BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Bugetul statului la 10 luni din 2022. Vestea bună: investiţiile accelerează. Vestea proastă: guvernul plăteşte dobânzi cu 60% mai mari decât anul trecut. Veniturile cresc cu 23%, cheltuielile cu 19%. Deficitul bugetului ajunge la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele 10 luni din an cu aproape 23%, în vreme ce cheltuielile au avansat cu circa 19%. Astfel, statul a încasat 379 mld. lei şi a cheltuit 426 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetului a ajuns la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB, arată execuţia bugetului, publicată de Ministerul Finanţelor vineri seară.

    „Evoluţia veniturilor fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii MFP în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 27 mld. lei în primele 10 luni din an, o creştere de 17,7% „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declaraţia unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor  (+25,1%).”

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,47 mld lei în primele zece luni, în creştere cu 10%, diminuate de introducerea facilităţilor fiscale şi pentru sectorul agro-alimentar.

    Din impozit pe profit statul a încasat 25 mld. lei, cu 34% peste nivelul din primele 10 luni din 2021. Din TVA, statul a încasat 77 mld. lei, o creştere de 20% an/an. Creşterea din încasări de TVA este peste inflaţie, evoluţie care sugerează avansul consumului.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, salariile bugetarilor au însumat 426 mld. lei, plsu 6% faţă de primele 10 luni din 2021. Cu bunurile şi serviciile statul a cheltuit 56 mld. lei (+17%) şi cu dobânzile 24 mld. lei, adică un plus de 57%. Finanţele dau vina pe „creşterea ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international,  cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.”

    Cu pensiile guvernul a cheltuit circa 146 mld. lei, plus 18% în primele zece luni din 2022 versus aceeaşi perioadă din 2021.

    Cheltuielile de capital, investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat puternic în octombrie. Plusul a fost de aproape 21% şi, la 10 luni din an, cheltuiala bugetului de stat cu investiţiile a fost de 24 mld. lei.

     

     

  • O nouă lovitură: UiPath, primul unicorn românesc ajuns la Wall Street, anunţă un nou val de restructurări, după cel din iunie. Costul total pentru pachetele compensatorii este de 30 mil. dolari. Compania a renunţat anul acesta la 450 de persoane

    UiPath vrea să îşi reducă forţa de muncă la nivel global cu circa 6%, urmând să efectueze din ce în ce mai multe reduceri ale numărului de locuri de muncă până la finele actualului exerciţiu financiar. 

    Noul val va afecta aproximativ 240 de angajaţi, în condiţiile în care compania are circa 4025 în total. 

    Astfel, UiPath se aşteaptă acum la cheltuieli cu restructurările de 30 de milioane de dolari, de la 15 milioane cât estimase în cel mai recent raport.

    Grupul se aşteaptă la venituri de aproximativ 260 de milioane de dolari în T3, după ce prognozase anterior venituri cuprinse între 243 de milioane şi 245 de milioane de dolari. În medie, analiştii estimau un nivel de 247,1 milioane.

    UiPath crede că indicatorul ARR (rata anuală de reînnoire a abonamentelor) va ajunge la 1,1 miliarde de dolari în perioada august-octombrie, iar rezultatul din exploatare va fi de aproximativ 15 milioane de dolari.

    Pe 24 iunie, boardul de directori al UiPath (simbol bursier PATH), primul unicorn românesc ajuns la Wall Street, a aprobat o serie de măsuri de restructurare care viza gestionarea cheltuielilor operaţionale, inclusiv o reducere de circa 5% (aprox. 210 oameni) a forţei de muncă la nivel global, care ajungea la aproximativ 4.200 de angajaţi pe 30 aprilie 2022, adică la finele lui T1/2022, conform calendarului american de raportări financiare.  210. 

    În total, UiPath ar fi concediat aproximativ 450 de persoane anul acesta. 

  • Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în primele nouă luni un profit net de 273 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 16%. Acţiunile cresc cu 3% la BVB

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN) a obţinut în primele nouă luni din 2022 un profit net de 273 milioane lei, de peste două ori mai mare faţă de nivelul de 112 milioane lei din perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 16%, potrivit raportului financiar publicat luni la BVB.

