fi întotdeauna componenta care va ţine lucrurile pe un făgaş normal şi care va conduce societăţile către un viitor sigur, care se construieşte pas cu pas. De aceea, eforturile noastre se îndreaptă către proiectele în care copiii şi adolescenţii care aparţin grupurilor vulnerabile pot fi susţinuţi pentru a depăşi condiţiile grele în care au crescut. Ne dorim ca aceştia să dobândească încredere în sine, abilităţi de comunicare şi de socializare, să înveţe o meserie care să îi poată susţine financiar sau să se înscrie la o facultate care le va permite să acceadă la joburi bine plătite.”

    Descrierea proiectului:
    Noul centru comunitar din Buftea va îngriji 200 de copii defavorizaţi din comunitate, care acum sunt în pericol de a abandona şcoala. Ei vor primi zilnic o masă caldă, vor fi ajutati la teme, vor urma cursuri de educaţie nonformală şi vor beneficia de consiliere psihologică. Pe lângă sprijin social şi educaţional, proiectul este menit să încurajeze comunitatea locală să se implice în activităţile centrului. Şi părinţii vor participa ca voluntari la îngrijirea centrului, vor avea acces la consiliere psihologică şi parentală, traininguri de dezvoltare personală: de la antreprenoriat, la economie domestică, educaţie financiară sau traininguri de eficienţă energetică. 

    Rezultate:
    Contribuţia Penny din rolul de partener principal al proiectului a fost de 120.000 de euro, iar clădirea a fost ridicată într-un interval de doi ani. De-a lungul acestor ani, la activităţile de pe şantier au participat 250 de voluntari Penny care au fost împărţiţi în patru echipe. Voluntarii au turnat ciment, au tăiat plăci, au finisat pereţii clădirii şi au contribuit la finalizarea cu succes a construcţiei în termenul stabilit. În centrul comunitar, cei 200 de copii vor beneficia de activităţi educaţionale: sprijin la teme în cadrul after-school, cluburi ce vizează combaterea analfabetismului funcţional şi dezvoltarea a diverse aptitudini esenţiale (scris, citit, limbi străine, calculator), ateliere de creativitate, dezvoltare personală sau educaţie civică, activităţi extra-şcolare recreative şi neapărat timp de joacă, în special pentru copiii mici; o masă zilnică – iniţial în regim de catering, apoi una sau două mese la cantina centrului;  asigurarea rechizitelor, cărţilor, dar şi a produselor de igienă şi vestimentare, precum şi de consiliere psihologică. Ei îşi vor face lecţiile într-un mediu sigur, ce dispune de toate facilităţile de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţilor de tip after-school. De asemenea, centrul va oferi consiliere parentală pentru părinţi şi servicii de asistenţă socială de bază (sprijin pentru întocmirea actelor de identitate sau a certificatelor de naştere), training şi consiliere pentru profesorii şi voluntarii incluşi în proiect şi – în funcţie de resurse – pentru profesorii din şcoli – pentru a preveni orice formă de abuz şi discrimare în educaţia şcolară a copiilor. De buna desfăşurare a tuturor acestor activităţi se va ocupa asociaţia Hercules, un ONG cu experienţă de peste 10 ani în lucrul cu copiii din social. Scopul principal al proiectului este acela de a ajuta copiii să nu abandoneze şcoala din cauza sărăciei şi de a creşte atât capacitatea, cât şi motivaţia pentru învăţare a copiilor proveniţi din familii dezavantajate.

  • Şcoala de business

    BCR

    Motivaţie:
    Proiectul „Şcoala de Business”, o şcoală pentru cei care doresc să producă o schimbare, să crească o idee, să dezvolte o echipă a pornit de la gândul că un viitor mai bun se bazează pe educaţie şi, mai nou, pe digitalizare, iar pentru o bancă este foarte important să îşi educe clienţii care, cu cât sunt mai educaţi financiar, cu atât mai multă rezilienţă vor avea în derularea unei afaceri. Platforma este o şcoală pentru antreprenorii români, indiferent de experienţa lor. „O parte dintre participanţii la cursuri sunt persoane cu realizări profesionale remarcabile, care doresc doar să-şi structureze experienţa practică dobândită în activitatea zilnică, alţii sunt antreprenori aspiranţi, aflaţi la început de drum şi care simt nevoia unui sprijin teoretic”, explică reprezentanţii BCR. Antreprenorii pot învăţa în cadrul proiectului cum să îşi completeze abilităţile native şi simţul afacerilor cu cunoştinţele necesare pentru a avea un business inteligent. Scopul programului este aşadar acela de a creşte gradul de educare financiară a antreprenorilor, ajutându-i să conştientizeze factorii care le influenţează deciziile financiare, să înţeleagă cum să pregătească scenarii de risc şi să-şi optimizeze cheltuielile.

    Descrierea proiectului:
    Platforma s-a lansat pe 12 februarie 2020. Cursurile au fost realizate în colaborare cu Iancu Guda, cu specialiştii BCR şi iziBAC. Pe partea de marketing şi comunicare digitală s-au alăturat agenţiile Cohn and Jansen JWT şi Kondiment Worldwide. Din echipa BCR au făcut parte: Cătălin Lupoaie (manager senior Comunicare şi Afaceri Publice), Anca Luca (brand manager senior), Ana-Maria Ghiurca (coordonator echipa Online Marketing), Ovidiu Popa (expert online) şi Gabriel Stanciu (administrator portal web). Platforma cuprinde în prezent patru cursuri, cu un total de peste 30 de capitole, 37 de materiale video şi 40 de teste. Pe scurt, un mini-MBA despre finanţe, management, management de criză, marketing şi vânzări. Programul s-a adaptat rapid contextului şi încă din aprilie a lansat modulul „Soluţii inteligente pentru antreprenori pe timp de criză”. Mai mult, pentru a trece mai uşor prin pandemie şi pentru a salva cât mai multe locuri de muncă, a fost organizat şi un roadshow naţional, pornind de la conţinutul dezvoltat de Iancu Guda. Roadshow-ul a fost susţinut printr-o serie de 10 conferinţe online, la care au participat aproximativ 1.000 de antreprenori.

    Efecte:
    În doar şapte luni de la lansare, platforma a ajuns la peste 8.200 de utilizatori – antreprenori, studenţi, angajaţi şi profesori. În continuare, peste 200 de utilizatori noi se înscriu săptămânal pe site.

  • Success Skills for future Careers & Business

    Accenture România

    Motivaţie:
    Stimularea gândirii antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, constituind un motor al creşterii economice. „Pregătim tinerii pentru viaţa reală învăţându-i cum să lanseze şi să administreze businessuri profitabile şi cum să creeze locuri de muncă pentru ei şi prietenii lor, aducând valoare adăugată în comunităţile în care trăiesc”, spun reprezentanţii companiei de consultanţă în management Accenture.

    Descrierea proiectului:
    Prin intermediul programului Success Skills for future Careers & Business (Competenţe de succes pentru viitoarea carieră şi afaceri), derulat împreună cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement România, peste 3.000 de elevi si studenţi din România, cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani, dezvoltă abilităţi măsurabile îmbunătăţite şi competenţe de bază necesare pentru asigurarea unui loc de muncă – abilităţi de comunicare, managementul şi organizarea timpului, stabilirea obiectivelor, delegarea, abilităţile de vorbire in public şi prezentare, consolidarea relaţiilor, implicarea în grupuri profesionale, pasiune şi determinare, politeţe şi respect, abilităţi antreprenoriale şi inovatoare, dorinţă de a învăţa, flexibilitate şi adaptabilitate. Ei sunt stimulaţi să-şi formeze o gândire antreprenorială, care îi va ajuta în viitor să fie independenţi şi inovatori, să-şi asume riscuri, să accepte provocări şi să caute soluţii creative, indiferent dacă vor lansa o afacere sau se vor angaja. Peste 30 de voluntari Accenture s-au implicat in susţinerea de activităţi practice (vizite la clasă, traininguri, webinarii de consultanţă, Job Shadow, Girls in Tech). Prin utilizarea tehnologiei programul a fost adaptat pentru a ajunge mai uşor la participanţi, atât în format blended learning, cât şi ca şi metodă de învăţare autonomă. Junior Achievement România a oferit instruire profesorilor din toate locaţiile din ţară, tehnologia oferind, de asemenea, acces flexibil voluntarilor cu o diversitate de programe şi locaţii. Valoarea investiţiei în anul 2019 a fost de 25.000 de dolari.