    Cea mai mare parte din venituri provine din activitatea de transport intern, respectiv 955 milioane lei, în urcare cu 17%, în timp ce transportul internaţional de gaze şi activităţile asimilate au generat 50 de milioane lei, în scădere cu 18%.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile TGN se apreciau cu 2,75%, pe fondul unor tranzacţii de 90.000 de lei.

    Potrivit raportului financiar, profitul net a crescut ca urmare a încasării veniturilor din prima de licitaţie pentru rezervările de capacitate desfăşurate pe punctele de interconectare şi a veniturilor financiare mai mari în principal pe seama înregistrării actualizării creanţei imobilizate privind Acordul de concesiune cu rata inflatiei pentru primele 9 luni ale anului 2022 (13,06%).

    În acelaşi timp, veniturile au fost influenţate negativ de reducerea cantităţii de gaze transportate cu 8%, cu un impact negativ de 13 milioane lei.

    Tariful de transport volumetric a fost în primele nouă luni din 2022 mai mic cu 0,35 lei/MWh, cu o influenţă negativă de 35 milioane lei.

    La nivel consolidat, grupul Transgaz a raportat un profit net de 266 milioane lei, în creştere cu 152%, şi venituri de 1,1 miliarde lei. Cifrele includ şi rezultatele Eurotrangaz, societate din Republica Moldova deţinută de Transgaz, şi ale Vestmoldtransgaz, tot din Republica Moldova, controlată de transportatorul român de gaze.

    Anul acesta, acţiunile TGN s-au apreciat cu 3% pe un rulaj de 92 de milioane de lei.

    Capitalizarea societăţi controlate în proporţie de 58,5% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este de 2,7 miliarde de lei, arată datele BVB.

     

  • Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a obţinut în primele nouă luni un profit net de 273 mil. lei, de peste două ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 16%. Acţiunile cresc cu 3% la BVB

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN) a obţinut în primele nouă luni din 2022 un profit net de 273 milioane lei, de peste două ori mai mare faţă de nivelul de 112 milioane lei din perioada similară a anului trecut, la venituri de 1,1 miliarde lei, în creştere cu 16%, potrivit raportului financiar publicat luni la BVB.

    Cea mai mare parte din venituri provine din activitatea de transport intern, respectiv 955 milioane lei, în urcare cu 17%, în timp ce transportul internaţional de gaze şi activităţile asimilate au generat 50 de milioane lei, în scădere cu 18%.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile TGN se apreciau cu 2,75%, pe fondul unor tranzacţii de 90.000 de lei.

    Potrivit raportului financiar, profitul net a crescut ca urmare a încasării veniturilor din prima de licitaţie pentru rezervările de capacitate desfăşurate pe punctele de interconectare şi a veniturilor financiare mai mari în principal pe seama înregistrării actualizării creanţei imobilizate privind Acordul de concesiune cu rata inflatiei pentru primele 9 luni ale anului 2022 (13,06%).

    În acelaşi timp, veniturile au fost influenţate negativ de reducerea cantităţii de gaze transportate cu 8%, cu un impact negativ de 13 milioane lei.

    Tariful de transport volumetric a fost în primele nouă luni din 2022 mai mic cu 0,35 lei/MWh, cu o influenţă negativă de 35 milioane lei.

    La nivel consolidat, grupul Transgaz a raportat un profit net de 266 milioane lei, în creştere cu 152%, şi venituri de 1,1 miliarde lei. Cifrele includ şi rezultatele Eurotrangaz, societate din Republica Moldova deţinută de Transgaz, şi ale Vestmoldtransgaz, tot din Republica Moldova, controlată de transportatorul român de gaze.

    Anul acesta, acţiunile TGN s-au apreciat cu 3% pe un rulaj de 92 de milioane de lei.

    Capitalizarea societăţi controlate în proporţie de 58,5% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este de 2,7 miliarde de lei, arată datele BVB.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Cea mai nouă armă a fiscului pentru controalele masive derulate la persoanele fizice

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a derulat, în perioada august 2020 – noiembrie 2022, proiectul “Dezvoltarea de instrumente pentru creşterea conformării în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România”, conform celui mai recent comunicat al ANAF.