    Efecte:
    Parcurgând acest program, tinerii capătă o viziune mai clară asupra viitoarei cariere profesionale, asupra rolului în comunitatea din care fac parte şi asupra necesităţii educaţiei pentru viitor. „Consider că programul este util şi are impact asupra elevilor. Le dezvoltă abilităţile pentru succes, îi învaţă să se autoevalueze, să-şi descopere aptitudinile şi interesele profesionale, le prezintă carierele şi îi ajută să îşi aleagă una, îi învaţă lucruri practice, de exemplu cum să elaboreze o scrisoare de intenţie sau un CV, îi pune în diferite situaţii, îi încurajează să lucreze în echipă şi să stabilească relaţii”, spune Camelia Monica Dinu, profesor la Colegiul Naţional Ienăchiţă Văcărescu Târgovişte.

  • Scoala din Valiză

    Motivaţie:
    „Îi ajutăm pe profesori să fie mai încrezători în forţele proprii, să creeze şi să susţină lecţii digitale interactive şi îi sprijinim pe elevi să se pregătească pentru o piaţă a muncii dominată tot mai mult de tehnologie. În acest fel, profesorii transformă şcoala, iar elevii învaţă cu mai multă plăcere şi se dezvoltă pentru a face faţă într-o lume a viitorului. Şcoala din Valiză înseamnă învăţământ digital accesibil şi de calitate”, spun reprezentanţii Fundaţiei Vodafone România.

    Descrierea proiectului:
    „Şcoala din Valiză” este o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Proiectul susţine profesorii şi elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o valiză tehnologică dotată cu tablete şi laptop şi la internet, dar şi prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei, pornind de la conceptul de Instant Classroom. Din 2018, de când proiectul a fost lansat, investiţiile au ajuns până în acest moment la peste 500.000 de euro.

    Efecte:
    În acest moment, în program sunt incluse 50 de unităţi de învăţământ. Proiectul va continua să fie extins către noi unităţi de învăţământ din mediul rural din România. 

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • Compania care schimbă toată piaţa auto. Cum arată maşina creată de ei, care ii sperie chiar şi pe cei care fac maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Teodora Brânzoi, Marketing Manager Tritech Group – „Transformarea digitală – între realitate şi propagandă comercială “

    Sunt IMM-urile româneşti pregătite să se dezvolte îmbrăţiŞând evoluţia tehnologiei?
    Studiul DESI 2019 (The Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene arată că, în rândul statelor membre, companiile din România se află pe penultimul loc la utilizarea social media. Mai precis, 9% dintre firmele din România folosesc aceste mijloace (comparativ cu 21% media Uniunii Europene). Având în vedere că oamenii utilizează din ce în ce mai mult reţelele de socializare (86% dintre utilizatorii de internet din România, conform DESI 2019), îmi este foarte greu să înţeleg de ce încă există reticenţă în rândul companiilor de a comunica în mediile în care se află clienţii şi potenţialii clienţi. E un pas de bază, poate superficial, dar e modul în care poţi înţelege, ca om de afaceri, cum gândeşte, acţionează şi cumpără publicul tău ţintă. Dar e primul pas spre inovaţie comercială şi tehnică.

    Predomină oportunităţile sau riscurile în marketingul IMM-urilor?
    Sunt aproape „obsedată” să văd oportunităţile în orice situaţie de când am citit într-o carte a lui Philip Kotler că „omul de marketing care nu vede oportunitatea în criză trebuie concediat”. Nimeni nu cred că îşi doreşte să îşi piardă locul de muncă. Revenind însă, lumea digitală face, în opinia mea, marketingul mult mai accesibil companiilor din segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii. Te costă aproape nimic să gestionezi o pagină pe cea mai accesată reţea de socializare, unde să publici informaţii despre ceea ce oferi, să îi înţelegi mai bine pe cei cărora li te adresezi şi să îţi dezvolţi afacerea conform cu tendinţele pieţei. În locul antreprenorilor care sunt şi marketeri pentru propriul business aş avea însă multă grijă la a asigura congruenţă între ceea ce comunică şi ceea ce fac.

    În ce ritm se va „cerne piaţa” odată cu transformarea digitală?
    Nu eşti online, aproape că nu exişti. Şi totuşi, eu cred că filtrarea pieţei va depinde nu doar de fiecare antreprenor sau manager de IMM, ci şi de consumatorii din ce în ce mai exigenţi. Şi de sprijinul pe care îl vor aloca autorităţile publice. Am auzit de multe ori oameni de business că îşi doresc un lucru foarte simplu – stabilitate pentru a putea lua decizii. Digitalizarea instituţiilor publice poate însă să atragă după sine şi digitalizarea societăţilor. Când nu trebuie să consumi resurse pentru nenumărate raportări (care uneori se repetă), le poţi redirecţiona către dezvoltarea companiei. Aşadar, IMM-urile în România depind micro şi macro de factori externi, iar antreprenorii trăiesc o luptă continuă.

    Au mai mult de câştigat sau de pierdut consumatorii finali?
    Clienţii din ce în ce mai exigenţi au de câştigat pe o piaţă competitivă. Servicii adiţionale, preţuri mai bune, livrare promptă…, totuşi costurile digitalizării nu se vor regăsi în preţurile cu TVA inclus? Să treci în online cu vânzările poate fi o condiţie sine qua non pentru unele societaţi, dar cu ce costuri? Şi cine suportă în final fiecare clic dat pe un anunţ plătit într-un motor de căutare? Online nu va însemna mai ieftin neapărat pentru că tocmai menţinerea şi dezvoltarea în piaţă vor duce la creşterea cheltuielilor. Costul pentru chiria unui spaţiu pentru un magazin tradiţional va deveni costul pentru a te menţine cât mai sus în căutările pe internet, costul pentru transport la preţ avantajos sau pentru suport clienţi de calitate ridicată.

    Cât de suportabil este şocul financiar pentru IMM-urile care nu obişnuiesc să facă planuri pe termen lung?
    Nu mai poţi vinde în magazinul fizic pentru că pandemia a atras restricţii pentru magazinele tradiţionale? Vrei să treci în on-line? Competiţia e mare şi trebuie să investeşti. Ai la îndemână doar parteneriatele furnizorii şi vadul de clienţi. Cine a fost tot timpul atent cu cine a încheiat afaceri poate reuşi să se adapteze din mers. Cine a vânat doar preţul cel mai mic sau a „stricat piaţa“ cu servicii neprofesioniste poate resimţi puternic şocul valului digitalizării. Un business sănătos în offline are şanse şi în online. Dacă însă bazele nu sunt solide, în opinia mea şocul va fi dur.

    În loc de concluzie
    Nu m-aş grăbi să spun decât că evoluţia celor care susţin o parte importantă din economia naţională depinde din păcate de prea mulţi factori. Pandemia de Covid-19 a determinat mutarea multor procese de lucru şi a unei părţi consistente din activitatea IMM-urilor în mediul digital. În opinia mea, coordonarea unui IMM în România va semăna în următoarea perioadă cu şofatul într-un Bucureşti aglomerat – apeşi alternativ frâna şi acceleraţia către transformare şi te orientezi în „oglinzile” din piaţă pentru a nu pierde timp şi bani.

  • Avioane din viitor

    Aeronava ar avea o capacitate de la 9 la 19 pasageri şi ar putea zbura la o altitudine de până la 18.300 de metri – altitudinea maximă de croazieră a aeronavelor Concorde.
    Vehiculul de zbor va avea de asemenea interioare care pot acomoda şi designul scaunelor pentru pasagerii de clasa I sau business, precum şi servicii de lungă distanţă pentru pasagerii zborurilor comerciale de lung curier. Potrivit Dezeen, reprezentanţii Virgin Atlantic spun că vor să facă zborul rapid „practic, sustenabil, sigur şi de încredere”.