     Proiectul a fost finanţat de către Comisia Europeană prin TSI – Instrumentul de asistenţă tehnică adresat statelor membre şi a beneficiat de serviciile de consultanţă ale EY ROMÂNIA.

    Obiectivul general al proiectului a fost acela de a contribui la reforma instituţională, administrativă şi structurală care susţine dezvoltarea în România, prin acordarea de asistenţă către ANAF în vederea dezvoltării unor instrumente de creştere a conformării fiscale în domeniul impozitului pe venit al persoanelor fizice.

    Un rezultat important al acestui proiect l-a reprezentat elaborarea Strategiei de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023-2025, aprobată de conducerea ANAF. Strategia se bazează, pe de-o parte, pe informaţiile şi rapoartele consultantului şi, pe de altă parte, pe valorificarea experienţei ANAF în administrarea impozitului pe venit.

    Obiectivele Strategiei de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023-2025 sunt:

    • scăderea decalajului fiscal
    • creşterea gradului de conformare la declarare
    • creşterea nivelului de încredere al contribuabililor în ANAF
    • creşterea veniturilor declarate.

    De asemenea, în cadrul acestui proiect, ANAF a implementat trei proiecte pilot de conformare, cu rol de exerciţiu şi experimentare, prin care s-a urmarit creşterea informării contribuabililor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii), venituri din activităţi educaţionale (meditaţii), precum şi venituri obţinute din activităţi şi servicii de înfrumuseţare/întreţinere corporală.

    • Au fost create trei ghiduri pentru contribuabili, publicate pe portalul ANAF, pentru a facilita corecta informare şi declarare a veniturilor de către categoriile vizate;
    •  S-au transmis câteva mii de informări şi notificări adresate contribuabililor care pot realiza venituri de natura celor menţionate mai sus, cu îndrumări asupra modalităţilor de conformare şi a avantajelor acestora;
    • Au fost organizate întâlniri online (webinarii) şi, în acelaşi timp, au fost create clipuri video, afişe şi alte materiale destinate informării.

    Derularea proiectelor pilot a condus la creşterea nivelului conformării fiscale a categoriilor vizate, precum şi la creşterea experienţei ANAF în domeniu şi la perfecţionarea metodei de lucru. ANAF va continua şi va extinde la nivel naţional proiectele de acest gen, urmărind stimularea conformării contribuabililor prin servicii mai bune şi activităţi de informare.

     

  • Elon Musk plănuieşte o nouă metodă de a genera venituri pentru Twitter: Miliardarul ar putea obliga utilizatorii să plătească până la 19,99 dolari pe lună pentru insignele de verificare a conturilor

    În urma acordului de 44 de miliarde de dolari încheiat de Elon Musk pentru cumpărarea Twitter, mai multe publicaţii au relatat că “Chief Twit” ar putea lansa în curând o nouă metodă de a genera venituri pe platforma de socializare, obligându-i pe utilizatori să plătească pentru insignele de verificare, scrie Business Insider.

    Surse familiarizate cu acest subiect au declarat pentru Platformer, un buletin informativ creat de Casey Newton, fost editor al The Verge, că directorii Twitter au discutat în weekend despre o posibilă modificare a platformei sociale. Pe cale de consecinţă, utilizatorii vor trebui să plătească pentru a se abona la Twitter Blue, altminteri îşi vor pierde insignele.

    Twitter Blue, un abonament lunar de 4,99 dolari, a fost lansat anul trecut ca ofertă premium a platformei, oferind utilizatorilor acces la noi funcţii, cum ar fi o serie de pictograme personalizabile ale aplicaţiei, posibilitatea de a anula sau de a marca tweet-uri şi un “mod reader” pentru a vizualiza mai uşor şirurile lungi de postări. Un abonament cu nivel de verificare ar putea costa până la 19,99 dolari pe lună, potrivit The Verge.

    Disponibilă în prezent doar în SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, lansarea Twitter Blue s-a confruntat cu o atracţie de nişă şi cu caracteristici limitate – dar legarea verificării la taxa de abonament ar putea să-i sporească popularitatea. În cazul în care Twitter va solicita o plată pentru statutul de „profil verificat”, va deveni prima aplicaţie americană majoră de socializare care ar face acest lucru, deoarece majoritatea platformelor oferă această funcţie gratuit. 

    Actualul proces de verificare a fost mult timp criticat ca fiind un statut “elitist”, cu cerinţe de eligibilitate înguste, considerate uneori părtinitoare faţă de utilizatorii medii. Legarea verificării de modelul de abonament plătit ar stabili o serie de criterii mai clare pentru obţinerea unei insigne.

    Deşi mutarea nu a fost finalizată, potrivit surselor, Musk a postat în trecut despre faptul că urăşte publicitatea, angajându-se faţă de investitori să reducă dependenţa platformei de veniturile generate din publicitate şi să crească venitul mediu pe utilizator.

    Duminică, Musk a postat pe Twitter că “întregul proces de verificare este revizuit”, dar nu a confirmat sau infirmat informaţiile privind trecerea la un model plătit. 

    În mediul online, răspunsul la potenţialele taxe pentru un statut verificat a fost întâmpinat în mare parte cu rezistenţă din partea persoanelor care deţin în prezent insignele, susţinând că schimbarea în cauză ar fi “un dezastru”.

  • Finanţele statului după trei trimestre din 2022: Deficitul bugetar urcă la 42 mld. lei. Veniturile cresc cu 23%, dar şi cheltuielile accelerează la +19%. Jumătate din deficitul de 80 mld. lei din 2022 ar urma să fie generat în ultimele trei luni din an

    Veniturile bugetului de stat au fost de 332 mld. lei în primele nouă luni din 2022, un plus de 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu 19% la 373 mld. lei, rezultând un deficit al bugetului general consolidat de 42 mld. lei, adică puţin peste 3% din PIB. Cu toate acestea, deficitul buegtar programat pentru 2022 este de 80 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în sfertul rămas din 2022, guvernul ar genera jumătate din deficitul pe tot anul.

    „Evoluţia favorabilă a acestora (veniturilor – n. red.) fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,2%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,44 mld. lei în primele nouă luni, în creştere cu 9,7% an/an.

    Creşterea din încasările din impozitul pe profit a fost de 34%, până la 18 mld. lei în primele nouă luni din an „susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 mld lei).” Veniturile din accize au însumat 26 mld. lei în perioada amintită, o creştere de 1,9% na/an.

    Din TVA statul a încasat aproape 70 mld. lei, o creştere de 22% faţă de ianuarie-septembrie 2021.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au însemnat 373 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de perioada similară din 2021.

    Cheltuielile de personal au însumat 87 mld. lei, în creştere cu 6%, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49 mld lei, în creştere cu 16%, iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 21 mld. lei, în creştere cu 64%. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, justifică Finanţele creşterea cheltuielilor cu dobânzile.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile, au fost de 132 mld. lei, în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Investiţiile din bugetul de stat, dar şi cele din fonduri europene, au accelerat în a doua parte a anului. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,76 mld lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Din bugetul de stat, guvernul a cheltuit cu investiţiile 19 mld. lei, mai mult cu 14% faţă de primele nouă luni din 2021, mai arată execuţia bugetară la septembrie.

     

     

     

     

  • Un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a duce un trai decent. Aproximativ 85% din contractele de muncă din România sunt plătite cu o valoare mai mică decât cea a coşului pentru un trai decent

    Un român are nevoie de venituri de 3.275 de lei net pe lună pentru a-şi acoperi cheltuielile minime, adică pentru a plăti valoarea coşului de consum minim, conform unei analize a Fundaţiei Friedrich Ebert România şi a Syndex România.
     
    În ceea ce priveşte numărul românilor care câştigă suficient de mult pentru a acoperi valoarea coşului minim lunar pentru o persoană adultă, Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, a explicat pentru Ziarul Financiar că din totalul contractelor de muncă înregistrate la Inspecţia Muncii, 85,5% au o valoare netă mai mică de 3.510 lei, adică 6.000 de lei brut. Datele de la Inspecţia Muncii sunt organizate pe trepte, iar valoarea coşului minim pentru o persoană adultă se încadrează în treapta de venituri de până la 6.000 de lei net. 
     
    „Conform datelor de la ITM, în luna iulie 2022 aveam un număr de 5.654.765 de contracte de muncă în valoare de maxim 6.000 lei brut (3.510 lei net). Asta reprezintă 85,5% din totalul contractelor (6.614.622). Cu alte cuvinte, aproximativ 85% din totalul contractelor de muncă din Romania au o valoarea inferioară valorii coşului pentru un trai decent. Precizez că pentru un salariu minim de 3.275 lei net salariul brut este de 5.599 lei”, a detaliat Victoria Stoiciu. 
     
    Mai mult, o familie cu doi copii are nevoie de venituri de aproape 8.700 de lei într-o lună pentru a acoperi coşul minim. Astfel, o familie trebuie să aibă un venit lunar de aproape şase ori mai mare decât salariul minim pe economie pentru a acoperi valoarea coşului minim de consum. 
     
    Fundaţia Friedrich Ebert România şi a Syndex România au actualizat valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2022, la nivelul lunii septembrie. Astfel, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, în creştere cu 19,7% faţă de aceeaşi lună din anul 2021, când era de 7.233 lei. 
     
    Valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună.
     
    Creşterea valorii totale a coşului de consum este determinată de creşterea puternică a costurilor pentru capitolele alimentaţie (plus 18,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (plus 20,9%), locuinţă (plus 31,2%), cheltuieli cu locuinţa (plus 34%). 
     
    „Chiar dacă eliminăm efectul capitolul 5 (cheltuieli cu locuinţa) — creşterea dobânzilor are un impact puternic asupra costului locuinţei şi, prin urmare, asupra valorii întregului coş – valoarea de ansamblu a coşului a crescut cu peste 16%”, arată datele de la Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România. 
     
    Recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2022 raportat la luna septembrie 2021.
     
    Salariul minim net la nivelul economiei locale este de puţin peste 1.500 de lei. Numărul de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie era de 1,5 milioane de persoane în luna iunie a acestui an, în scădere de la 1,9 milioane faţă de iunie 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii. Astfel, angajaţii plătiţi cu salariul minim pe economie reprezintă aproape 30% din numărul total al salariaţilor din România.
     
    Deşi ponderea salariaţilor plătiţi la nivelul minim a scăzut de la 38% la 30% în ultimul an, România are prea mulţi angajaţi plătiţi cu salarii mici, în condiţiile în care o medie europeană este în jurul a 17%.
     
    Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru acoperirea unor nevoi de bază pentru o familie. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii, precum o locuinţă, hrană, coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute precum evenimente familiale, probleme de sănătate etc, conform studiului „Coşul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populaţia României” scris de Ştefan Guga, Adina Mihăilescu şi Marcel Spatari şi publicat de Friedrich-Ebert Stiftung. 

  • Cifra săptămânii 10 – 16 octombrie 2022

  • INS: Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană; cheltuielile au o pondere de 86%, cea mai mare parte din ele fiind pentru alimente

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană, în timp ce cheltuielile au avut o pondere de 86%, arată datele INS.

    Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie de 5375 lei lunar pe gospodărie (2137 lei pe persoană).

    În structura veniturilor la nivel naţioanl, cea mai mare pondere o au cele salariale, respectiv 676%, urmate de cele din prestaţii sociale, de 19,6%, şi venituri în natură, 6,2%.

    Din valoarea totală, veniturile băneşti au fost, în medie, de 5853 lei lunar pe gospodărie (2327 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit, veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), veniturile din agricultură (2,1%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor. Pe locul următor sunt cheltuielile pentru utilităţi (15,5%), urmate de transport şi băuturi plus ţigări, fiecare cu 7,8%, şi asigurări, cu 7,3%.